Tratatul a fost semnat de către dl Vladimir Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova şi dl Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe al României.
Consideraţiuni generale.

Tratatul, conţine prevederi caracteristice unui tratat în domeniul regimului frontierei şi este structurat în IX capitole. Acesta defineşte regimul juridic al frontierei, descrie traseul frontierei de stat şi modul determinării acestuia, defineşte modalitatea marcării pe teren a frontierei, reglementează regimul navigaţiei pe râuri, modul de gestionare a apelor de frontieră, a podurilor şi altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat. De asemenea, Tratatul prevede constituirea şi funcţionarea unei Comisii mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră. Tratatul reglementează regimul desfăşurării la frontieră a unor activităţi precum pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului în apropierea frontierei, modul de cercetare şi de soluţionare a încălcărilor regimului de frontieră. Acest document mai are şi drept obiectiv verificarea şi crearea mecanismelor necesare pentru întreţinerea acesteia.

Structura Tratatului.
Preambulul face trimitere la principiile fundamentale ale dreptului internaţional privind suveranitatea, integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor de stat existente şi la legislaţiile interne ale Părţilor Contractante referitoare la regimul frontierei de stat, care au stat la baza încheierii Tratatului.
Capitolul I „Dispoziţii generale” – se dau semnificaţiile termenilor utilizaţi în acest Tratat, faptele care constituie încălcări ale regimului frontierei, precum şi prevederi referitoare la informarea reciprocă despre autorităţile naţionale competente de implementarea prevederilor prezentului Tratat.

Capitolul II „Traseul frontierei de stat” – sînt indicate principiile privind stabilirea frontierei pe sectoarele apelor de frontiera curgătoare (pe sectoarele navigabile, pe mijlocul senalului navigabil principal; pe sectoarele nenavigabile, pe mijlocul panzei de apa a raului sau a bratului sau principal), precum şi indică documentele relevante prin care a fost stabilit anterior traseul frontierei dintre cele doua state (Tratatul privind regimul frontierei de stat din 27 februarie 1961, Protocolul privind traseul frontierei in sectorul nodului hidrotehnic Stanca - Costesti, documentele de demarcare adoptate de Comisia mixta si Comisia speciala mixta romano-sovietica, documentele de demarcare, anexele şi completările la acestea care pot fi încheiate pe perioada de valabilitate a Tratatului).

Referitor la punctul de întîlnire a frontierei de stat ale Republicii Moldova, României şi Ucrainei este prevăzut că acestea vor fi stabilite printr-un acord trilateral separat.

Se stipulează că, începand cu anul următor anului intrării în vigoare a Tratatului, se va efectua verificarea în comun a traseului frontierei de stat, care se va finaliza cu întocmirea unor noi documente de demarcare, care vor înlocui ultimele documente de demarcare în vigoare.

Capitolul III „Marcarea şi întreţinerea traseului frontierei de stat” - se descrie tipurile de semne care sunt utilizate pentru marcarea frontierei, angajamentul Părţilor Contractante de a întreţine frontiera într-o stare de marcare vizibila, precum şi modul în care se realizează verificarea stării semnelor de frontiera.

Capitolul IV „Comisia mixtă pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră” - se referă la constituirea Comisiei mixte pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontiera; descrie atribuţiile Comisiei (dintre care cele mai importante sunt efectuarea verificarii în comun a traseului frontierei de stat şi întocmirea noilor documente de demarcare pentru sectoarele unde au intervenit schimbări naturale faţă de documentele în vigoare), modul de desfăşurare a sesiunilor sale, modul de realizare a lucrărilor pe teren şi modul de realizare a trecerii frontierei de către membrii Comisiei.

Capitolul V „Modul de folosire a apelor de frontiera, cailor ferate, şoselelor, precum şi a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat” - cuprinde prevederi legate de măsurile necesare pentru întreţinerea în stare corespunzătoare a apelor de frontieră, pentru prevenirea distrugerii premeditate a malurilor acestora, modul şi timpul în care se realizează navigaţia de către navele şi celelalte mijloace de navigaţie ale Părţilor Contractante; prevede de asemenea obligaţia de luare a măsurilor necesare pentru menţinerea în stare corespunzătoare a sectoarelor de căi ferate, podurilor, construcţiilor hidrotehnice etc., în locurile unde acestea intersectează frontiera de stat.
Capitolul VI „Pescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului şi protecţia mediului la frontiera de stat” - stabileşte anumite reguli aplicabile în cazul desfăşurării unor activităţi în apropierea frontierei, măsurile care se vor lua în cazul apariţiei unui incendiu în apropierea frontierei de stat, măsurile necesare pentru protecţia mediului. Capitolul VII „Cercetarea încălcărilor regimului frontierei de stat, structurile competente şi regulile despăgubirii” - prevede structurile competente pentru cercetarea şi soluţionarea încălcărilor regimului frontierei de stat, tipurile de încălcări care se cercetează în comun, regulile care trebuie respectate în cazul cercetării în comun, obligaţiile de informare ale structurilor teritoriale competente ale celeilalte Părţi Contractante despre încălcările regimului frontierei de stat.
Capitolul VIII „Predarea-primirea persoanelor, animalelor domestice, a obiectelor si documentelor” - reglementează modul în care se realizează returnarea persoanelor care au trecut ilegal frontiera de stat, a bunurilor sau înscrisurilor care se aflau asupra acestora, precum şi măsurile care trebuie luate în vederea identificării şi predării animalelor domestice rătăcite peste frontiera de stat.

Capitolul IX „Dispoziţii finale” - stabileşte că dispoziţiile Tratatului nu afectează drepturile şi obligaţiile Părţilor Contractante rezultate din tratatele internaţionale bilaterale şi multilaterale la care acestea sunt parte, precum şi din obligaţiile României care decurg din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.

Tratatul va fi înregistrat La Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu art. 102 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Realizarea procedurilor interne de iniţiere a negocierilor.
Tratatul între Republica Moldova şi România privind frontiera de stat, regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, a fost supus procedurii legale de avizare, în conformitate cu în conformitate cu Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999, şi Regulamentul privind mecanismul de încheiere a tratatelor internaţionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 120 din 12 februarie 2001, la toate instituţiile naţionale. În temeiul articolului 7, paragraf 2, al Legii privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999, Tratatul a fost avizat şi de Comisia parlamentară politică externă.

În temeiul actelor normative naţionale expuse mai sus şi în baza acestor avize a fost dispusă iniţierea negocierilor prin Decretul Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1477 din 8 octombrie 2003. Decretul nominalizat poate fi consultat pe situl: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288435 .

Intrarea în vigoare a Tratatului.
În conformitate cu prevederile Tratatului, acesta va fi supus ratificării în Parlament în conformitate cu procedurile stabilite în Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999, şi Regulamentul privind mecanismul de încheiere a tratatelor internaţionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 120 din 12 februarie 2001.
Tratatul între Republica Moldova şi România privind frontiera de stat, regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 2010, va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care Părţile Contractante se vor informa reciproc, pe cale diplomatică, despre ratificarea acestuia.