În timp ce Europa, cu cele 27 de state membre, îşi pune întrebări despre relevanţa sa la nivel mondial, nu se poate afirma că edificiul comun european a fost pe deplin înălţat. Mai există încă spaţii în estul şi sudul continentului, care trebuie ancorate mai stabil în inima Europei politice, economice şi culturale. Din acest considerent, privim cu mare interes spre Parteneriatul Estic - un mecanism nou de cooperare între UE, ţările din Caucaz, Moldova, Ucraina şi Belarus, care îşi propune să promoveze securitatea şi stabilitatea la frontierele estice, să înlăture barierele culturale şi să stabilească arii economice dinamice de liber schimb.

Italia şi Moldova susţin puternic acest Parteneriat şi îl consideră complementar şi necontradictoriu cu rigorile unei legături din ce în ce mai puternice dintre Europa şi Rusia. Preşedinţia suedeză a UE, în cel de-al doilea semestru  al anului 2009, a dat un impuls decisiv Parteneriatului şi a găsit imediat în Moldova un protagonist gata să se lanseze în această provocare şi să deschidă negocierile pentru noul Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Şi nu e doar un caz accidental. Aşezarea geografică, istoria, religia, mentalitatea populaţiei sale fac dovada vocaţiei europene a acestei ţări.
 
Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană, care a câştigat alegerile din luna iulie a anului trecut şi este sprijinit de patru partide anticomuniste, a demarat un proces de modernizare şi un plan de reforme ambiţios pentru a se apropia în ritm rapid de standardele europene şi a lansa dialogul cu instituţiile UE. La rândul său, Europa trebuie să demonstreze că este un partener indispensabil al Moldovei în parcursul de democratizare şi modernizare. Pentru Chişinău, a privi spre Occident înseamnă, de asemenea, a crea premisele adecvate pentru creşterea şi diversificarea economiei, şi pentru stabilizarea socială. Suntem conştienţi că ambiţiile Moldovei se confruntă în acest moment cu o realitate şi mai complexă, din cauza crizei economice globale şi a dependenţei energetice. În plus, emigrarea unei părţi cantitative şi calitative însemnate de braţe de muncă, precum şi starea precară obiectivă a infrastructurilor şi a sistemelor de instruire şi sanitare, impun un salt calitativ care trebuie să-şi găsească un sprijin important în rândurile partenerilor europeni.

Pentru Italia şi Europa, Moldova poate deveni o importantă platformă de oportunităţi pentru investiţiile directe, într-o realitate în care trebuie de lucrat mult şi în care sunt posibile multe realizări: aici braţele de muncă sunt calificate şi au un cost redus, există sectoare care trebuie dezvoltate - de la serviciile de bază şi până la infrastructură. Anul 2010 a început cu speranţe mari: se află în curs de desfăşurare negocierile pentru un nou Acord consolidat UE-Moldova, care va elabora regulile unei vecinătăţi treptate, dar constante cu spaţiul UE. Sperăm ca acest Acord să includă crearea unei arii consolidate de liber schimb, care să conţină o referinţă explicită la perspectiva europeană a Moldovei şi, mai ales, să prevadă un parcurs concret în materie de liberalizare a vizelor în favoarea cetăţenilor moldoveni.

Dialogul din ce în ce mai strâns cu ţările europene trebuie să servească şi ca stimulent pentru normalizarea relaţiei cu Rusia - o piaţă de desfacere esenţială pentru produsele agricole moldoveneşti - şi, mai ales, cu România, pentru a aborda, înainte de toate, problematicile comerciale şi definirea frontierelor.

Italia, care găzduieşte 90 de mii de lucrători moldoveni şi este a treia ţară după volumul de investiţii în Moldova, susţine puternic politica de deschidere a noului Guvern moldovean spre Europa. Ţările noastre au inaugurat o nouă etapă de relaţii, care devin din ce în ce mai strânse: în luna noiembrie a anului 2008, la Chişinău a fost deschisă Ambasada Republicii Italiene, am intensificat ocaziile întâlnirilor noastre care au devenit periodice, iar Italia a aderat la iniţiativa denumită „Prietenii Moldovei” pentru a susţine Chişinăul în parcursul său european.

Italia consideră prioritară stabilizarea în partea sud-estică a continentului european şi  intenţionează să fie alături de prietenii săi moldoveni. Este o datorie care rezultă nu doar din originile latine care apropie cele două ţări, ci, mai ales, din obligaţia morală de a oferi o perspectivă unei ţări care se află la hotarul dintre Europa Occidentală şi cea Estică, în căutarea unei noi demnităţi pe care instituţiile europene nu pot să n-o recunoască, închizându-se în sine.

Anul 2010 a început cu speranţe mari: se află în curs de desfăşurare negocierile pentru un nou Acord consolidat UE-Moldova, care va elabora regulile unei vecinătăţi treptate, dar constante cu spaţiul UE...

Acest articol apare astăzi, 26 februarie, în ziarele italiene „La Nazione”, „Il Giorno”, „Il Resto del Carlino” şi „Piccolo di Trieste".