Partidul Comuniştilor, prin cel mai important purtător de cuvânt şi de idei, ex-preşedintele Vladimir Voronin şi-a anunţat atitudinea rezervată şi chiar sceptică faţă de euro-apartenenţa exclusivă a Republicii Moldova şi pledează pentru redirecţionarea simpatiilor spre polul opus, cel răsăritean. Pentru că acolo se zămisleşte o uniune euro-asiatică sub bagheta încă a premierului, dar foarte curând preşedintelui Vladimir Putin. Cum se explică această schimbare a macazului, anunţată de liderul opoziţiei parlamentare comuniste? La această întrebare răspund invitaţii mei de astăzi.

În studioul de la Chişinău al Europei Libere se află directorul Asociaţiei pentru politică externă, Victor Chirilă, şi directorul Institutului de marketing şi sondaje, Doru Petruţi.  
 
Europa Liberă: Într-adevăr se va fi schimbând vectorul politicii externe? Opoziţia parlamentară comunistă şi nu doar cea parlamentară, va obţine schimbarea radicală a macazului? Abandonarea vectorului vestic în favoarea celui estic, formulată într-o ofertă aproximativă de Vladimir Putin şi tradus de Vladimir Voronin în termeni foarte concreţi – acolo ne aşteaptă ieftinirea gazului, ca să nu spunem colacii în coadă. Între timp s-au lansat presupuneri că e o simplă manevră electorală, pe care o întreprinde Partidul Comuniştilor, înainte de eventuala şi foarte probabila campanie electorală pentru alegerile anticipate. Prin urmare, Dumneavoastră, domnule Petruţi, i-aţi ajutat să intuiască această stare de lucruri cu sondajul de opinii, care înţelegem noi că arată o scădere a popularităţii ideii de integrare europeană. Sau nu?
 
Doru Petruţi: „Haideţi să le luăm pe rând şi am să încep cu discursul domnului Voronin, la care aţi făcut trimitere. Citindu-l cu atenţie, desigur că a reuşit performanţa de a nu da cifrele din sondaj, dar discursul lui merge foarte bine, practic, în completarea datelor proaspătului sondaj lansat. Sigur că a menţionat foarte multe lucruri, care trebuie să recunoaştem multe dintre ele sunt şi adevărate, legate de starea precară prin care trece populaţia, atât din punct de vedere material, cât şi moral, şi la nivelul încrederii, optimismului.

Diagnoza făcută de domnul Voronin sigur că se înscrie, cred că a speculat bine, mă rog, discutând din punct de vedere strategic, a speculat destul de bine momentul. A speculat şi situaţia din Alianţă, care încă o dată dă dovadă că nu funcţionează şi că mai mult nu există decât există. A continuat şi ideea arătată în sondaj, legată de o uşoară, de fapt e doar o uşoară pierdere de imagine în privinţa ideiei europene, care din punctul meu de vedere vine şi pe fondul unei lipse de comunicare şi activitate de politică externă.

S-a vorbit puţin în lunile de vară de lucruri ce ţin de integrare şi în general lucruri legate de politica externă a Republicii Moldova. Şi atunci desigur că intenţia de vot pentru UE pierde puţin teren. Dar să fim serioşi, totuşi majoritatea încă acceptă propunerea spaţiului european şi nu una estică. În rest, eu aş cataloga discursul domnului Voronin ca fiind cu un scop foarte precis, determinat de posibila nealegere a preşedintelui şi declanşarea imediată a procedurii pentru alegeri anticipate.”
 
Europa Liberă: Adică asta va fi scris pe flamura de luptă a Partidului Comuniştilor?
 
Doru Petruţi: „Eu cred că ei au început campania electorală, dar nu neapărat cu o idee de care se vor ţine. Ei speculează momentul şi am văzut dese întoarceri de 180 de grade în privinţa deciziilor, sau discursului PCRM. Aşa că nu m-ar mira peste trei-patru luni de zile, când o să fie campania electorală, despre ideea asta nici să nu se mai discute, sau să mai aducă aminte.”
 
Europa Liberă: Domnule Chirilă, impresia Dumneavoastră care este? Comuniştii într-adevăr renunţă la copilul lor, pe care pretind că l-au născut în 2003?
 
