„Vizita baronesei Catherine Ashton va avea un impact pozitiv asupra celor trei obiective majore ale Chişinăului şi anume: negocierea acordului de asociere, liberalizarea regimului de vize şi crearea unei zone de comerţ liber comprehensiv şi aprofundat cu statele Uniunii Europene”. Declaraţia aparţine directorului executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă, lansată în cadrul unui club de presă privind efectele vizitelor oficialilor străini de rang înalt la Chişinău.

Referindu-se la problematica transnistreană, expertul a declarat că negocierile Chişinăului cu Bruxelles-ul asupra viitorului cadru politico-juridic cu Uniunea Europeană pun într-o anumită umbră procesul de reglementare a conflictului. Victor Chirilă susţine că, începând cu vizita oficialului european la Chişinău, care este una încurajatoare pentru moldoveni, este nevoie de noi iniţiative care ar valorifica la maxim potenţialul Uniunii Europene în ce priveşte soluţionarea conflictului transnistrean.

„Uniunea Europeană este deschisă să aloce anual regiunii transnistrene 15% din asistenţa financiară pe care o va acorda Republicii Moldova în următorii ani. Totuşi, randamentul acestei asistenţe în termeni de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului va depinde de elaborarea de către Chişinău şi Bruxelles a unei oferte compacte care ar trebui să formuleze clar obiectivele şi domeniile de asistenţă, principiile de bază care trebuie respectate şi să stabilească mecanismele de livrare şi monitorizare a asistenţei”, a explicat directorul APE.

Acesta consideră că elaborarea unei astfel de oferte compacte în valoare de zeci de milioane de euro de către UE, va avea eminamente un impact psihologic incontestabil asupra populaţiei şi elitelor din regiune.

În opinia lui Victor Chirilă, actualmente, această asistenţă nu-şi are impactul necesar asupra regiunii transnistrene şi are un randament limitat în termeni de sporire a încrederii între Chişinău şi Tiraspol. Totodată, un impact şi mai mic îl are asistenţa UE asupra respectării unor elementare norme democratice de către administraţia de la Tiraspol. Expertul aduce drept exemplu cazurile Vardanyan şi Cazac pe care le consideră incontestabile în acest sens.

Potrivit lui Victor Chirilă există două cauze esenţiale ale acestei situaţii. Prima ţine de lipsa unei politici bine structurate de acordare a asistenţei din partea UE. Cea de-a doua – de dezechilibrul între necesitatea angajării la masa de negocieri a factorilor de decizie de la Tiraspol şi imperativul universal al respectării normelor democratice fundamentale de către aceştia.

„Autorităţile de la Chişinău ar trebui să elaboreze împreună cu Bruxelles-ul o ofertă unică de asistenţă pentru regiunea transnistreană care ar urma să formuleze clar obiectivele şi domeniile de asistenţă, principiile de bază care trebuie respectate şi să stabilească mecanismele de livrare şi monitorizare a asistenţei”, a conchis Victor Chirilă.