Europa Liberă: Acest eveniment diplomatic de anvergură este o premieră pentru Chişinău şi arată interesul cancelariilor occidentale de a sprijini eforturile de integrare europeană ale actualei guvernări liberal-democrate. Şeful diplomaţiei române Teodor Baconschi a menţionat că „un astfel de eveniment era de neînchipuit acum un an şi două luni, când la guvernare în Republica Moldova se aflau comuniştii”. Iar comisarul european Štefan Füle a vorbit despre o relaţie care devine tot mai strânsă nu doar între liderii ţărilor europene, dar în primul rând între cetăţenii Republicii Moldova şi cei ai Uniunii Europene. L-am întrebat pe jurnalistul Anatol Golea, dacă reuniunea de la Chişinău este cumva un semnal de încurajare pentru actuala guvernare în ajun de scrutin electoral?

Anatol Golea: „Este şi un semn foarte clar că Uniunea Europeană ar susţine această guvernare care pe parcursul unui an de zile a demonstrat că poate şi vrea să facă ceva.”

Europa Liberă: Opinie împărtăşită şi de Sorina Ştefârţă, o altă colegă de breaslă.

Sorina Ştefârţă: „Poate că aceşti miniştri de externe, secretari de stat, ambasadori europeni, poate că ei nici nu vor să ascundă faptul că ar vrea ca Republica Moldova să aibă în continuare o guvernare democratică. De fapt, Europa şi-a întors faţa spre noi începând cu iulie anul trecut. Câte s-au întâmplat într-un an şi două luni nu s-au întâmplat în 10 ani în Republica Moldova şi în relaţia noastră cu Uniunea Europeană. Atunci de ce să nu recunoaştem deschis lucrul ăsta şi să fim sinceri şi oneşti cu noi înşine? Să spunem că Europa ne vrea democratici, dar nu de o altă culoare, mai stacojie.”

Europa Liberă: Pe parcursul zilei de astăzi am tot auzit de la oaspeţii occidentali, aflaţi la Chişinău, că Republica Moldova ar fi o poveste de succes pentru Uniunea Europeană. Cum rămâne, însă, cu Caietul de sarcini, pe care Bruxellesul l-a pus în faţa autorităţilor moldave?

Anatol Golea: „Chişinăul trebuie să asigure continuitatea reformelor, pentru că pe parcursul a 20 de ani de independenţă Republica Moldova nu a avut niciodată o politică externă consecventă. Am tot făcut fluctuaţii de la Est spre Vest şi invers. Nu am reuşit să ne facem prieteni şi să dezvoltăm o politică externă cu mai mulţi vectori. Am fost prieteni cu Rusia, duşamni cu Statele Unite, sau invers. Şi acum, probabil, a venit timpul ca Republica Moldova să ştie ce vrea, unde merge şi să fie consecventă în a obţine ceea ce îşi doreşte. Dar asta va depinde, în mare măsură, de rezultatul alegerilor din 28 noiembrie.”

Europa Liberă: Bruxellesul nu oboseşte de fiecare dată să amintească că Republica Moldova are de făcut şi lecţia de acasă.

Sorina Ştefârţă: „Bineînţeles, ei trebuie să ne ţină în tensiune, să ne amintească de faptul că avem de lucru. De fapt, mai avem multe de făcut. Trebuie să ne schimbăm şi mentalităţile, să ne schimbăm şi felul de a munci şi a ne comporta. Probabil că asta e în firea noastră, a moldovenilor – să fim verificaţi, că nu ne putem mobiliza din proprie iniţiativă. Şi dacă e nevoie de un bici care să ne amintească în permanenţă că mai avem de făcut una-a doua-a treia-a patra, eu voi fi recunoscătoare Europei pentru faptul, că ţine biciul în mână.”

Europa Liberă: Să precizăm, că acest grup, Pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova, este o iniţiativă a României, la care s-a raliat şi Franţa, lansată în ianuarie 2010. Scopul principal al acestui grup de prieteni din Vest este sprijinirea procesului democratic de la Chişinău, coordonarea şi menţinerea dialogului între grup şi autorităţile moldave. Grupul este o structură informală, deschisă tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Reuniunea de la Chişinău este cea de-a treia, precedentele fiind organizate în ianuarie la Bruxelles şi în iunie la Luxembourg.