Mai mulţi europarlamentari au cerut astăzi executivului Uniunii să se implice mai mult în aşa-numitul Parteneriat Estic, din care face parte şi Republica Moldova. Nemulţumirea parlamentarilor de la Bruxelles este împărtăşită, în cazul concret al Moldovei, de autorii unui studiu realizat de Centrul român pentru studii europene în parteneriat cu Asociaţia pentru politică externă din Republica Moldova.
Raportul constată că iniţiativa Parteneriatului Estic, în mai bine de 2 ani de la lansare, nu a adus îmbunătăţiri notabile în vecinătatea răsăriteană a Uniunii Europene. Acest lucru se explică în parte şi prin faptul că ţările membre – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina nu formează un grup coerent: sunt foarte diferite în ce priveşte caracteristicile individuale şi aşteptările lor faţă de Uniunea Europeană.
Moldova a reuşit însă în ultimul an să se mişte rapid pe calea integrării europene, încercând să realizeze cât mai multe reforme. De aceea, consideră unul din autorii raportului, directorul Centrului român pentru studii europene Cristian Ghinea, Moldova ar putea să reprezinte o oportunitate pentru revigorarea Parteneriatului Estic de către Uniunea Europeană.
Cristian Ghinea: „Este un raport care se adresează în primul rând publicului occidental şi factorilor de decizie, care încearcă să facă un fel de bilanţ a ceea ce s-a întâmplat cu Parteneriatul Estic de la lansarea acestui proiect, cu accent pe Moldova, bineînţeles. Parteneriatul Estic este într-o perioadă de adolescenţă, de juniorat şi trebuie să capete mai multă substanţă. Şi dacă este ca acest parteneriat să capete mai multă substanţă, atunci Moldova este ţara care poate fi un exemplu de succes. De ce Moldova? Pentru că, comparat cu celelalte cinci ţări cuprinse în Parteneriatul Estic, are referinţe democratice mai bune, are comerţul exterior orientat mai mult înspre UE, are opinia publică cea mai favorabilă Uniunii Europene ca să nu mai zic şi de apropierea geografică. Deci, îndemnul nostru este ca europenii să dea mai multă substanţă acestui parteneriat şi să ofere şansa Moldovei de a arăta că se poate, şansa de a arăta către celelalte ţări, pentru că dacă Moldova va face paşi rapizi spre integrare, atunci altfel se va vedea Parteneriatul Estic şi dinspre Georgia sau dinspre Armenia”.
Printre alte recomandări sunt creşterea finanţării din partea Uniunii Europene şi abordarea individuală a ţărilor Parteneriatului Estic, sprijinirea acestora în depăşirea crizelor interne economice şi politice, precum şi în faţa eventualelor presiuni din partea Rusiei de tipul embargourilor comerciale, deschiderea pieţei agricole a Uniunii Europene pentru ţările din Parteneriatul Estic şi întărirea securităţii lor energetice. O altă recomandare este că liderii de la Chişinău nu trebuie să conteze pe ideea că vor obţine o perspectivă rapidă de aderare la UE pe baza unor raţiuni geografice, ci ar trebui să facă eforturi pentru a pune în aplicare reformele necesare.
Totodată, autorii studiului sunt de părere că aşteptările guvernului de la Chişinău sunt prea optimiste în ceea ce priveşte obţinerea în următorii un an şi jumătate-doi a unui regim de vize şi de comerţ liberalizat cu Uniunea Europeană. Cu toate acestea, experţii spun că însăşi existenţa unei asemenea perspective, despre care nici nu se putea vorbi acum 4-5 ani, ar fi un alt argument în favoarea revigorării Parteneriatului Estic.
