Despre vântoaicele revoltelor sociale care bântuie pe continentul european  vorbim cu invitatul nostru de astăzi. Ca sa ne lămurim dacă s-ar putea adeveri sau nu prognozele  experţilor care spun că pe scena politică  europeană ar putea da tonul  partide radicaliste. Iar tandemul Franţa - Germania, motorul care şi-a asumat revigorarea euro zonei, ar putea intra in pană dacă  Sarkozy va fi surclasat de François Hollande, cel care  a declarat că are o altă viziune decât cea a cancelarului Angela Merkel privind politica din comunitatea europeană.

Excelenţa Sa Jaromir Kvapil, Ambasadorul Extraordinar si Plenipotenţiar al Republicii Cehe la Chişinău a acceptat o prospecţiune analitică la acest subiect, exclusiv în nume propriu, dar cu nişte concluzii greu de tăgăduit:

Europa Liberă: În 2011, revista „The Times” a declarat omul anului protestatarul. Probabil rămâne în vigoare şi pentru 2012. Voiam să vă întreb: în principiu Europa devine tot mai protestatară şi omul acesta protestatar ştie el ce vrea de fapt?

Jaromir Kvapil: „Cred eu că deocamdată nu prea ştie, dar o să afle cu timpul. Dar ceea ce este foarte important este că partea aceasta socială, după părerea mea strict personală, devine inferioară, mai puţin importantă. Şi cei bogaţi, să spunem aşa, devin din ce mai fără scrupule câte o dată.

De aceea şi la noi acum, sâmbăta sau duminica trecută, a avut loc cea mai mare manifestaţie din noiembrie ʼ89. Au venit la Praga, în centrul oraşului, în jur de 100 de mii de participanţi. Organizatorii au spus că au fost 120 de mii, pe când poliţia a spus că au fost 90 de mii. Dar nu cred că diferenţa este prea mare şi totuşi se pare că într-adevăr ceva se întâmplă în lume.”

Europa Liberă: Când aţi spus că nu este foarte important aspectul social, vă referiţi la autorităţi? Adică la cei care gestionează banii pun de fapt la capătul listei problemele sociale?

Jaromir Kvapil: „Ştiţi, este foarte complicat de fapt. Fiindcă pe de o parte este vorba şi despre partea aceasta socială, pe de alta  - este şi neglijenţă, dar şi corupţia. Toate puse la un loc fac că lumea începe să fie mai nemulţumită, mai nesigură şi nu prea ştie ce se va întâmpla.”

Europa Liberă: Asta înseamnă că Europa în general şi lumea capitalistă o ia spre stânga?

Jaromir Kvapil: „Ori spre stânga, ori spre dreapta. Dar în ambele cazuri extremele. Asta este mai periculos, mai important. Trebuie să ştim că aceasta se întâmplă şi de fapt din nou Europa, după părerea mea, este la o răscruce. Şi nu prea se ştie deocamdată până unde se va ajunge şi dacă oamenii din nou vor recăpăta, să zicem, simţul acesta social. Şi deocamdată mie mi se pare că nu prea.”

Europa Liberă: În Franţa se va da meciul pe 6 mai, când se va decide ce preşedinte vor alege francezii. Or, stânga franceză este altceva decât totuşi decât stânga comunistă, stânga sovietică pe care o ştiu oamenii locului. Vreau să vă întreb pe Dvs., care tot aţi apucat vremuri comuniste: e posibilă o stângă cu faţă umană?

Jaromir Kvapil: „E greu de spus pentru că dv. ştiţi foarte bine că am fost tineri atunci în ʼ68 când fostul lider comunist din Cehoslovacia, Alexander Dubček, vorbea despre comunismul cu faţă umană. După aceea am fost învăţaţi că aşa ceva nu este posibil, nu există, nu se leagă.

Dar socialismul sau social-democrația este cu totul altceva. De fapt înainte de a exista comunismul a existat şi social-democrația. De fapt social-democraţii sunt la fel de bătrâni cum sunt din secolul 19 şi sunt legaţi şi de revoluţia franceză şi aşa mai departe. Deci, deocamdată nu se ştie, dar cred eu că este foarte periculos pentru că bineînţeles, cum o vedem şi în Norvegia, lumea nu prea ştie unde s-o ia. O vedem şi în Olanda, unde de fapt s-a terminat guvernul, acum nu demult. Cam doi ani şi jumătate a durat până s-a făcut un nou guvern în Belgia, ştim foarte bine cum este în Ungaria -  că acolo este un singur partid care deţine mai mult de două treimi din voturi.

