Valeriu Lazăr: „Tematica este vastă, dar în top se află sectorul energetic fiindcă avem proiecte concrete, avem cel puţin doi interconectori care trebuie să le lansam șantierele anul acesta şi să ne străduim poate să avem şi finalităţi pe final de an.”
 
Europa Liberă: Care, concret?
 
Valeriu Lazăr: „Gazoductul Ungheni-Iaşi, cred că mâine la Bucureşti o să am ocazia să aflu mai multe detalii cum colegii români se mişcă în întâmpinare, noi cel puţin ne mişcăm destul de repede.”
 
Europa Liberă: Dar ce vreţi de la ei, când spuneţi că Chişinăul se mişcă rapid?
 
Valeriu Lazăr: „Interconectarea înseamnă că la locul de frontieră convenit ne întâlnim concomitent cu ţeava. Chiar săptămâna trecută o parte din colegi au fost în România. Trebuie să asigurăm compatibilitatea tehnologică ca să nu mai vorbim de lucruri foarte elementare cum ar fi locul de joncţiune. Pe partea noastră, în baza hotărârii de Guvern, deja am început, hai să zic aşa ţărăneşte, să curăţim coridorul pentru şantier. În luna mai o să avem caietul tehnic ceea ce înseamnă că imediat după aceasta noi intrăm în selectarea antreprenorilor.”
 
Europa Liberă: Dar e un proiect costisitor şi, v-am mai întrebat şi cu altă ocazie, identificarea surselor financiare cum se face?
 
Valeriu Lazăr: „Avem cred că 2/3 din sume.”
 
Europa Liberă: Adică cât?
 
Valeriu Lazăr: „Din totalul de 19 milioane de euro, 7 milioane de euro le oferă Comisia Europeană, noi am alocat jumătate de milion de euro în Legea bugetului pe anul acesta, ştiu anumite rezerve de unde vor fi surse suplimentare la buget.”
 
Europa Liberă: Dacă ştiţi ne spuneţi şi nouă?
 
Valeriu Lazăr: „O să vă spun la momentul respectiv, nu vreau să anticipez. În paralel, colegii care au în gestiune asistenţa externă, de asemenea caută oportunități şi este şi o preocupare permanentă a primului ministru.”
 
Europa Liberă: Şi partea română vine şi ea cu contribuţia ei?
 
Valeriu Lazăr: „Fiecare îşi acoperă necesarul pentru partea sa. Mâine cred că vom avea mai multă claritate, dar este un proiect într-adevăr de interes naţional pentru noi. De aceea, mâine la Bucureşti tematica energetică va fi pe linia întâi, dar mai există şi alte câteva domenii care pentru noi sunt prioritare. Noi am intrat activ în negocieri cu Comisia Europeană pentru Acordul de comerţ liber, respectiv avem cred că un an şi jumătate maxim doi pentru a ne pregăti întreprinderile, a ne pregăti instituţiile, trebuie să învăţăm repede şi nu avem de gând să inventăm apa caldă aici în Republica Moldova. Or colegii români câţiva ani în urmă au trecut printr-o perioadă similară şi ei sunt mai avansaţi anume în a prelua şi implementa la nivel naţional ceea ce numim noi standarde europene. Mizăm foarte mult că pe acest domeniu vom putea economisi din timp şi din resurse anume preluând din experienţa lor, la fel şi tot ce se numeşte colaborare în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii.”
 
Europa Liberă: Cât capital românesc există astăzi în Moldova investit?
 
Valeriu Lazăr: „Sumele sunt comparabile dacă vorbim de investiţii străine directe cât au investit moldovenii în România, cam tot atât au investit şi investitorii români în Republica Moldova, dar există un potenţial enorm. De ce? Observăm un fenomen interesant care se numeşte de-localizarea producerilor de către companiile multinaţionale din România, Bulgaria către Republica Moldova şi noi vrem acest proces să-l consolidăm. De aceea mâine la Bucureşti voi avea întrevederi cu Camera de Comerţ româno-americană, cu Camera de Comerţ româno-britanică, fiindcă noi vrem să utilizăm filiera românească pentru investiţiile străine directe, în special investiţiile industriale. Fiindcă, spuneam, noi acum trecem printr-o perioadă de oportunităţi economice pe care le-a avut România la timpul respectiv şi valul ăsta de extindere a multinaţionalelor cu produceri către ţări precum România, Bulgaria, acum noi suntem aici. Şi de aceea noi în primul rând vrem să preluăm din experienţa bună a României, din lecţiile învăţate de ei, să le învăţăm şi noi şi vrem mai multă cooperare.”
 
Europa Liberă: Dar am înţeles că şi multe companii străine care au investit în România ar vrea să-şi lărgească sfera de afacere, să treacă Prutul să ajungă şi în Republica Moldova.
 
Valeriu Lazăr: „La asta şi mă refeream. Mă refeream şi la capital pur românesc, adică la societăţi româneşti care deja au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare şi trebuie să se internaţionalizeze, dar vorbesc în primul rând de multinaţionalele care sunt stabilite deja în România. V-am scos în evidenţă doar câteva dintre domenii. Noi vrem să implementăm în Republica Moldova aşa numitul small bussines act care este o directivă specială a Uniunii Europene care vizează IMM-urile. Noi acum lucrăm la strategie pe termen lung, lucrăm la noua lege şi repet avem acest avantaj de a beneficia de deschidere din partea colegilor români, care au deja acumulată această experienţă.”
 
Europa Liberă: Domnule vicepremier, dar mai vreau o precizare, din moment ce aţi spus că şi investiţiile pe care le fac oamenii de afaceri din Moldova în România sunt comparabile cu cele care le fac românii în Republica Moldova, unde investesc moldovenii în România?
 
