Asociaţia pentru Politică Externă // Noutăţi

Domnilor preşedinţi de autorităţi şi instituţii,
Domnule vice-ministru Groza,
Domnilor directori executivi Cristian Ghinea şi Victor Chirilă,

Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră la acest eveniment care pune în lumină unele dintre cele mai active parteneriate sectoriale dedicate susţinerii concrete a procesului de integrare europeană a R. Moldova.
Mulţumesc organizatorilor – Centrul Român de Politici Europene şi Asociaţia de Politică Externă – pentru eforturile de a pune noi pietre la temelia Parteneriatului strategic dintre cele două state.

Introducere
•   Conferinţa de astăzi reprezintă şi un exemplu de succes al parteneriatului pe care administraţia centrală din România (dar şi din R. Moldova) îl are cu societatea civilă.
•   Parteneriatul dintre Centrul Român de Politici Europene şi Asociaţia de Politică Externă este, de altfel, susţinut în 2013 de MAE al României printr-un proiect separat care, sperăm, va răspunde aşteptărilor noastre legate de:
o   ridicarea profilului european al R. Moldova, atât la nivelul opiniei publice, dar şi la nivel european;
o   mai buna – şi corecta – informare a opiniei publice din R. Moldova cu privire la beneficiile concrete, reale, ale integrării europene;
o   o mai bună fundamentare şi participare publică la procesul decizional derulat la nivelul autorităţilor guvernamentale, prin contribuţii concrete (analize şi dezbateri) ale experţilor neguvernamentali.
•   Doresc să mulţumesc şi partenerului nostru în acest proiect, USAID, care au contribuit atât la administrarea proiectului, cât şi la suplimentarea bugetului, prin intermediul Challenge Fund for Emerging Donors. Ne bucură aprecierea şi încrederea USAID în iniţiativele noilor donatori, cum este şi România. De altfel, în acelaşi cadru, dar cu partener de implementare Institutul de Politici Publice, va fi derulat un nou proiect în Republica Moldova, chiar în domeniul anti-discriminării – unul dintre subiectele care vor fi abordate astăzi.
•   Evidenţiez, în acest context, valenţele Parteneriatului Strategic România-SUA în ce priveşte consolidarea spaţiului de prosperitate democratică şi bună guvernare în Vecinătatea Estică, aşa cum prevede de altfel Declaraţia Comuna de Parteneriat Strategic între România şi Statele Unite ale Americii pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, pe 13 septembrie 2011, al cărei negociator-şef am avut onoarea şi responsabilitatea să fiu.

Cadrul strategic actual
•   Ne aflăm acum cu două luni înainte de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, moment care poate reprezenta pentru R. Moldova, ca şi pentru alte state din regiune, un moment istoric, de cotitură, de angajare ireversibilă pe un curs european sigur.
•   Susţinem R. Moldova pentru atingerea obiectivelor europene avute în vedere pentru summit, şi anume:
o   parafarea Acordului de Asociere, inclusiv a componentei de liberalizare a schimburilor;
o   obţinerea unei perspective clare privind semnarea documentelor;
o   avansarea în procesul de liberalizare a vizelor.
•   Vrem ca 2014 să marcheze încheierea acestei etape de consolidare a relaţiei R. Moldova cu Uniunea, prin semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere, precum şi prin veşti bune privind liberalizarea vizelor.
•   După Vilnius, intrăm într-o nouă logică a interacţiunii R. Moldova-UE, fondată pe un cadru contractual modernizat ce preia componente esenţiale ale acquis-ului european.
•   Odată cu finalizarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, vorbim de extinderea, în beneficiul Republicii Moldova, a uneia dintre libertăţile fundamentale ale Uniunii – libertatea de circulaţie a mărfurilor şi serviciilor.
•   Progresele făcute de autorităţile de la Chişinău în ce priveşte aplicarea Planului de acţiune cu Uniunea Europeană pentru liberalizarea vizelor vor apropia clipa în care cetăţenii Republicii Moldova se vor bucura de o libertate suplimentară – cea de circulaţie în spaţiul european. Sperăm ca acest lucru să se împlinească cât mai curând.
•   Sunt transformări care aduc beneficii directe şi concrete cetăţenilor R. Moldova, societăţii în ansamblul ei, care devine mai strâns şi mai trainic racordată la spaţiul european.
