Din acest an relaţiile Uniuniii Europene cu Moldova se vor dezvolta mai rapid. Este declaraţia comisarului european pentru politică de vecinătate, Štefan Fule, care se află la Chişinău, într-o vizită oficială. Într-un articol publicat de Comisia Europeană, Fule aminteşte de lansarea negocierilor privind ambiţiosul şi amplul acord de asociere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Acest acord va aduce Moldova în mod semnificativ mai aproape de UE, atât politic, cât şi economic. Şi Dirk Schuebel, şeful delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, a spus că în luna iunie demnitarii moldoveni vor începe dialogul pentru liberalizarea regimului de vize. El a lăudat succesele obţinute în unele domenii: vamal, fitosanitar şi în serviciile financiare, în timp ce el spune că mai sunt aşteptate rezultate şi reforme de substanţă în domeniul justiţiei, întăririi statului de drept, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, educaţiei şi instruirii. Şi pentru că astăzi la Chişinău au loc manifestări speciale, dedicate Zilei Europei, ne-am propus să vorbim despre europenizare şi eurointegrare.
*
Rezultatele sondajului Barometrul social-politic, efectuat de IMAS şi dat publicităţii în această săptămână, arată că 62 la sută dintre cei chestionaţi au spus că ar vota pentru aderarea Moldovei la UE, dacă duminca viitoare va fi organizat un referendum în acest sens. 14 la sută ar vota contra, iar cei indecişi constituie 17 procente. Despre Europa şi eurointegrare Europa Liberă le-a propus să-şi spună gândurile oamenilor întâlniţi ocazional în stradă.
Voce: „Nu fiecare poate să folosească ce propune integrarea europeană. Fiindcă omul s-a deprins cu mentalitatea ceea că statul o să-i dea, o să-l înveţe, o să-l educe şi o să-i spună să iasă la demonstraţie, careva lozunguri şi placate să le strige ura. Noi trebuie să ne propunem ale noastre calităţi. Să arătăm că noi suntem demni şi poate chiar mai. Dar nu numai ceva beneficii să ne aducă, să ne dea. Ei ne susţin, dar noi trebuie să facem pasul spre Europa.”
Voce: „Opţiunea noastră de integrare europeană şi nişte legături strânse cu Federaţia Rusă ar fi foarte bine.”
Voce: „Of, relaţiile strânse cu Rusia nu fac nici trei copeici.”
Voce: „Eu am crescut, eu am trăit cu Rusia. Eu am trăit într-o ţară mare, eu socot că asta a fost o mândrie. Toată Europa marele parteneriat îl caută cu Rusia. Adică economic tot se leagă cu Rusia.”
Voce: „Ne nado speşiti, cito vot momentalino, seiceas, mî doljnî bîti v Evrope. No Rosia spasiba. Mî uje v Evropu i Rosia tuda, i mî tuda pereidiom, po tihonico.”
Voce: „De ce trebuie să ne certăm cu românii ca să trăim bine cu ruşii? Şi nu numai ruşii.”
Voce: „Nici odată nu trebuie de stricat relaţiile cu absolut nimeni. Depindem şi de Europa, şi de Rusia, şi de Ucraina. Să fie chiar aceeaşi Africă, dacă ar fi ocazie, noi, cred, că ar trebui să profităm.”
Voce: „Poate Europa are să aducă ceva în plan cultural, în plan...dar nu cred că mai mult.”
Voce: „Este un fel de stimul pentru noi. Adică să tindem spre ceva mai bun. Dar n-aş putea spune că e o salvare, că nu suntem chiar de la coada vacii.”
Voce: „Eu ştiu un lucru: fiecare trebuie să se mişte pentru dânsul.”
Voce: „În Uniunea Europeană? O tendinţă din domeniul fantastic. Ceva de perspectivă, poate 10-20 de ani. Poate copiii copiilor noştri, noi nu.”
