Succesul demersului de liberalizare a regimului de vize cu UE depinde de efortul autorităţilor, care sunt direct responsabile de elaborarea politicilor, legislaţiei şi implementarea efectivă a reformelor prevăzute de Planul de Acţiuni primit la 24 ianuarie curent. Or, prima fază a evaluării efectuate de Uniunea Europeană se va concentra anume pe cadrul legal relevant. Iată de ce Parlamentul trebuie să se implice permanent şi efectiv la această etapă. Societatea civilă, la rândul ei, trebuie să valorifice expertiza de care dispune, anume pentru a spori gradul de cunoaştere şi înţelegere a politicilor care urmează a fi adoptate şi puse în practică.
În continuare, Chişinăul trebuie să valorifice oportunitatea oferită de apropiatului Summit al Parteneriatului Estic de la Budapesta şi să propună principiul diferenţierii, pentru ca la evaluarea progresului în implementarea Planului de Acţiuni să se ţină cont de în primul rând de meritele individuale şi succesul implementării condiţiilor tehnice. Totodată, procesul de liberalizare a regimului de vize reprezintă un prilej de a spori gradul de cooperare moldo-ucraineană în materie de securitate, în particular pe cooperarea la frontieră pe segmentul transnistrean.
Fiindcă progresul în cadrul dialogului privind liberalizarea regimului de vize va depinde în egală măsură atât de evaluarea nivelului de implementare a condiţiilor Planului de Acţiuni, cât şi de rezultatele studiului de evaluare al posibilului impact migraţional şi securitate al regimului liberalizat de vize, este mai mult decât binevenită o evaluare alternativă din partea societăţii civile.
Acestea sunt principalele recomandări ale Grupului de lucru pe liberalizarea regimului de vize cu UE al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Propunerile au fost prezentate azi, 9 februarie 2011, ora 14:00, la o conferinţă de presă.
Recomandările reprezintă produsul unei mese rotunde desfăşurate tot la 9 februarie, ora 10:00, la care au participat reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, societăţii civile, inclusiv din regiuni (Bălţi, Cahul, Comrat), precum şi un expert pe vize din Slovacia. La reuniune au mai asistat experţi ai Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră (EUBAM). Recomandările au fost susţinute de majoritatea celor 40 de participanţi.
Pe lângă sugestii pentru accelerarea procesului de liberalizare a regimului de vize, experţii au mai insistat şi pe strategia naţională urmărită şi elementele pentru dezvoltarea unei strategii de comunicare pe subiectul vizelor:
• Menţinerea unui grad de transparenţă referitor la concluziile evaluărilor şi rapoartelor Comisiei Europene asupra gradului de avansare în implementarea Planului de Acţiuni, ceea ce ar ajuta la înţelegerea deficienţelor şi a esenţei reformelor solicitate;
• Consolidarea în continuare a securităţii documentelor biometrice eliberate: explicarea structurii preţurilor paşapoartelor biometrice;
• Coordonarea între Guvern şi societate civilă a viitoarelor acţiuni şi priorităţi pe termen scurt şi mediu în vederea asigurării unei implementări eficiente a condiţionalităţilor Planului de Acţiuni;
• Informarea populaţiei şi partenerilor RM atât despre progresul şi calitatea înregistrată în implementarea condiţionalităţilor, cât şi despre procesele, consecinţele şi impactul care le implică acest dialog pe vize cu UE.
Pentru a asigura reprezentarea pe picior de egalitate a instituţiilor publice şi celor non-guvernamentale, la masa rotundă au fost aleşi doi co-preşedinţi ai Grupului de lucru. Astfel, Daniela Morari a fost delegată preşedintă din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar Victoria Boian – din partea societăţii civile. Candidatura Victoriei Boian de la Asociaţia pentru Politică Externă a fost votată în unanimitate de către participanţii la eveniment.
Urmează să aibă loc încă alte trei mese rotunde între experţi, urmate de conferinţe de presă. Doritorii de a participa la discuţiile între experţi, off-the-record, se vor putea curând înregistra pe site-ul oficial al proiectului. Provizoriu, acreditarea are loc prin intermediul site-ului www.viitorul.org.
Pe lângă grupul de lucru pe vize, frontiere şi regiunea transnistreană, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: agricultură şi dezvoltare regională; comerţ, servicii, concurenţă. Mecanismul de adoptare a deciziilor este similar şi şi-a demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Macedonia. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.
Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.