•   Sunt, totodată, transformări care vor pune în mişcare evoluţii pe termen lung, multe aflate dincolo de spectrul palpabilului, însă în egală măsură importante pentru cetăţenii R. Moldova:
o   modernizarea de ansamblu a statului şi instituţiilor;
o   o nouă relaţie între Stat şi Cetăţean, ghidată de standarde democratice şi instituţionale europene;
o   un nou mod de gestionare a problemelor de interes public;
o   afirmarea spiritului democratic, respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale, consolidarea pluralismului în spaţiul public.
•   Pe acest drum, rămâne esenţial angajamentul autorităţilor de a parcurge cu curaj reformele interne necesare. Societatea civilă trebuie să îşi asume responsabilităţi clare în acest efort general:
o   de partener şi deschizător de drumuri, în susţinerea reformelor;
o   de catalizator şi de monitor, pentru corectarea întârzierilor sau şovăielilor care pot apărea;
o   de comunicator – pentru informarea onestă, avizată şi imparţială a opiniei publice.
•   Este un efort de lungă durată, care implică şi reformarea/schimbarea mentalităţilor, nu doar la nivelul clasei politice sau al administraţiei publice, ci la nivelul întregii societăţi. Societatea civilă din R. Moldova a arătat că poate contribui constructiv şi pragmatic la procesul decizional, prin dezbateri publice şi prin mecanismele de consultare existente. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care România sprijină anual, prin intermediul programului naţional de cooperare pentru dezvoltare, o serie de proiecte la nivelul societăţii civile, pe teme legate de parteneriatul nostru în context european (cum este şi manifestarea de faţă).
•   Este nevoie, în continuare, de o largă dezbatere internă şi de un mai mare interes şi implicare pentru asocierea palierului local la agenda europeană a administraţiei centrale. Credem că integrarea europeană trebuie asumată şi la Chişinău, dar şi la Ungheni, Bălţi, Comrat, Cahul şi, în perspectivă, şi la Tiraspol. În general vorbind, asumarea agendei europene şi a obiectivului european trebuie să aibă loc la nivelul întregii societăţi, pe toate nivelele acesteia. În România a existat un astfel de moment în 1995, când a fost adoptată Declaraţia de la Snagov, însuşită de toate forţele politice, de societatea civilă, de mediul academic, de toate elementele componente ale societăţii româneşti – cred că un astfel de „moment Snagov” este necesar şi în R. Moldova.
•   Nu este un drum uşor: ştim din propria noastră experienţă. Ştim însă la fel de bine că nu există nicio altă opţiune care să poată oferi cetăţenilor R. Moldova şansa libertăţii, demnităţii şi prosperităţii.
•   Suntem conştienţi de provocările şi presiunile resimţite în ultima vreme nu doar de Guvernul R. Moldova, dar şi de societate şi de cetăţeni. Aţi remarcat deja răspunsul clar al UE şi al statelor membre şi salut aici din nou propunerea Comisiei Europene de liberalizare completă a importurilor de vinuri din R. Moldova în UE. Dar cel mai clar şi puternic răspuns pe care îl poate da în acest context R. Moldova este de consolidare a orientării europene şi de aprofundare a reformelor interne, în toate domeniile.

Angajamentul României
•   Pe acest drum al reformelor, R. Moldova poate găsi inspiraţie în procesele de transformare din ultimele două decenii din România. Trebuie să avem grijă, la Bucureşti şi la Chişinău, să fie alese acele modele, tipare şi realităţi care pot ajuta cel mai bine la atingerea obiectivelor de ansamblu ale R. Moldova. Se pot folosi atât experienţele pozitive (am menţionat mai devreme „momentul Snagov”), cât şi lecţiile învăţate din cele mai puţin reuşite – uneori înveţi mai bine din acestea din urmă, ca să ştii ce să eviţi.
•   Din aceste considerente, credem că Parteneriatul Strategic dintre România şi R. Moldova este integral adaptat şi adecvat pentru a răspunde problemelor concrete cărora Chişinăul trebuie să le găsească astăzi răspunsuri, pe drumul său european. Văd în prezenţa, astăzi, la această conferinţă, a reprezentanţilor conducerilor unor importante agenţii guvernamentale de la Bucureşti o confirmare a acestui fapt.