Voce: „Mi se pare că nimic nu mai câştigăm. Proştii noştri lucrează acolo şi lucrează, dar să fost aicea să lucrat, nu tot aşa avea să avem? Aici, în Moldova să lucrăm, da în Europa ce? Să fim robi?”
Voce: „Esli pensiiu dadut 300 evro, togda mojno idti v Evropu.”
Voce: „De opt ani de zile de-amu, de când vorbim despre treaba asta, dar faptele concrete se ia în vedere. Ceva-ceva se mişcă, dar tare încet.”
Voce: „Până mentalitatea noastră să devină europeană, noi încă mult timp avem de parcurs. Dacă peste 20 de ani nu, peste 50 precis.”
--------------
Politic vorbind, Moldova este foarte aproape de aderarea la UE, a declarat Krzysztof Bielaj, consilierul Ambasadei Poloniei la Chişinău, în cadrul unei întâlniri cu studenţii de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi. El şi-a exprimat încrederea că în scurt timp Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene, dar „numai dacă conducerea Moldovei va promova aceeaşi politică”.
Într-un interviu cu Europa Liberă, vicepremierul Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe, dă asigurări că actuala guvernare va continua să persevereze pe calea integrării europene, pentru a asigura moldovenilor un trai decent.
Iurie Leancă şi comisarul UE Štefan Füle, în martie la BruxellesIurie Leancă: „Cetăţenii Republicii Moldova toţi îşi doresc o viaţă decentă, un confort financiar, o certitudine în ziua de mîine. Ori, convingerea mea este că aceste lucruri se pot îndeplini odată ce ne apropiem mai mult şi mai mult de Uniunea Europeană şi cu apariţia perspectivei de ţară eligibilă. Uitaţi-vă, ce înseamnă de fapt procesul de integrare în Uniunea Europeană? Înseamnă că noi ne asumăm angajamente, prin care trebuie instituţiile statului să lucreze astfel, încât să se întoarcă cu faţa spre cetăţean, astfel încât birocraţia să existe nu pentru darul său şi pentru a-şi câştiga un salariu decent şi încă pentru a se mai corupe pe alocuri în detrimentul cetăţeanului. Dar există birocraţie, aşa ca în ţările Uniunii Europene, pentru a sluji şi pentru a servi cetăţeanul din Republica Moldova. Există acest echilibru în ţară, există separarea puterilor, există respectul pentru drepturile omului. Am trecut toţi prin tragicele evenimente din 7 aprilie anul trecut, am văzut ce înseamnă neglijarea, sau poate din contra chiar abuz în masă a drepturilor cetăţeneşti. Vrem să nu se mai repete aşa ceva. Odată ce ne apropiem de Uniunea Europeană, avem angajamente foarte clare în acest sens. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu situaţia conomică, sau cu situaţia socială. Acum negociem acordul de asociere. Dorim cât mai repede să începem negocierile pe marginea acordului de liber schimb. Asta înseamnă, în primul rând, că trebuie să reorganizăm toate sferele de activitate economică în beneficiul cetăţeanului. Să vă aduc doar un singur exemplu: trebuie să reformăm cea ce se numeşte securitatea produselor alimentare, ceea ce consumăm noi zi de zi. Pe de o parte plătim bani imenşi, pe de altă parte nu ştim ce consumăm.
Or, iată că în procesul de ajustare, de integrare, pe de o parte, ni se va impune să preluăm standarde europene, să preluăm rigorile europene, să verificăm tot ce mâncăm, ş.a.m.d. O lege, care m-ar face pe mine foarte fericit, pe care trebuie s-o adoptăm şi s-o respectăm după aia, lege care v-a interzice azbestul, sau toate materialele care sunt produse din azbest în Republica Moldova. Pe de o parte sunt cancerogene, toată lumea ştie. În Bruxelles ţin minte acum câţiva ani s-a demolat o clădire construită cu câteva elemente de azbest. La noi, uitaţi-vă, toate casele sunt cu foi de ardezie. Nu mai vorbesc de aspectul strict estetic. E suficient să zbori de asupra Republicii Moldova şi tot imediat este în gri. Deci, uitaţi-vă, v-am adus doar două exemple, unde asumarea angajamentelor pe care suntem datori, dacă vrem să ne mişcăm spre Uniunea Europeană, va schimba şi viaţa noastră spre bine.”
