Republica Moldova a intrat în anul 2012 cu restanţe în ceea ce priveşte îndeplinirea Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Chişinăul nu a adoptat şapte proiecte de lege prevăzute în plan – toate sunt documente sensibile ce ţin de reforma justiţiei şi a internelor.
Şi chiar dacă factorii de decizie susţin că întârzierea nu este una dramatică, experţii şi oficialii europeni spun că aceste restanţe ar putea tărăgăna trecerea la cea de a doua etapă a Planului de acţiuni, cea de punere în practică a cadrului legislativ adoptat, la finalul căreia cetăţenii moldoveni ar urma să primească liber la călătoriile fără vize în spaţiul european.
Planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize pe care Chişinăul l-a primit în ianuarie 2011 prevede, pentru prima etapă, adoptarea a 33 de proiecte de lege pentru reformarea internă, în aşa fel încât Republica Moldova să se alinieze la normele europene. Şi chiar dacă Planul nu prevede termene concrete pentru realizarea primei etape, autorităţile moldovene au spus de mai multe ori că legile necesare vor fi adoptate pe parcursul anului 2011, în aşa fel încât la început de 2012, după o misiune de evaluare europeană, să se treacă oficial la cea de a doua etapă a Planului de acţiuni, cea de implementare a cadrului legislativ adoptat. La finalul implementării cu succes a celei de a doua faze, cetăţenii moldoveni ar urma să obţină dreptul la libera călătărie în UE, deziderat care a fost fixat în declaraţii de autorităţile moldovene pentru sfârşitul anului 2012 – începutul anului 2013.
Pe parcursul anului 2011, Parlamentul de la Chişinău a adoptat însă doar 26 de legi din cele 33 prevăzute de Plan.
Din cele şapte legi restante, cinci se află în Parlament.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Legislativ, Igor Corman, spune că cea mai avansată lege din cele cinci restante în Parlament este cea privind modificarea şi completarea Codului Penal şi Condului Contravenţional, lege care a fost votată în prima lectură. Amendamentele introduse pentru cea de a doua lectură se află acum în Comisia juridică, numiri şi imunităţi şi legea în lectură finală ar urma să fie discutată la una din primele şedinţe după revenirea Parlamentului din vacanţă. Legea stabileşte răspunderea cărăuşilor, adică a transportatorilor, în procesul de transportare a persoanelor pe teritoriul Republicii Moldova, prevederi care astfel sunt aduse la standardele europene.
Alte două proiecte de lege se află în Comisia pentru securitatea naţională şi acestea par să fie legi cu probleme, pentru că din start nu au fost bine pregătite de structuri din cadrul Guvernului, spune Igor Corman.
Potrivit lui, proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea crimei organizate a venit în Parlament încă în vara lui 2011, în luna iunie. Legea este foarte prost făcută şi, după consultări cu experţi, deputaţii din Comisie încă nu au decis ce să facă cu acest document – să-l întoarcă Guvernului sau să încerce să-l îmbunătăţească în Parlament.
Un alt document, proiectul legii privind activitatea specială de investigaţii, pe lângă faptul că a venit în Parlament târziu – abia în luna octombrie, mai are şi foarte multe carenţe. Deputaţii din Comisia pentru securitatea statului trebuie să decidă şi în acest caz dacă pot îmbunătăţi legea în Parlament, sau dacă vor remite documentul înapoi Guvernului.
În Comisia juridică sunt examinate alte două legi restate – proiectul privind ajustarea legislaţiei la prevederile Convenţiei ONU împotriva corupţiei şi Codul de procedură penală, care au venit de la Guvern abia în a doua jumătate a lunii noiembrie.
Alte două legi nici nu au ajuns încă în Guvern
În afară de aceste cinci proiecte de lege care sunt în Parlament şi despre care încă nu se ştie dacă vor putea fi îmbunătăţite sau vor fi întoarse înapoi autorilor, mai sunt încă două proiecte care nu au trecut încă de Guvern.
Cunoscutul proiect privind combaterea discriminării este la Ministerul Justiţiei şi încă nu a fost transmis Guvernului pentru examinare. Documentul a fost o dată transmis în Parlament, după care retras rapid, după ce a generat nemulţumiri în societate.
Al doilea proiect care nu a venit în Parlament se referă la modificarea şi completarea legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), care ar urma să asigure funcţionarea independentă a instituţiei. Aici, procesul este unul de durată, pentru că, înainte de adoptarea acestei legi, trebuie aprobată mai întâi în Parlament Strategia de reformare a CCCEC, care abia pe 27 decembrie 2011 a fost trimisă la Guvern. Modificările ţin de reformarea instituţiei, stabilirea unei noi structuri şi modificarea competenţelor.
Toate restanţele – la copitolul reformă în justiţie şi la interne
„Faptul că toate restanţele ţin de interne şi justiţie atestă starea de lucruri din aceste domenii. Şi chiar dacă la nivel de discuţii se recunoaşte necesitatea unei reforme importante aici, când se ajunge la lucruri concrete vedem că apar probleme”, spune Igor Corman.