•   Nu exagerez spunând că România se află astăzi în prima linie a definirii noilor reguli de interacţiune UE – R. Moldova. Avem la dispoziţie:
o   Resurse:
   resurse proprii (cum ar fi asistenţa pentru dezvoltare, sau fondurile alocate de diverse instituţii guvernamentale pentru cooperări concrete cu parteneri din R. Moldova);
   fonduri europene (pentru cooperare transfrontalieră, dar şi cele disponibile pentru proiecte de twinning, cum este cel derulat de Consiliul Concurenţei);
   beneficiile se văd deja în marile proiecte cu finanţare (chiar şi parţială) europeană, precum gazoductul Iaşi-Ungheni, în extinderea proiectului SMURD (tot cu sprijin european), precum şi în proiecte transfrontaliere în domeniul vamal şi al mediului (finanţate din Programul Operaţional Comun 2007-2013).
o   Priorităţi comune:
   prin marile proiecte de inter-conectare în transporturi şi energie;
   dar mai ales prin obiectivul asumat de integrare europeană, care face ca priorităţile de reformă internă ale R. Moldova să fie asumate şi sprijinite şi de către România.
o   Voinţa politică şi cadrul stabil de interacţiune, bilateral şi la nivel european.
   în plan bilateral – Parteneriatul Strategic pentru integrare europeană convenit în 2010 şi cadrul subsecvent creat: Planuri de acţiune la nivelul guvernelor şi a unor ministere, şedinţe comune de guvern, Comisiile inter-guvernamentale şi inter-parlamentare de integrare europeană. În curând va fi organizată cea de-a doua reuniune a Comisiei inter-guvernamentale de integrare europeană, la Chişinău.
   în plan european: (a) viitorul Acord de liber schimb UE-R. Moldova va asigura, de exemplu, un cadru îmbunătăţit pentru comerţul bilateral şi pentru parteneriate economice îndreptate către piaţa europeană, o piaţă dezvoltată, cu reguli şi parametri de funcţionare clari şi de înalt nivel; (b) Programul Operaţional Comun România - R. Moldova 2014-2020 reprezintă, de asemenea, o oportunitate extrem de importantă în plan bilateral, atât pentru autorităţile locale şi societatea civilă, cât şi pentru lansarea de proiecte de anvergură la nivelul instituţiilor guvernamentale.
•   Sprijinul nostru pentru R. Moldova a fost întotdeauna deplin şi necondiţionat. Ultimii ani au adus un salt calitativ important în relaţia bilaterală. Ne bucurăm să constatăm şi la Chişinău un angajament real în dezvoltarea cooperării cu România.
•   Am alocat dintotdeauna resurse importante din bugetul României pentru dezvoltarea cooperării cu R. Moldova:
o   multe proiecte sunt intrate într-o normalitate care nu mai iese în evidenţă (bursele de studiu – efort echivalent cu 13 milioane euro în 2012).
o   altele sunt mai puţin cunoscute publicului (contribuţia la eliminarea deşeurilor de pesticide din R. Moldova – 200.000 euro).
o   în fine – sunt altele, cele mai numeroase şi diverse, pe linia autorităţilor locale, a organizaţiilor neguvernamentale sau a mediilor academice care nu pot fi cu uşurinţă cuantificabile.
o   R. Moldova este stat prioritar partener în politica de asistenţă pentru dezvoltare a României, cu alocări anuale de 30% din totalul bugetelor pentru perioada 2012-2015.
   începând cu 2010 – accent pe sprijinirea integrării europene a R. Moldova; sume alocate în intervalul 2010-2013: 4,22 milioane euro.
   în prezent: 14 proiecte în derulare, în valoare de cca. 2,7 milioane euro în domeniile: agricultură, sănătate, modernizarea serviciilor publice locale, sprijin pentru integrarea europeană (armonizarea legislativă, capacităţi instituţionale), afaceri interne, sănătate, cercetare şi inovare, sprijinirea societăţii civile.
   doar în 2013 au fost lansate 8 proiecte în valoare de 620.000 euro.
o   consular: acordarea gratuită a vizele pentru cetăţenii R. Moldova. Doar suportarea costului colantului de viză reprezintă aproximativ 900.000 euro pentru perioada 2009-2012.
o   programe bilaterale de cooperare anuală ale instituţiilor guvernamentale (ex. Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Ministerul Afacerilor Interne).
o   pregătire profesională: afaceri interne, apărare, justiţie (penitenciare), funcţionari publici.
