Annely Ute Gabany: „Nu am nici un semn că Rusia ar renunţa la ideea de a menţine această pârghie politică, militară pentru a preveni apropierea R. Moldova, în întregul ei, de structurile euro-atlantice.”

Convocarea la Moscova, la Ministerul de externe, a lui Andrei Neguță, ambasadorul Moldovei în Rusia si continutul discuției cu Grigori Karasin, adjunctul ministrului rus de externe, par să dea de înțeles că se fac cel putin eforturi în privința deblocării negocierilor în chestiunea transnistreană.

Europa Liberă: La Moscova ar putea să aibă loc o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2. Unele voci sunt foarte optimiste, după ce premierul Filat a vizitat Germania. Doamna Merkel, cancelarul german ar fi promis c-ă Germania se implică şi ea foarte activ în soluţionarea acestui conflict. Sunt şanse? Vedeţi ceva deosebit ce s-ar putea întâmpla în următorul timp?

Anneli Ute Gabanyi: „Nu, pentru dacă sărbătorim drept mare realizare faptul că se reiau negocierile oficiale în format 5+2, negocieri care au fost practic blocate de către Rusia şi, mă rog, în numele ei Ucraina până acum, adică exact de când s-au acceptat observatorii Uniunea Europeană şi Statele Unite. A relua aceste negocieri, spuneam, care au fost întrerupte exact de Rusia, mi se pare aproape o cacealma. Situaţia acestor negocieri, punctele de vedere mi se par atât de depărtate; va depinde foarte mult de felul în care Germania, Uniunea Europeană vor înţelege perfect, care sunt interesele  nu numai ale Republicii Moldova, dar interesele Occidentului aş spune în această problemă şi numai atunci se vor putea rezolva. Iar Rusia nu văd că face un singur pas în direcţia renunţării la ţelul îndepărtat, dar stabil al ei – menţinerea influenţei sale politice şi eventual militare asupra Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Care sunt interesele pe moment ale Occidentului în această regiune?

Anneli Ute Gabanyi: „Occidentul a ajuns să priceapă că aceste conflicte îngheţate sunt un pericol pentru stabilitatea la graniţa UE şi NATO în această regiune. Punctul care a deschis ochii unora din Occident a fost scurtul război din Georgia şi urmările lui. Dar ideea că acest conflict din Transnistria ar putea fi soluţionat cel mai uşor este una care reapare de altfel la fiecare nouă preşedinţie OSCE în fiecare an. Mi se pare puţin simplist, pentru că Rusia nu va renunţa la ţelul ei ultim în regiune.

Iar ideea că Rusia respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova...; într-adevăr cred că Rusia nu este interesată în independenţa teritorială a Transnistriei. Pentru că atunci ar pierde din posibilitatea de influenţare a politicii Republicii Moldova. Deci, Rusia într-adevăr este interesată în rămânerea Transnistriei în interiorul Republicii Moldova, dar întrebarea este – cum? Nu am nici un semn că Rusia ar renunţa la ideea de a menţine această pârghie politică, militară pentru a preveni apropierea Republicii Moldova în întregul ei de structurile euro-atlantice.”

Europa Liberă: Pentru că se discută foarte mult acum despre o eventuală federalizare a Republicii Moldova, deşi din discuţiile pe care le-am avut cu domnul Carpov, vicepremier pentru Reintegrare, el a spus că nu există deocamdată nici un proiect de statut pentru această regiune de Est a Moldovei. Cu atât mai mult nu poate fi vorba despre o federalizare. Credeţi că ar putea fi o înţelegere tacită între Berlin şi Moscova ca Moldova să rezolve problema Transnistriei prin federalizare?

Anneli Ute Gabanyi: „Se ştie că Germania este o susţinătoare a federalismului în sine. Şi în discuţiile care se duc şi în interiorul Europei unite, în comparaţie cu Franţa mai centralizată, etc. Este un fapt. Dar federalismul nu este o valoare în sine. De altfel, cum nici integritatea teritorială nu este o valoare în sine. Întrebarea este ce înseamnă? Ce conţine? Iar dacă federalismul ar fi fost, şi aici poate că sunt puţin răutăcioasă, modelul principal şi cel mai bun, întrebarea ar trebui să se pună: de ce integrarea fostei RDG în Republica Federală nu s-a făcut prin federalizare? Adică, două state sigur s-au refăcut. Fostele landuri din cadrul noilor teritorii estice, adică RDG-ului, dar de fapt fostul stat comunist RDG-ist a aderat nu numai la teritoriul Republicii Federale, dar a aderat la Constituţie, la valori, la legi, la sistemul politic. Iată aici este problema.

Nu poţi să spui: facem o federaţie între Republica Moldova, restul, şi Transnistria, un gen de Kozak, unde de altfel Republica Moldova nici nu avea vreo importanţă, restul. Transnistria era importantă. Dar nu putem să facem o astfel de federaţie, în care în Transnistria rămâne un sistem autoritar, un sistem oligarhic. Acest lucru nu se poate. Dându-i-se acestei entităţi supra-autonome şi drept de fapt de veto asupra politicii Repulicii Moldova.

Atunci mai bine o despărţire temporară, cel puţin închiderea graniţei şi politica clară de integrare europeană pentru Republica Moldova. Şi dacă Transnistria, şi cetăţenii şi liderii ei vor dori să participe la avantajele pe care Republic Moldova le-ar putea câştiga în viitor de pe acest drum de integrare mai accelerat, ok, atunci să facă decizia respectivă şi să se alăture cu sistem cu tot Republicii Moldova. Însă în momentul în care cei din Transnistria primesc aceste avantaje, sau o bună parte din ele în momentul de faţă, ca să spun aşa, fără să facă concesii, nu văd de ce ei ar face un pas în direcţia unei apropieri sistematice faţă de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Astăzi au loc convorbiri ruso-ucrainiene. La Odesa s-au întâlnit cei doi miniştri de Externe, Grişcenco şi Lavrov. Am înţeles că pe ordinea de zi figurează şi chestiunea transnsitreană. Credeţi că Kievul şi Moscova ar putea să aibă un punct de vedere comun asupra identificării unei soluţii viabile pentru acestă problemă?

Anneli Ute Gabanyi: „Se vede clar că sunt destul de aproape punctele lor de vedere. Dar n-aş crede că sunt mai aproapiate de punctele de vedere eventual ale Republicii Moldova sau chiar şi de punctele de vedere ale puterilor occidentale, care participă drept observatori.”