Victor Chirilă: „Trebuie să spun că mesajul domnului Voronin este unul populist, sigur că este legat de o eventuală campanie electorală în Republica Moldova. De asemenea este legat şi de articolul pe care l-a semnat primul ministru al Rusie, Putin, în ziarul Izvestia din 4 octombrie, unde dânsul trasează viziunile sale cu privire la viitorul spaţiului euro-asiatic. Iar în acelaşi timp dânsul spune că uniunea vamală Rusia, Belorus şi Kazahstan ar urma să se transforme într-o piaţă economică comună, iar apoi, pasul logic ar fi o uniune euro-asiatică, după modelul Uniunii Europene.

Domnul Voronin, şi Partidul Comuniştilor, şi sfetnicii săi au profitat de acest moment pentru a trimite şi un mesaj domnului Putin că dânşii susţin această idee. Totodată ţin să subliniez aici un paradox foarte interesant: în acelaşi discurs domnul Voronin a menţionat că o eventuală aderare a Republicii Moldova la uniunea vamală Rusia, Belarus şi Kazahstan nu exclude şi vectorul european. Or, aici cred că experţii ştiu foarte bine, experţii în materie de integrare europeană şi în materie de integrare regională ştiu foarte bine că aceste două entităţi regionale se exclud una pe alta.

Nu poţi să fii parte la două procese integraţioniste, care presupun crearea unei uniuni vamale, presupun aderarea la un spaţiu economic comun şi ulterior la o uniune economică-politică, care are centre diferite de coordonare, are instituţii supranaţionale diferite, are seturi de legi, acquis-uri comunitare diferite. Deci, lucrurile sunt foarte dificile.”
 
Europa Liberă: Dar Putin nu e de acord cu Dumneavoastră. Vladimir Putin spune că sunt perfect compatibile.
 
Victor Chirilă: „Şi domnul Voronin şi domnul Putin, dânşii ambii nu spun adevărul până la capăt. Au fost reacţii foarte clare din partea Comisiei Europene, în special din partea preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care referindu-se la o eventuală aderare a Ucrainei la uniunea vamală Rusia-Belorus-Kazahstan  a spus că acest lucru ar pune capăt unei eventuale aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană din punct de vedere economic, ar pune capăt oricărui acord de liber schimb, comprehensiv şi aprofundat dintre Ucraina şi Uniunea Europeană. Deci, mesajul e foarte clar şi multe alte mesaje au fost formulate de către oficialii europeni.”
 
Europa Liberă: Dar pe ce contează Vladimir Voronin şi Vladimir Putin, care de altfel în acelaşi articol într-un moment dat spune că uniunea vamală între cele trei state, care deja au un spaţiu comun, presupune omogenizarea, uniformizarea legislaţiei. Deci chiar Putin arată că lucrurile sunt greu de realizat dacă eşti, hai să zicem aşa, cu fundul în două luntri. Pe ce contează Putin şi Vladimir Voronin?
 
Victor Chirilă: „Contează pe nostalgici. Să nu uităm că şi în Moldova, şi în celelalte state foste sovietice sunt foarte mulţi nostalgici după fosta Uniune Sovietică. Ei contează pe această pătură şi contează pe dorinţa lor de a reveni într-o eventuală uniune, care ar semăna cu fosta Uniune Sovietică. Plus la aceasta, să nu uităm că mereu de la dispariţia Uniunii Sovietice, Moscova a dus lipsa unui model, care ar inspira atractivitate pentru cetăţenii din fostele republici sovietice.

Criza economică, criza financiară prin care trece Uniunea Europeană, care ridică semne de întrebare asupra integrării europene în general creează un fundal propice pentru lansarea unei astfel de idei, lansarea unei soluţii de integrare pentru spaţiul euro-asiatic, care ar fi atractivă pentru populaţia din această parte a lumii.

Eu cred că Putin a ales momentul foarte bine. Dar cred că evoluţiile ulterioare, anii ce  urmează vor demonstra că lucrurile stau cu totul diferit. Într-adevăr Uniunea Europeană trece prin momente dificile, dar în acelaşi timp cu toată lentoarea politicienilor europeni în procesul de găsire a unei soluţii convingătoare la problemele cu care se confruntă, totuşi dânşii dau dovadă de solidaritate, anumite soluţii deja sunt prefigurate şi cu siguranţă în momentul în care aceste noi instituţii care, chemate să facă faţă unor astfel de provocări financiare, economice, care deja au fost propuse de către statele membre ale Uniunii Europene, în momentul în care acestea vor lucra, cu siguranţă Uniunea Europeană va atinge un cu totul alt nivel de integrare economică, financiară şi politică. De fapt această criză se transformă încet-încet într-o oportunitate, în beneficiul, pentru Uniunea Europeană, pentru că impulsionează o integrare mult mai profundă între statele membre ale Uniunii Europene.”
 