Valeriu Lazăr: „Din momentul în care cu câţiva ani în urmă România a intrat în faza nemijlocită de pre-aderare, iar ulterior de aderare la UE au apărut foarte multe oportunităţi inclusiv fonduri structurale europene, de care noi nu am avut parte. Vreau să vă dau un exemplu din domeniul vinificaţiei: cunoaştem că oameni de afaceri de aici au văzut oportunităţi şi în România - anume derivate din apariţia acestei perspective europene foarte certe. Şi aici e o axiomă pentru mine - ne uităm la exemplul României, exemplul Bulgariei, lucrurile serioase în aceste ţări au început să se întâmple atunci când la aceste ţări a apărut foarte clară perspectiva europeană, atunci au venit fonduri structurale, atunci au venit investitorii privaţi. De ce? Pentru că a apărut această previzibilitate, ei ştiu ce îi aşteaptă atunci când vor fi reguli de joc europene, cultură de business, de comportament din partea statului.”
 
Europa Liberă: Dar românii de ce nu se grăbesc să aducă capital în Republica Moldova, se sperie de ceva?
 
Valeriu Lazăr: „Sună paradoxal, dar din momentul în care am reluat în gestiune dosarul economic românesc am văzut că Republica Moldova aproape că nu este cunoscută în România.”
 
Europa Liberă: Şi nici nu este o prioritate la capitolul economic.
 
Valeriu Lazăr: „Aproape că nu este cunoscută şi nu este vina lor de fapt. Să nu uităm prin ce perioade „interesante” am trecut noi aici atunci când erau anumite restricţii impuse, erau probleme cu accesul fizic în Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Deci vina aparţine mai mult Chişinăului? 
 
Valeriu Lazăr: „Până la urmă vina aparţine Chişinăului. Doi oamenii de afaceri, mai ales cei cu capital, se uită la oportunităţi şi le compară şi dacă ei au văzut că în România apăruse în perioada imediat de după aderare foarte multe oportunităţi şi ai posibilitatea să obţii profituri mai înalte şi mai sigure acolo, de ce să mergi în altă parte? De aceea, eu zic că vrem să convingem investitorii, şi români, dar şi străini, care fac afaceri, să descopere oportunităţile de care dispune Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Dar balanţa comercială care e?
 
Valeriu Lazăr: „Negativă din perspectiva noastră, dar România este pe locul doi la capitolul exporturi şi lucrul ăsta denotă că există totuși oportunităţi. Businessurile din Republica Moldova sunt businessuri de nişă. Noi nu valorificăm nici pe departe noţiunile de comerţ transfrontalier, avem oportunităţi acolo, şi faptul că în România se produce cam tot ce se produce în Republica Moldova şi, totuşi, mărfurile moldoveneşti sunt solicitate, asta înseamnă că avem acest potenţial.”
 
Europa Liberă: Nu ştiu de ce se crease impresia că la nivel de intenţii sunt foarte multe şi bine spuse, iar când e vorba de materializare, de implementare, se bate pasul pe loc.
 
Valeriu Lazăr: „Nu zic că nu am analizat foarte atent de ce această constatare a fost valabilă până nu demult şi nu am să inventez nimic, am să repet cuvintele unui coleg care a spus că noi trebuie de la poduri de flori să trecem la poduri pe care să circule în ambele sensuri mărfuri, capitaluri, oameni. De aceea eu am o presimţire că noi suntem deja în această zonă şi nu era problema oamenilor de afaceri din România, fiindcă ştiţi, aici, la duşul rece, duşul fierbinte, eu cred că noi acum am reintrat în normalitate şi trebuie să valorificăm acest potenţial. Cât mai multe întâlniri şi nu doar la nivel guvernamental, la nivel de instituţii, la nivel de asociaţii ale oamenilor de afaceri, cu cât mai multe contacte, nu toate se finalizează cu tranzacţii, dar oricum e mai mare probabilitatea că vor apărea. Fiindcă nu guvernanţii bat palma pentru afaceri, ci oamenii de afaceri, dar pentru aceasta ei trebuie să participe, să aibă posibilitate să discute şi să ne debarasăm de anumite legende, anumite mituri. Eu m-am mirat să văd că chiar colegi la nivel înalt din România cunosc puţin despre Republica Moldova. Ei ştiu că există Transnistria, că există probleme, dar repet, sună paradoxal, dar noi trebuie să ieşim din zona doar a emoţiilor şi să ajutăm oamenii de afaceri din România să descopere Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Apropo s-a vehiculat cu mai multe ocazii că ar fi o relaţie foarte bună economică între agenţii economici din stânga Nistrului şi din România, aşa e?
 
Valeriu Lazăr: „Eu nu aş raporta relaţiile întreprinderilor noastre din regiunea transnistreană doar cu România. Vă rog să mă credeţi, dar am văzut statisticile, în structura comerţului exterior, dacă putem vorbi aşa, a regiunii transnistrene a Republicii Moldova ponderea exporturilor în UE este mai mare. Dacă zicem în cazul părţii drepte a ţării este la nivel de 50 de procente, atunci în cazul întreprinderilor din Transnistria această pondere este mult peste 60 la sută. De ce? Fiindcă în structura ofertelor la export predomină mărfurile industriale, industria uşoară, constructoare de maşini şi produsele metalurgice care sunt foarte solicitate şi sunt competitive pe pieţele europene. Şi asta e o premisă bună pentru reintegrarea ţării prin intermediul participării la procesul de integrare europeană.”