Europa Liberă: Domnul Leancă, cei peste jumătate de milion de moldoveni plecaţi în străinătate la muncă oficial. Sau neoficial aproape un milion de moldoveni se află în străinătate pentru a-şi câştiga o bucată de pîine. Pentru viză au plătit bani exageraţi. De la o mie până la trei-patru mii de euro. Evident, că ei acum aşteaptă foarte mult ca regimul de vize să fie unul liberalizat – moldovenii să poată circula liber în spaţiul Uniunii Europene.
Iurie Leancă şi omologul său slovac Miroslav LajcakIurie Leancă: „Nu este simplu, fiindcă orice obiectiv de acest gen este unul cu două dimensiuni. Prima dimensiune aduce în conformitate cu rigorile europene a tot ce înseamnă domenii de interes. Atunci când ne vom ajusta la rigorile europene, să creăm condiţiile pentru a fi euroconformi, a ne conforma acestor cerinţe europene. Ceea ce a făcut Serbia, de exemplu, şi Muntenegru, şi Macedonia atunci când au început dialogul privind liberaşizarea regimului de vize şi acum, începând cu decembrie anul trecut, nu mai au nevoie de vize pentru a merge în spaţiul Schengen. Deci, asta trebuie să facem şi noi pe plan intern. Nu am aşteptat să se înceapă oficial dialogul privind liberalizarea regimului de vize, ceea ce oficial vom demara la 15 iunie. Şi acuma nu mai e nici o îndoială, fiindcă toate cele 27 de ţări membre sunt de acord să împuternicească Comisia Europeană să demareze acest dialog. Nu tot timpul e foarte simplu. Nu vreau să ascund chestia asta. Uneori mai există rezistenţă, reticenţă din partea unor structuri de stat, dar până la urmă reuşim să le depăşim.”
Europa Liberă: Nu vreţi să spuneţi structurile de stat?
Iurie Leancă: „Dar mai există şi dimensiunea din afară. Nu este suficient să fii euroconform. Trebuie să mai convingi ţările membre, toate cele 27 ţări membre, că este şi în interesul lor, fiecăreiea luate în parte, şi în ansamblu a Uniunii Europene să ni se ofere acest regim. Ori, noi vom fi prima ţară, sau deja suntem, de fapt, prima ţară, care are expres această perspectivă de obţinere a unui regim fără de vize, dar care încă, deocamdată, nu are, din păcate, perspectivă clară europeană de aderare la Uniunea Europeană. Deci, am reuşit să schimbăm percepţiile.
Europa Liberă: În cât timp? În cât timp va fi posibil?
Iurie Leancă: „Am să pot să vă spun cu mai multă certitudine, care e perioada pe care trebuie s-o parcurgem, doar în toamna acestui an.”
Europa Liberă: Dacă vor fi alegeri anticipate, termenul ar putea să se îndepărteze?
Iurie Leancă la reuniunea ministerială UE cu țările Parteneriatului EsticIurie Leancă: „Valentina, depinde cum vom administra noi această evoluţie. Cum ne vom pregăti şi cum vom derula alegerile anticipate. Dacă nu ne vom lăsa consumaţi în discuţii interminabile pe ce variantă trebuie să mergem. Dar ne vom decide foarte rapid. Şi cred că nu e doar interesul Alianţei şi al celor patru partide, care fac parte din Alianţă, dar e şi în interesul interesul opoziţiei, dacă vrea să vadă Moldova un stat funcţional. Deci, cu cât mai repede vom lua o decizie şi după aia ne vom axa pe probleme reale: problema economiei, problema aspectelor sociale, problema integrürii în Uniunea Europeană, cu atât mai bine va fi pentru noi. Şi bineînţeles că va depinde foarte mult tratamentul Uniunii Europeană, dacă vom reuşi să asigurăm alegeri corecte. Şi dacă vom reuşi să facem aceste lucruri foarte dinamic şi corect, atunci vă asigur, că nu va avea de suferit procesul nostru de liberalizare a regimului de vize.”