Europa Liberă: Domnule Chirilă, Dumneavoastră afirmaţi la fel ca doctorii – dacă pacientul nu va muri, va fi perfect sănătos. Domnul Chirilă îi vede pe nostalgici, care ar alimenta euforia lui Vladimir Voronin şi a lui Vladimir Putin. Dar nu cumva acestei tabere i se mai adaugă şi cei decepţionaţi, cei nerăbdători? Care au văzut că capătul tunelului e departe şi luminiţa nu se mai vede în tunelul european. Cei nerăbdători, cărora li s-a promis abolirea vizei pentru Europa nu mai au răbdare. Spuneaţi mai devreme că există o uşoară erodare a ideiei de euro-integrare. Cât de important este acest aflux de decepţionaţi?
 
Doru Petruţi: „Aş continua o idee anterior menţionată, chiar aş merge pe ipoteza asta, pentru că Europa într-adevăr în momentele astea nu se simte bine şi atunci orice plan alternativ, care e drept, nu e foarte bine gândit şi foarte conturat în momentul ăsta, orice plan alternativ poate avea sorţi de izbândă. Lumea poate să-l perceapă ca o ieşire din situaţia dificilă, dar sunt destule incoerenţe în discursul domnului Voronin.

Dincolo de iepurii ăştia scoşi din pălărie, cu gazul care se ieftineşte şi dintr-o dată bunăstarea şi prosperitatea va lovi efectiv Republica Moldova, dincolo de astea diagnoza pe care dânsul o face şi pe care  o foloseşte ca procedeu de a-şi legitima discursul, mare parte din acea diagnoză şi din situaţia actuală ar trebui să şi-o asume şi domnia sa, şi Partidul Comuniştilor.

Revenind la a doua întrebare pe care aţi pus-o – nu ştiu dacă populaţia Republicii Moldova va fi foarte raţională în perioada următoare. Dacă ne uităm pe lista de probleme pe care o menţionează aceștia, în top cinci priorităţi deja nu mai avem probleme macro. Lumea, chiar dacă e deranjată de corupţie, de infracţionalitate ş.a.m.d., de probleme pe care le-aş numi macro-social, în topul problemelor plasează lucruri ce ţin de viaţa lor personală, lucruri ce ţin de viitorul copiilor, de educaţia lor, de preţuri foarte multe şi pe foarte multe categorii, de locul de muncă. Adică în momentul ăsta cetăţeanul Republicii Moldova e flancat de foarte multe probleme foarte stringente, iar în condiţiile astea nu poţi fi foarte raţional. Ai 80% din populaţie, care trăieşte la limită.”
 
Europa Liberă: Şi atunci ai succes la populaţia asta, dacă scoţi iepurele din pălărie şi spui: domnule, se va ieftini gazul.
 
Doru Petruţi: „De asta şi spun că momentul e speculat ca strategie politică bine.”
 
Europa Liberă: Dar şi Alianţa a alimentat nişte aşteptări, pe care nu le poate acoperi, sau cel puţin nu vede că pierde terenul de sub picioare.
 
Doru Petruţi: „Termenul ăsta de plată se apropie cu paşi poate mai repede decât şi-o doresc guvernanţii. Au fost două momente de entuziasm social, de reinvestire a încrederii în clasa politică – unul în 2009 şi unul la începutul lui 2010, care a culminat, hai să spunem, anul acesta cu vizita lui Joe Biden, cred că atunci s-a atins nivelul de maxim de optimism social. După care sigur şi nivelul de aşteptări inclusiv pe lucrurile ce ţin de integrare europeană şi de circulaţia în spaţiul european erau desigur nejustificat de mari, dar normale având în vedere campaniile electorale desfăşurate şi promisiunile aruncate în bătălia electorală.

Din păcate confirmările nu au venit şi acum s-a pornit un tăvălug, care trage după el foarte multe. Dincolo de pesimismul ăsta social, trage după el instituţiile, care efectiv se prăbuşesc cu 5-10-12 procente timp de doar câteva luni, pierd credibilitate. Populaţia e cu cuţitul la os. Vă dau un singur rezultat de la o întrebare, care mie mi-a plăcut foarte mult şi e foarte simplă: „Cum aţi caracteriza într-un cuvânt vremurile pe care le trăim în Republica Moldova?” Şi o să vă dau perspectiva optimistă a lucrurilor, unde 5,1 la sută spun că-s mulţumiţi, 0,9 la sută spun că-s împliniţi şi 0,5 la sută spun că-s fericiţi. Încercaţi să calculaţi singuri cam ce cuvinte şi ce calificative sunt până la sută la sută.”
 