Potrivit lui, Planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE nu „bate în cuie” necesitatea adoptării tuturor legilor până la sfârşitul anului 2011, astfel încât nu se poate spune că procesul este întârziat prin neadoptarea câtorva legi. „S-a pus un reper cronologic orientativ pentru adoptarea legilor, pentru ca în anul 2012 să se treacă la implementare. Dar noi oricum trecem la implementare cu cele 26 de legi adoptate deja. Şi dacă în câteva domenii au mai rămas probleme, trebuie să facem regulă mai întâi şi e important să nu ne grăbim pentru a elabora nişte legi bune”, spune Igor Corman.
Autorităţile susţin că întârzierea nu este dramatică
Acelaşi punct de vedere este susţinut şi de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Daniela Cujbă, directorul Departamentului integrare europeană din MAEIE, susţine şi ea că neadoptarea în termenii conveniţi a celor şapte legi nu constituie o problemă de nesurmontat pentru întregul proces de liberalizare a regimului de vize. “Domeniile vizate de legile care încă sunt în lucru sunt unele complicate şi sensibile şi ne propunem să realizăm reforme calitative, veritabile, nu doar să adoptăm la modul formal nişte legi. Pentru noi, dar şi pentru UE, contează în situaţia de faţă calitatea proceselor”, spune Daniela Cujbă.
„Desigur, cu cât mai repede va merge procesul, cu atât mai bine, dar e important să asigurăm şi calitatea legilor adoptate. Asta nu ne scoate din grafic, şi adoptarea legilor restante se poate face în paralel cu implementarea celor care au fost deja adoptate. Şi, în general, în comparaţie cu alte state din regiune membre ale Parteneriatului Estic, parcursul nostru în contextul dialogului pe vize este cel mai bun. Viteza este bună, ritmul este susţinut şi este important să-l menţinem şi să-l amplificăm atât cât este posibil, având în vedere şi complexitatea reformelor pe care le vizează legile respective. Sunt reforme complexe care în mod obiectiv sunt unele mai de durată”, a mai declarat Daniela Cujbă.
Experţii consideră că neadoptarea în termen a legilor este totuşi o problemă
Pe de altă parte, experţi în materie de politică externă semnalează faptul că întârzierea primei faze a Planului de acţiuni constituie totuşi o problemă în parcursul pentru liberalizarea regimului de vize.
Nicu Popescu, expert al Consiliului European pentru Relaţii Externe de la Londra spune că Republica Moldova va putea beneficia de liberalizarea vizelor doar după implementarea ambelor faze din Planul de acţiuni.
„Prima şi cea mai simplă fază este adoptarea legilor, iar a doua, şi mult mai complicată, va ţine de implementarea acestora. Fără a adopta legile necesare Republica Moldova nu va putea intra în cea de a doua fază a Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor. Întră-adevăr, Chişinăul poate şi va începe implementarea celorlalte 26 de legi şi amendamente deja adoptate, însă, ca şi în orice altă ţară, implementarea unor legi întotdeauna este mai costisitoare, mai lentă şi mai complicată decât adoptarea unor legi. Şi faptul că Republica Moldova s-a ciocnit deja de complicaţii atât tehnice, cât şi politice la simpla adoptare a unor legi cred că trimite semnale nu tocmai încurajatoare atât cetăţenilor moldoveni, cât şi autorităţilor europene”, spune Nicu Popescu.
Delegaţia Comisiei Europene: fără prima fază, nu se va trece la a doua
Delegaţia Comisiei Europeane la Chişinău a precizat, la solicitarea Europa.md, că Serviciile Comisiei, împreună cu Serviciul european pentru acţiune externă (SEAE) raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului pe marginea punerii în aplicare a Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova. Un prim astfel de raport intermediar a fost prezentat la 16 septembrie 2011, iar al doilea raport de progres ar urma să fie pregătit la începutul anului 2012, adică în curând.
„Comisia şi SEAE fac tot posibilul în efectuarea evaluării necesare a progreselor înregistrate de Republica Moldova în vederea unei decizii privind lansarea fazei următoare a Planului de acţiuni pentru liberalizarea vizelor. În conformitate cu metodologia Planului de acţiuni, viteza avansării către un regim de circulaţie liberalizat va depinde de progresul realizat de Republica Moldova în îndeplinirea completă a setului de condiţii. Prin urmare, nu va fi niciun automatism şi progresul înregistrat în îndeplinirea fiecărui set de măsuri de referinţă va fi atent examinat şi decis de către Comisie şi de Consiliu. Îndeplinirea completă a primului set de obiective va fi atent examinată şi verificată de către Comisie şi de Consiliu înainte de luarea unei decizii de a iniţia evaluarea celui de-al doilea set de obiective de referinţă”, se mai spune în precizarea făcută de Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău.
Lina Grâu, pentru Europa.md
