Republica Moldova ar trebui să folosească toate oportunităţile de membru al Comunităţii Europene Energetice (CEE) pentru a-şi diversifica sursele de alimentare cu gaze naturale şi energie electrică, dar şi pentru a-şi diversifica mixtul de energie, astfel încât să fie micşorată ponderea gazului în balanţa resurselor energetice ale statului. Sugestia vine de la Alexandru Baltag, expert asociat al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), autorul unui studiu privind impactul aderării Republicii Moldova la CEE asupra sectorului energetic autohton.
Alexandru Baltag a declarat marţi, 9 octombrie, în cadrul unei noi şedinţe a Clubului de Presă al APE, că Republica Moldova trebuie să-şi recapete controlul asupra propriei industrii energetice, care este o ramură strategică pentru orice ţară. Potrivit expertului, motivele pentru care Republica Moldova a aderat la CEE sunt direct legate de asigurarea securităţii energetice naţionale, fiind vorba despre interconectarea la reţelele energetice europene şi diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice a ţării, ceea ce ar reprezenta o alternativă viabilă dependenţei exclusive de est.
Expertul a precizat că, de fapt, motivele de aderare a Moldovei la CEE scot la suprafaţă avantaje cum ar fi integrarea în piaţă energetică europeană, fapt ce presupune o piaţă a energiei fără frontiere între statele membre CEE. De asemenea, apar posibilităţi de dezvoltare a conexiunilor cu rezervele de gaze din Zona Caspică, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea contribui la diversificare partenerilor şi excluderea monopolului rusesc privind importul de gaze rusesc.
Potrivit lui Alexandru Baltag, aderarea la CEE presupune şi asumarea unor obligaţiuni, printre care este implementarea Pachetului Energetic III, care aduce după sine o oarecare schimbare a regulilor în „jocul energetic”, ceea ce ar avea un impact asupra Republicii Moldova. Expertul notează că există anumite dificultăţi în implementarea Pachetului III. Problemele de ordin financiar pot apărea atunci când va intra în vigoare principiul de demonopolizare şi liberalizare a sectorului energetic, Moldova fiind obligată să răscumpere anumite investiţii ale Gazprom-ului. Dimensiunea politică sau geopolitică a problemei constă în faptul că este puţin probabil că Gazprom-ul va face anumite concesii cu strategia geoeconomică şi geoenergetică a Moscovei în regiune.
Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, a declarat că Guvernul trebuie să tindă spre o diminuare a influenţei politice asupra dependenţei energetice, iar Pachetul III vine să asigure o marjă de manevră mult mai mare în raport cu Federaţia Rusă şi vine să diminueze caracterul politic al cestei dependenţe energetice. Totodată solicitarea recentă a premierului Vlad Filat de a extinde termenele de implementare a unor condiţii din Pachetul Energetic III este o decizie binevenită.
Republica Moldova a semnat protocolul privind aderarea la CEE la 17 martie 2010. Deocamdată ţara rămâne dependentă energetic în cea mai mare măsură de import. Gazul natural este importat dintr-o singură sursă, Federaţia Rusă, iar în baza acestuia se produce şi energia electrică. Comunitatea Energetică Europeană are drept scop crearea şi reglementarea pieţei de energie electrică şi gaze naturale comune.