Europa Liberă: Domnule Chirilă, până acum ideea integrării europene era considerată o potenţială idee naţională, unde se întâlneau şi comuniştii, şi liberalii, şi democraţii. Acum vedem că, în special după discursul lui Vladimir Voronin, care a fost anticipat de cuvântarea rostită la plenara comitetului central al partidului, am citit din ziarul „Comunistul”, migrează comuniştii. Sau cel puţin Vladimir Voronin îndeamnă comuniştii să fie mai atenţi la criza europeană, la ce au de făcut comuniştii în această situaţie, când eventual vor reveni la putere, cum se vor comporta. Social-democraţii au pus piciorul în prag foarte categoric, prin vocea lui Şelin dăunezi, că vrea să facă o Elveţie de alternativă pentru Europa, dar ocolind Uniunea Europeană. O să mai fie probabil voci radicaliste, care să conteste cursul european. Şi atunci ce mai rămâne? Ce platformă unică, în afară de reunificarea Moldovei, reîntregirea spaţiului naţional?
 
Victor Chirilă: „În ciuda tuturor diferenţelor de tonalităţi pe care le auzim acum, zilele acestea, am câteva întrebări şi faţă de Voronin, şi faţă de alţi lideri comunişti. În momentul în care dânşii se pronunţă pentru reconsiderarea ideii de integrare europeană, renunţă ei şi la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană? Cu siguranţă nu, pentru că este o aşteptare a majorităţii cetăţenilor din Republica Moldova. Renunţă ei la ideea semnării unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană? Cu siguranţă nu.

Atunci ce înseamnă această reconsiderare a vectorului pro-european? Un vector, care a fost să spunem impulsionat în 2005 şi cu implicarea comuniştilor. Chiar dacă, eu ştiu, la capitolul implementarea acelor reforme, acelor legi, pe care le-au aprobat în perioada respectivă am stat prost, oricum s-a făcut o mulţime de lucruri, care pun bazele, pun temelia unei relaţii solide cu Uniunea Europeană şi nu poţi face abstracţie de ea.”
 
Europa Liberă: Domnule Chirilă, dar ei fiind în opoziţie, pot să-şi permită luxul să sfideze „grangurii” din Uniunea Europeană şi să pună problema foarte categoric: domnilor, dacă nu ne deschideţi clar o portiţă, noi mai vedem, suntem foarte prudenţi. Dacă ar fi la putere sigur că ar vorbi poate mai politicos.
 
Victor Chirilă: „Sigur. Nimic nou în atitudinea lor, de când sunt în opoziţie. În discursuri oficiale publice dânşii sunt mereu reticenţi faţă de integrarea europeană, îşi permit critici la adresa Uniunii europene şi la adresa Statelor Unite ale Americii.”
 
Europa Liberă: Dar e o stare de spirit în rândul electoratului? Sau aşa încearcă vârfurile să vorbească şi să inducă această stare de spirit partidului şi electorilor?
 
Victor Chirilă: „Cred că acest lucru exprimă şi o stare de spirit a unei părţi a populaţiei, în special a populaţiei să spunem rusolingve, care niciodată nu a privit cu mare încredere ideea de integrare europeană. Şi aici este o mare scăpare a guvernanţilor noştri, indiferent de culoarea politică. Nu s-a lucrat cu această minoritate, nu s-a explicat, nu s-a încercat implicarea lor în acest proces de integrare europeană.

Şi vreau să spun că minorităţile rusolingve se transformă într-un fel de obstacol al ideii de integrare europeană anume din cauza indiferenţei autorităţilor noastre faţă de ei. Minorităţile rusolingve sunt compuse din minorităţi etnice diferite – şi ucraineni, şi ruşi, şi găgăuzi. Or, din păcate abordarea guvernanţilor, indiferent de culoare, repet, a fost similară. Şi ei au fost văzuţi ca fiind parte a unei etnii sau unui organism uniform. Or, acest lucru nu exprimă adevărul.”
 