•   Avem conturat un pachet de proiecte strategice prioritare, vizând conectarea fizică a Republicii Moldova la Europa – implicit, la România. Gazoductul Iaşi-Ungheni este cel mai important dintre proiectele prezente în derulare, dar nu şi singurul – sunt şi alte proiecte importante în domeniul interconectărilor electrice, infrastructurii, serviciilor medicale de urgenţă, agriculturii. Revenirea TVR in R. Moldova este un alt proiect la care s-a lucrat intens în ultima perioadă. Dincolo de faptul că este repararea unui abuz comis de guvernarea comunistă în 2007, acesta este un alt proiect de conectare europeană a R. Moldova şi sperăm ca revenirea concretă a programelor SRTv, dedicate R. Moldova, să aibă loc înainte de finalul anului.
•   Sunt în derulare schimburi şi proiecte concrete la nivelul majorităţii agenţiilor guvernamentale, de la statistică la justiţie, de la afaceri interne la agricultură. Educaţia rămâne, cum am arătat mai devreme, unul dintre elementele cheie ale asistenţei noastre. Încercăm să fim creativi şi să venim în întâmpinarea aşteptărilor cu noi formule de sprijin (pe lângă bursele oferite), inclusiv de sprijinire a corpului profesoral, de consolidare a capacităţilor de formare şi administrare în educaţie, precum şi pe linia schimburilor academice.
•   Au fost iniţiate, recent, cooperări în domenii de primă importanţă pentru avansarea dosarului european al R. Moldova - precum lupta anti-corupţie şi integritate, anti-discriminare şi egalitatea de şanse. Doresc să vă încurajez în eforturile în aceste domenii, care sunt menite nu doar să răspundă unor cerinţe europene, ci sunt vitale pentru viitorul democratic al R. Moldova şi al cetăţenilor ei.
•   Contribuim din 2010 la armonizarea standardelor din domeniul siguranţei alimentare cu cele ale UE, inclusiv dotarea cu echipamentele necesare în acest sens. Efortul nostru a fost concentrat pe domeniul detectării pesticidelor din produsele non-animaliere, dar şi pe reforma întregului sector împreună cu partenerii internaţionali. Sunt proiecte esenţiale pentru ca produsele agricole din R. Moldova să poată pătrunde competitiv pe pieţele Uniunii Europene.
•   Am lansat, în 2013, două Fonduri de mobilitate - pentru experţii neguvernamentali, respectiv neguvernamentali, pentru a răspunde nevoilor de asistenţă, câteodată urgente, ale actorilor guvernamentali şi neguvernamentali din R. Moldova. Vă transmit un îndemn de a folosi aceste instrumente şi de a ne comunica modalităţile de îmbunătăţire a lor.
•   Avem un nivel de ambiţie ridicat. Încurajăm liderii de opinie să îşi asume rolul de „câine de pază” şi să ne atragă atenţia asupra rămânerilor în urmă, să evalueze şi să analizeze natura obstacolelor, să ne ajute să gândim şi să acţionăm creativ având în vedere resursele, limitate totuşi, la îndemână. Este necesară o mobilizare de amploare a elitelor guvernamentale şi din societatea civilă în efortul de precizare a priorităţilor pentru viitorul imediat (2014-2020), precum şi, ulterior, în faza de implementare a marilor proiecte bilaterale de integrare europeană.

Încheiere
•   Prezenţa la Chişinău a numeroase agenţii/instituţii guvernamentale româneşti care au derulat sau derulează programe de asistenţă, precum şi a organizaţiilor societăţii civile, este tocmai indicatorul faptului că Parteneriatul nostru nu este limitat la nivelul unor proiecte de vizibilitate imediată, ci are o bază solidă formată din activitatea experţilor guvernamentali şi neguvernamentali angrenaţi în proiecte bilaterale.
•   Sunt înclinat, în final, să subliniez efectele pe care le aşteptăm pe termen lung – şi anume susţinerea procesului de modernizare de ansamblu a R. Moldova, integrarea sa în Uniunea Europeană, consolidarea cooperării bilaterale pe proiecte concrete, de interes pentru cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.
•   Aştept cu interes expunerile colegilor noştri implicaţi în proiecte de cooperare, cărora le adresez, încă o dată, aprecierea mea şi a Ministerului Afacerilor Externe al României pentru efortul lor dedicat.
•   Vă mulţumesc!