Europa Liberă: Deocamdată, trei-patru ani ar fi un vis sau o realitate?
Iurie Leancă: „Ar putea fi şi mai puţin. Totul depinde de noi. Dacă vom demonstra aceeaşi coerenţă, acelaşi dinamism, aceeaşi determinare, cum am arătat-o în primele şase luni, vă asigur, că patru ani este o perioadă prea îndelungată. Cel puţin aşa evaluez eu.”
Europa Liberă: Ce nu s-ar încumeta domnul Leancă să promită?
Iurie Leancă: „Astăzi încă nu pot să zic, de exemplu, într-un an sau în doi ani vom deveni ţară eligibilă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Fiindcă există elemente care nu ne sunt doar la îndemîna noastră. Niciodată nu putem şti cum va evolua situaţia.”
--------------
Sărăcia şi criza politică umbresc speranţele în Moldova, scrie Financial Times, care citează declaraţia premierului Vlad Filat, că priorităţile sale sunt integrarea europeană, statul de drept, creşterea economică, descentralizarea administrativă şi conflictul transnistrean. Pentru Gheorghe Vlas, simplu cetăţean de prin părţile Hânceştilor, soluţia pentru a lupta cu sărăcia rămâne a fi doar integrarea Moldovei în Uniunea Europeană.
Gheorghe Vlas: „Integrarea europeană poate ar fi şi dorită pentru populaţie. Toţi se uită cu jind peste hotare. Urmăresc viaţa care există în Europa, nivelul de trai.”
Europa Liberă: Sunteţi chiar aici, în preajma hotarului cu Uniunea Europeană. Ce înţelege lumea prin integrarea europeană a Moldovei?
Gheorghe Vlas: „Trag nădejde, că poate vor fi mai aproape de Europa. Cumva măcar ceva s-a zvârli şi peste Prut, la noi.”
Europa Liberă: Ceva ce ar însemna?
Gheorghe Vlas: „Nişte năzuinţe, nişte tendinţe. Şi poate chiar ar fi mai repede să ieşim din groapa în care ne aflăm.”
Europa Liberă: Vin băştinaşi de-ai dumneavoastră, care muncesc peste hotare. Ce spun despre traiul de acolo şi realităţile de aici?
Gheorghe Vlas: „Aceşti care au plecat la nişte munci, după nişte bani poate mai mari, care nu e posibil să-i faci aici, le dau dreptate, dar în acelaşi timp trebuie să te apuci serios de gândit, cum să faci aceşti bani aici. Trebuie de căutat soluţii aici, în ţară. Chiar şi banii care îi aduc de acolo, nu tot timpul ei lucrează în folosul societăţii noastre. Banii trimişi de acolo, în fond, sunt folosiţi la prefăcut case, garduri, în gospodării. Dar totuşi ei nu sunt investiţi în economia Moldovei, la deschideri de întreprinderi.”
Europa Liberă: Mulţi din ei spun că există foarte multe bariere şi de aceea nici nu iniţiază afaceri.
Gheorghe Vlas: „Unde te-ai duce, unde întrebi trebuie ceva să plăteşti. Ceva să dai, chiar la slujbaş de stat, care primeşte salariu şi e de datoria lui să lămurească omului ce să facă. Dar el aşteaptă, îl poartă ca să scoată ceva. Nu-i spune direct în faţă, dar dă de înţeles. Până la urmă omul, care-i mai insistent, ori plăteşte şi întreprinde ceva, ori se lasă lehamite şi nu mai întreprinde nimic.”