Doru Petruţi: „Eu cred că aici PCRM-ul exploatează o situaţie cu mai multe componente. Sigur că discursul lor, şi cred că în mod intenţionat e incoerent pe anumite paliere, pentru că ei ştiu foarte bine că electoratul nostru încă învaţă să voteze, învaţă să gândească ecuaţiile electorale şi mai ştiu, cred, un mare adevăr şi anume că ideea europeană nu poate avea succes în Republica Moldova fără un succes pe plan intern al Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă: Domnule Petruţi, dar pe Dumneavoastră vreau să vă întreb, care simţiţi foarte bine cursul, stările de spirit: nu cumva actuala guvernare induce ezitări prin faptul că pe platforma integrării europene se produc nişte competiţii uneori fără noimă, apar nişte gelozii. Şi lucrurile astea nu cumva decepţionează în plus?
 
Doru Petruţi: „Depinde şi de moment. Eu am urmărit foarte atent reacţiile după sondajul publicat de IMAS şi IDIS. Printre puţinele satisfacţii, ca să spun aşa, pe care le-am avut, a fost aceea că am văzut politicieni, pentru prima oară am văzut politicieni îngrijoraţi.

Îngrijoraţi de toate rezultatele, inclusiv de cele legate de Uniunea Europeană şi ideea europeană, cum se mişcă ea în populaţie. Şi dacă aţi urmărit atent agenda de săptămâna trecută, probabil aţi observat că premierul a comunicat foarte mult pe partea de politică externă şi a reactivat, şi a reamorsat ideea că e posibil, că uite, încă cineva mai crede în Republica Moldova ş.a.m.d.”
 
Europa Liberă: E prima dată când sunteţi luaţi în serios? Până acum tot se vorbea despre Dumneavoastră, sociologii, că sunteţi nişte babe, ca să-l citez pe Voronin, care trageţi ghiocul.
 
Doru Petruţi: „Domnul Voronin în general tratează sondajele ca un fel de horoscop. Dar am văzut un lucru care cred că înseamnă ceva – faptul că pentru prima dată la o conferinţă de lansare de rezultate am văzut că partidele şi-au trimis piese importante. Chiar la prezentare au luat rapoarte mai multe, care cred că au fost discutate şi din informaţiile pe care le am, am înţeles că au cam căzut pe gânduri. Ceea ce ar trebui să nască nişte speranţe că diagnoza asta e una foarte serioasă şi foarte gravă. Moldova din jurul nostru suferă.”
 
Europa Liberă: A cădea pe gânduri în general e o stare foarte bună şi productivă. Şi e opusă stării de infatuare şi îngâmfare. Totuşi, dacă s-ar putea să sumăm această discuţie şi să-mi spuneţi, dacă s-a erodat cumva ideea pro europeană? Simţiţi că există pericole reale pentru idee, inclusiv catalizate de discursul lui Voronin şi Putin, sau în ordine inversă? Sau încă există un beton destul de tare, ca să-l citez pe alt lider politic. Domnule Chiril, ce vă spune intuiţia?
 
Victor Chirilă: „În ciuda tuturor problemelor, 60 de procente din cetăţeni susţin ideea de integrare europeană, dar în acelaşi timp cred că majoritatea cetăţenilor aşteaptă şi nişte rezultate perceptibile din partea Uniunii Europene şi din partea guvernării, care trebuie să aducă aceste rezultate. Iar rezultatele ar fi în primul rând liberalizarea regimului de vize, ieftinirea acelor bilete la cursele de avion spre capitalele Uniunii Europene. Or, acest lucru se poate întâmpla, dacă se implementează anumite reforme care presupun anumită armonizare, un anumit nivel corespunzător de armonizare a legislaţiei.”
 
Europa Liberă: De exemplu legea nediscriminării, care la fel depinde de starea de spirit al Parlamentului.
 
Victor Chirilă: „Sigur, legea anti-discriminare este un test nu doar pentru guvernare, dar pentru toate partidele politice din actualul Parlament. Această lege demonstrează cât de angajaţi sunt ei în dialogul cu Uniunea Europeană, sunt angajaţi pe calea reformelor, care sunt necesare pentru a obţine anumite rezultate.”
 
Europa Liberă: Domnule Chirilă, dar tocmai acum tot mai des auzim: decât o Europă cu o lege anti-discriminare aşa cum o vrea, de exemplu Dirk Schuebel, nu ne trebuie nici Schuebel, şi nici Europa. Domnule Petruţi, există asemenea stări de spirit care ar putea eroda ideea pro-europeană?
 
