În procesul de implementare a planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, autorităţile de la Chişinău ar trebui să ţină cont, în primul rând, de reformarea Ministerului de Interne şi combaterea corupţiei. De această părere este Eugen Revenco, director de programe al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) şi Leonid Litra, director adjunct al IDIS „Viitorul” care au efectuat recent, o vizită de documentare în Macedonia şi Serbia, ţări ce au obţinut deja acest regim cu UE.

Experţii au declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că în Serbia şi Macedonia aportul cel mai consistent în procesul de liberalizare a regimului de vize l-a adus reformarea ministerul de interne.

Eugen Revenco a menţionat că, luând exemplul statelor din Balcani, autorităţile de la Chişinău ar trebui să consolideze procesul decizional şi să verifice calitatea implementării reformelor.

Totodată, expertul a ţinut să sublinieze faptul că Republica Moldova va trebui să iasă în mod obligatoriu de sub monitorizarea Consiliului Europei, în caz contrar negocierile privind acordarea unui regim liberalizat de vize vor dura la nesfârşit.

Eugen Revenco a mai adăugat că Republica Moldova are nevoie şi de o imagine pozitivă în ţările Uniunii Europene, îndeosebi în cele care nu privesc pozitiv facilitarea regimului de vize pentru moldoveni.

În aceeaşi ordine de idei, Leonid Litra a menţionat că autorităţile moldovene ar trebui să ducă o evidenţă a ratei de refuz din partea ţărilor UE în procesul de acordare a vizelor, permiselor de muncă şi altor documente comunitare.

„Atât ONG-urile, cât şi mass-media au rolul de a populariza procedurile de aplicare pentru vize, de solicitare a documentelor, care sunt unul din factorii care provoacă carenţe în domeniul creării unei percepţii pozitive faţă de Republica Moldova”, a explicat expertul IDIS „Viitorul”.

Mai mult, în opinia expertului, autorităţile moldoveneşti ar trebui să clarifice şi structura preţurilor la actele perfectate, îndeosebi la paşapoartele biometrice care rămâne a fi destul de înalte.

Drept exemplu a fost adus preţul unui paşaport biometric în Serbia care poate fi perfectat cu 20 de euro, pe când cetăţenii moldoveni trebuie să scoată din buzunar peste 50 de euro.