Europa Liberă: Lumea înţelege ce înseamnă integrare? Care sunt avantajele, dezavantajele?
Gheorghe Vlas: „Dacă poate la oraş au nişte idei mai clare despre acest proces, în localităţile rurale nimeni nu duce această muncă. Nu-i secret că o parte din populaţie, mai ales de vârsta a treia, încă tânjesc după fosta Uniune Sovietică. Deci, o parte din lume real înţelege, o parte este slab informată. Presa puţin tratează această întrebare.”
-----------------
În percepţia lui Gheorghe Vlas presa din Moldova nu ar avea nivelul cel mai ridicat de informare privitor la integrarea europeană. Asociaţia Presei Independente a avut o reţea de jurnalişti specializaţi în realizarea articolelor, reportajelor pe teme de integrare europeană, „Reporter european”. L-am întrebat pe Petru Macovei, directorul acestei Asociaţii, ce crede el despre felul, cum este reflectată această temă în mass media din Moldova.
Petru Macovei: „Este reflectată doar în măsura în care oficialii de la Chişinău fac declaraţii la această temă, sau se deplasează în capitalele europene pentru a purta nişte negocieri, sau, mă rog, pentru a contracta nişte credite, sau nişte granturi. Aproape de loc nu există materiale de analiză la tema şanselor de integrare a Republicii Moldova. Iar acele puţine, care există, sunt bazate mai mult pe emoţii, decât pe material factologic.”
Europa Liberă: Dar credeţi că jurnalistul nu ar fi interesat să abordeze acest subiect? Sau profunzimea, deocamdată, îl depăşeşte?
Petru Macovei: „Îl depăşeşte, cu siguranţă. Pentru că jurnaliştii, ca şi foarte mulţi din cetăţeni, probabil, nu au o gândire suficient de complexă asupra fenomenului europenizării, în general. Noi, la Asociaţia Presei Independente, am avut o reţea de jurnalişti, pe care am încercat să-i specializăm pe subiecte de interes european. Sincer vă spun că interesul a fost nu atât de mare, pe cât îl aşteptam.”
Europa Liberă: Aveţi vreo explicaţie?
Petru Macovei: „Jurnaliştii, până la urmă, încearcă să scrie nişte articole sau să facă nişte reportaje la radio sau la televiziune, care să răspundă necesităţilor informaţionale ale cetăţenilor. Iar cetăţenii nu sunt interesaţi foarte mult de această tematică. Pe de altă parte, sunt absolut convins că jurnaliştii pot să găsească modalităţi de a relata despre Europa şi despre europenizare în general, modalităţi care să atragă interesul cetăţenilor.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste modalităţi?
Petru Macovei: „Spre exemplu, cetăţenii din Republica Moldova ar fi interesaţi să cunoască despre taxele, pe care le plătesc cetăţenii din Europa, prin comparaţie cu ceea ce se întâmplă în ţara noastră. Şi avem şi exemple pozitive de acest fel. Când unele instituţii mass media de la noi au reuşit să stârnească interesul cetăţenilor prin publicarea, spre exemplu, a materialelor, cum este soluţionată problema deşeurilor în Republica Moldova, în comparaţie cu soluţionarea aceleieaşi probleme, să zicem, în Polonia, sau în altă ţară, care a devenit europeană şi care a fost obligată prin aderare să aplice nişte standarde europene vis-a-vis de această problemă, dar şi altele. Pot fi găsite modalităţi, prin care oamenii ar fi interesaţi.