Într-adevăr, se pare că iarăşi s-ar putea duce Europa, aşa cum  am spus, spre o răscruce. Şi depinde dacă oamenii au luat învăţătură din ceea ce s-a întâmplat în trecut.”

Europa Liberă: Dar criza în general care îi determină pe oamenii să se mai gândească un pic cum cheltuiesc banii, pe ce dau banii în general, ce învăţăminte credeţi că produce în Europa, sau deocamdată e devreme să se facă bilanţul?

Jaromir Kvapil: „Ştiţi, este iarăşi foarte complicat. Ştim foarte bine că în Slovacia de fapt, pentru că eu fac parte de fapt din uniunea monetară a UE, şi ei de fapt la început s-a discutat că ar fi bine ca ei să îi ajute pe greci, unde salariile sunt de două sau de trei ori mai mari decât în Slovacia. Dar slovacii, pentru că ei au fapt sunt cei care au urmărit cu stricteţe toate regulile, au fost nevoiţi - sau era vorba să fie nevoiţi - să plătească pentru cei care nu au respectat regulile. Adică pentru greci, portughezi şi alţii. Şi asta nu ştiu dacă e foarte bine.

Împreună cu corupţia. La noi se spune că dacă nu ar fi existat corupţia, aşa cel puţin au spus manifestanţii, ar fi existat un buget al Cehiei echilibrat. Deci corupţia face că de fapt trebuie să strângem cureaua. Dacă nu ar fi existat, ar fi fost altceva.”

Europa Liberă: Şi atunci o Europă în care există asemenea probleme şi este formată din organisme ecleptice, aţi dat două exemple - Grecia şi Slovacia, mâine - poimâine o să avem Germania de dreapta cu o Franţă de stânga de exemplu, deci credeţi că va supravieţui un asemenea organism din celule încărcate atât de diferit?

Jaromir Kvapil: „Aici este foarte greu de spus. Dar aici eu mă aflu ca reprezentat al Cehiei, iar Cehia este parte integrantă a UE. Şi ministrul meu este un om politic foarte important şi stimat, cu multă experienţă. Mai mult decât atât el face parte din mai multe cluburi. Şi cred eu că trebuie să supravieţuiască. Altceva nu pot să vă spun...”

Europa Liberă: Dv. personal ce aţi recomanda în acest moment Chişinăului care, ştim foarte bine, are două restanţe mari şi importante: Legea anti-discriminare şi reforma Centrului anticorupţie, cum ar trebui să acţioneze ca să accelereze onorarea acestor restanţe, astfel încât să depăşească faza aceasta de incertitudine oarecum firească, când există rezistenţa populaţiei, când există marile îndoieli şi oameni care se opun euro integrării? Şi cei care se uită la televizor şi spun, uite, în Grecia şi Cehia sunt proteste, noi de ce ar trebui să ne integrăm în spaţiul acela care este nesigur? Ce credeţi că ar trebui să întreprindă un guvern pus într-o asemenea situaţie dificilă?

Jaromir Kvapil: „Şi credeţi dv. că de exemplu în Belorusia este totul sigur?”

Europa Liberă: Da, e linişte, străzile sunt măturate, preşedintele merge şi joacă hokei.

Jaromir Kvapil: „Asta da, dar cred eu că totuşi la fel cum se poate manifesta şi alte ţări din estul Europei câte o dată este foarte complicat. Dar aşa cum o spun mereu la fel, nu pot să-mi schimb părerea foarte repede, cred eu că toate reformele care trebuie făcute, trebuie făcute. Trebuie făcute şi nici un stat care vrea să fie democratic nu are încotro.

Câte o dată poate fi complicat, poate fi necesar să strângă cureaua, asta este adevărat. Dar pe de altă parte altfel nu se poate, pentru că de fapt a doua posibilitate este ceva ce nu mai este democraţie autentică.

La noi se spune: dacă ţii gura şi pasul, atunci totul este bine. Asta am şi trăit – pentru că totuşi Cehoslovacia înainte de război a fost una din ţările democratice şi a fost democrată până în ultimul moment, până i-a fost luată partea de sud-est. Cred că eu şi noi suntem democraţi în esenţă şi de fapt trebuie să facem ceva. De aceea Republica Cehă, sau ministerul afacerilor externe, împreună cu spaniolii şi cam cinci sau şase state, au recomandat şi Moldovei că de fapt trebuie să facă ceva şi cu Legea anti-discriminare. Pentru că este ceva foarte firesc şi ceva ce trebuie făcut.”

Europa Liberă: Excelenţă, vă mulţumim.