Doru Petruţi: „Da, există şi încă o dată văd pericolul erodării ideii europene în chestiuni de context intern. E adevărat că spre exemplu, indicatorii sociali legate de viaţa de zi cu zi, instituţii, comparaţiile pe care le fac oamenii între 2011 şi ce a fost înainte de 2009 e adevărat că acestea se înrăutăţesc mult mai tare, dar ele vor trage la un moment dat după ele şi ideea europeană.

Eu încă o dată, nu văd o idee de succes european aici fără măsurile interne de rigoare, iar confirmările din păcate în ăştea doi-trei ani de guvernare de dreapta din păcate n-au venit. Din păcate, multe lucruri se înrăutăţesc în fiecare zi şi sunt lucruri care sunt foarte aproape de cetăţean. Mă refer la preţuri, la preţul gazului, care o să determine scumpiri în lanţ ş.a.m.d.

Nu ştiu câtă răbdare va mai fi spre a discuta despre probleme, sau despre aspiraţii la nivel macro. Totul se va reduce şi următoarele campanii vor fi foarte greu de făcut pentru că totul se va reduce la probleme individuale şi la probleme de familie. Iar politica făcută la nivelul ăla e foarte greu de făcut chiar şi în dreptul alegerilor locale, ce să mai vorbim de cele parlamentare.”
 
Europa Liberă: Revenind la punctul de la care am pornit noi această discuţie, totuşi se merită să se ridice mănuşa aruncată de comunişti? Să se discute pe bune despre propunerea lui Putin? Sau asta ar însemna să se muşte o nadă electorală? Domnule Chirilă?
 
Victor Chirilă: „Experţii ar trebui să discute, să prezinte argumente, contra-argumente, să prezinte starea de lucruri reală din această uniune vamală. Nu totul decurge bine. Sunt nemulţumiţi şi acolo, în special în Kazahstan, care sunt nemulţumiţi de faptul că tariful vamal extern a fost mărit, a fost adus la nivelul tarifului vamal rusesc, iar aceasta înseamnă maşini mai scumpe, produse importate din China, Japonia şi alte ţări mai scumpe.”
 
Europa Liberă: Dar în schimb lâna dusă la Moscova fără nici o oprelişte.
 
Victor Chirilă: „Bine, probabil că sunt avantaje şi dezavantaje. Noi trebuie să discutăm realist acest subiect şi să vedem şi obstacolele care stau în calea Republicii Moldova. Dar obstacolele sunt foarte multe, inclusiv faptul că Republica Moldova nu are frontieră comună cu această uniune vamală, în calea noastră este Ucraina. Plus la aceasta, suntem membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care ne impune un anumit set de reguli, etc.”
 
Europa Liberă: Deci, să discutăm foarte punctual.
 
Victor Chirilă: „Să discutăm punctual şi eu zic că o discuţie pe măsură ce această idee va fi susţinută, avansată de către Rusia şi cu siguranţă viitorul preşedinte al Rusiei, Putin, va insista pe această temă, va trebui să discutăm realist şi cu datele exacte pe masă. Nu sunt adeptul negării din start a acestei discuţii. Trebuie să discutăm pentru a demonstra că integrarea europeană este unica soluţie pentru Republica Moldova, pentru că integrarea europeană presupune şi o anumită viziune strategică asupra viitorului acestei ţări, nu numai din punct de vedere al dezvoltării economice, dar şi din punct de vedere al dezvoltării democratice şi instituţionale în această ţară.”
 
Europa Liberă: Domnule Petruţi?
 
Doru Petruţi: „Cred că ideea europeană ar trebui mai degrabă discutată de către partidele de dreapta, pentru că discuţii foarte multe în dreptul lor legat de uniunea asta vamală e posibil să nască percepţii eronate la populaţie. Ei au câştigat totuşi alegerile pornind pe ideea europeană, idee care trebuie promovată şi trebuie susţinută cu măsuri şi cu realizări pe plan intern şi pe plan, în lucruri ce ţin de politica externă. O asociere cu spaţiul estic cred că poate bulversa şi mai tare propriul lor electorat.”
 
Vasile Botnaru: Doamnelor şi domnilor, am ajuns la finalul emisiunii de astăzi, la care au participat directorul Asociaţiei pentru politică externă, Victor Chirilă, şi directorul Institutului de marketing şi sondaje, Doru Petruţi.