Concluziile pe Republica Moldova ale raportului anual al Comisiei Europene pe marginea Politicii europene de vecinătate sunt unele foarte pozitive, în pofida unor nuanţe critice legate de progresele în domeniul combaterii corupţiei, reformării justiţiei şi organelor de drept şi asigurării drepturilor omului, a declarat miercuri la Chişinău şeful Delegaţiei Comisiei Europene, Dirk Schuebel.

Chişinăul a înregistrat progrese importante pe calea îndeplinirii angajamentelor pe care şi le-a asumat faţă de partenerii europeni, motiv pentru care Republica Moldova, fiind cea mai avansată pe calea reformelor, va beneficia în anii următori de o asistenţă sporită din partea UE. Comisia Europeană a suplimentat recent asistenţa acordată vecinilor din Parteneriatul Estic până în 2015 cu 30 milioane euro, iar Republicii Moldova ar urma să-i revină partea cea mai importantă din aceşti bani, în baza principiului „mai multă asistenţă pentru mai multe reforme”.

Această asistenţă vine suplimentar la fondurile prevăzute până în prezent. Dirk Schuebel a spus că Republica Moldova a devenit statul din vecinătate cel mai mult susţinut de UE, asistenţa pe cap de locuitor fiind de 28 de euro. Doar în acest an, a menţionat oficialul, UE acordă asistenţă nerambursabilă în valoare de 100 milioane euro. Republica Moldova însă mai are mult de lucru asupra capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, capacităţi care urmează să fie îmbunătăţite în timp.

Referindu-se la raportul anual dat publicităţii marţi la Bruxelles, şeful delegaţiei Comisiei Europene a specificat că acesta conţine o evaluare pozitivă a progreselor considerabile înregistrate de Republica Moldova atât în plan intern, cum ar fi alegerea şefului statului după mai bine de doi ani de criză, cât şi pe plan extern, în privinţa negocierilor pe marginea Acordului de asociere cu UE şi lansării discuţiilor pe Acordul de liber schimb.

„Şi în domeniul democraţiei sustenabile şi aprofundate Republica Moldova a înregistrat un progres bun, o strategie de reformare a justiţiei a fost elaborată, domeniu pentru care UE a acordat un substanţial suport bugetar. Cu toate acestea, în combaterea corupţiei a fost adoptat doar un progres limitat, în pofida adoptării unor legi precum Strategia securităţii naţionale”, a mai spus Dirk Schuebel.
 
Printre recomandările conţinute în documentul adoptat de Comisia Europeană sunt grăbirea reformei justiuţiei şi a orgenelor de drept şi contracararea corupţiei, asigurarea respectării drepturilor omului şi accelerarea investigării violenţelor de la 7 aprilie 2009. Chişinăul ar trebui să se angajeue mai pro-activ în dialogul cu Tirapsolul pentru realizarea măsurilor de încredere şi soluţionării conflictului transnistrean.

Autorităţile ar trebui să accelereze reforma administraţiei publice cu accent pe accesul la informaţii, să accelereze privatizarea în domenii ca trasportul, energia, în sectorul financiar, să adopte legislaţia prevăzută în prima etapă a Planului de acţiuni pentru liberalizarea vizelor şi altele.

Dirk Schuebel a insistat asupra faptului că pentru a trece oficial la cea de a doua etapă din Planul de acţiuni pentru liberalizarea vizelor, trebuie adoptată Legea privind egalitatea şanselor şi cea privitoare la reformarea Centrului anticorupţie. „Am parcurs un drum atât de lung, a fost adoptat practic tot pachetul de legi necesare – de ce să nu mai adoptăm două şi să trecem la cea de a doua etapă fără restanţe?”, a spus Dirk Schuebel. El a cometat în felul acesta recomandarea conţinută într-un recent raport al Centrului Român de Politici Europene şi Asociaţiei pentru Politică Externă, care cerea Comisiei Europene să adopte neîntârziat trecerea la cea de a doua etapă, cea de implementare, a Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize, urmând ca restanţele să fie adoptate ulterior.

Dirk Schuebel nu a fost de acord cu concluziile Barometrului de Opinie Publică, care constata o creştere importantă a euroscepticismului respondenţilor din Republica Moldova. „Sunt foarte atent cu datele sondajelor din Republica Moldova – ne amintim că de câteva ori la alegeri au prezentat rezultate cu totul diferite de cele reale. Cât călătoresc prin Republica Moldova, nu am avut impresia că Europa a devenit mai puţin atractivă. Dar oamenii vor să vadă reforme, şi dacă Guvernul se numeşte al Alianţei pentru Integrare Europeană, evident că şi UE este şi ea pusă la bataie. Chiar dacă Guvernului este unul bun, miracole nu se pot întâmpla peste noapte. Cu toate acestea, oamenii sunt nerabdărori să vadă progrese. Sfatul meu este să se aibă puţină săbdare pentru că e nevoie de ceva timp pentru ca progresele să se facă simţite”, a spus şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău.

Oficialul a subliniat că raportul anual prezentat de Comisia Europeană nu este doar un raport tehnic, ci un document important de referinţă care trasează politici obligatorii pentru statele care doresc să se apropie de UE. „Asemenea rapoarte s-au făcut şi pentru ţările care au trecut prin procesul de extindere. Şi acele ţări chiar se băzau pe aceste rapoarte şi ţineau cont de recomandări, ceea ce indică asupra valorii documentului. Respectivul document este ca o foie de parcurs care oferă sarcini concrete de făcut pentru perioada care urmează”, a spus Dirk Schuebel.