În România multe s-a scris despre faptul că Uniunea Europeană obligă România să aplice standardele vis-a-vis de sacrificarea animalelor, iar tradiţiile româneşti cu tăierea porcului, de fapt, contravin acestor standarde. Iar foarte mulţi ţărani cred că este mai că o blasfemie să nu faci acest lucru, aşa cum au făcut străbuneii noştri. Dar în presa din România s-a oprit până la urmă şcolarizarea în ce priveşte standardele Uniunii Europene. S-a oprit la sacrificarea porcilor şi la mărimea şi lungimea pepenilor, pe care le impune standardele Uniunii Europene, iar legumiculorii din România nu le acceptă. Sunt şi o mulţime de alte teme, care pot fi abordate. În Republica Moldova se vorbeşte prea puţin despre asistenţa Uniunii Europene, care este acordată Republicii Moldova prin diverse programe.”
Europa Liberă: În multe cazuri lumea nu cunoaşte. Vine banul, dar cum îl simt că a venit?
Petru Macovei: „Este adevărat. Jurnaliştii nu întotdeauna sunt tentaţi, în situaţia în care nu există motiv de scandal, deci nu există un act de corupţie în gestionarea banilor europeni, atunci poate că jurnaliştii nici nu sunt foarte interesaţi să spună.”
Europa Liberă: Ceea ce nu rămâne în afara atenţiei jurnalistului este plecarea moldovenilor peste hotare, în speranţa că ei vor aduce Europa acasă. Acest subiect cum îl vedeţi reflectat?
Petru Macovei: „Consecinţele migraţiei sunt tot mai vizibile pentru Republica Moldova la toate nivelurile. Există tot mai multe campanii. Bun, majoritatea se axează mult şi în primul rând pe copiii, care au rămas fără părinţi şi, corespunzător, suportă consecinţele unei vieţi de semiorfan, cu părinţii în viaţă, de fapt. Dar există şi am remarcat că în presa de la noi apar tot mai multe articole, inclusiv despre studenţii moldoveni, care preferă să meargă la studii în Europa. Din păcate, foarte mulţi nu mai revin acasă.”
Europa Liberă: Exod de creier.
Petru Macovei: „Da, exact, se întâmplă acest exod de creier, care în timp îl vom resimţi foarte acut, ţara noastră. În perspectiva necesităţii de a majora vârsta de pensionare, iarăşi se discută foarte mult despre faptul, că există foarte mulţi migranţi din Moldova în alte ţări. Corespunzător, capacitatea statului de a plăti pensii scade. Am remarcat, de asemenea, că odată cu inţierea de către guvernanţi a diferitor programe, prin care se încearcă, deocamdată timid, tematica este tot mai prezentă în media. Asta înseamnă că tot mai mulţi oameni se informează despre modalităţile de a obţine, spre exemplu, nişte ajutor din partea statului, pentru a iniţia o afacere în Republica Moldova.”
Europa Liberă: În această săptămână mai toţi jurnaliştii şi-au focusat atenţia pe felul, cum va sărbători Republica Moldova Ziua Europei.
Petru Macovei: „Salut iniţiativa în acest an, care este una şi la nivel de Guvern, în comparaţie cu anii precedenţi, care era doar la nivelul primăriei, având un primar proeuropean, cel puţin aşa rezidă din declaraţiile pe care le face. Bineînţeles, că trebuie să se sărbătorească, bineînţeles că amploarea acestei sărbători trebuie să fie cât mai mare. Sau cel puţin, ea ar trebui să fie pe măsura ajutorului pe care Republica Moldova îl primeşte din Europa, iar acest ajutor este unul foarte mare, cu siguranţă, şi nu poate fi neglijat nici de autorităţi, nici de cetăţenii simpli.”
-----------------------
Comisarul Uniunii Europene pentru extindere, Ştefan Fule a spus că Republica Moldova, Marocul şi Ucraina sunt ţările care anul acesta vor primi cei mai mulţi bani din bugetul de peste un miliard de euro, alocaţi ţărilor participante în politica europeană de vecinătate. „Cu cât sunt partenerii noştri mai ambiţioşi, cu atât este şi răspunsul nostru mai substanţial”, a mai spus Ştefan Fule.
