Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, aflat la Chișinău, a avut în cursul zilei noi întrevederi cu liderii moldoveni, discutând despre proiectele comune energetice moldo-române şi despre ultimele pregătiri ale summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius de peste 9 zile. Valentina Ursu relatează de la conferinţa de presă comună cu şefa diplomaţiei moldoveneşti Natalia Gherman.
 
Moldova se află la ultima etapă a maratonului diplomatic, înainte de desfăşurarea summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, de la sfârşitul acestei luni, a declarat şefa diplomaţiei de la Chişinău, Natalia Gherman:
 
„La summit-ul Parteneriatului de la Vilnius, se va parafa în întregime Acordul de Asociere şi prevederile Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Iar, în perioada post-Vilnius, obiectivul este de a semna Acordul de Asociere şi Zona de Liber Schimb, pe parcursul mandatului actualei Comisii Europene.”
 
Natalia Gherman a apreciat şi evoluţia relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti:
 
„România ne-a oferit toată asistenţa, la toate etapele acestui proces important pentru Republica Moldova. Aceste relaţii excelente, care există pe toate planurile, sunt deja transformate în proiecte concrete, în curs de desfăşurare. Şi, în discuţia de astăzi, am accentuat importanţa strategică pentru Republica Moldova a implementării unor proiecte, mai ales, în domeniul infrastructurii şi în cel al securităţii energetice, cum ar fi, de exemplu, construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi şi alte proiecte importante. O direcţie importantă a cooperării privilegiate dintre statele noastre reprezintă şi comerţul bilateral care este în creştere constantă. România rămâne a fi un partener principal în comerţul exterior al Republicii Moldova din cadrul Uniunii Europene.”
 
Ministrul de Externe român, Titus Corlăţean, a reconfirmat sprijinul pe care îl va acorda Bucureştiul Republicii Moldova în parcursul său european:
 
„În planul de măsuri privind liberalizarea regimului de vize, raportul Comisiei Europene şi concluziile au fost prezentate la Bruxelles de preşedintele Barroso, spun foarte clar: Moldova şi-a făcut treaba. Din acest punct de vedere, îndeplineşte criteriile tehnice pentru liberalizarea regimului de vize. Urmează componenta de decizie politică, la nivelul Consiliului şi Parlamentului European.

Suntem angajaţi foarte hotărât, din perspectiva României, şi sunt convins că vor fi foarte mulţi prieteni europeni ai Republicii Moldova care vor susţine eliminarea vizelor, luarea deciziei politice, în cursul anului 2014. Moldova, Republica Moldova are dreptul legitim pentru cetăţenii săi să beneficieze de libera circulaţie în spaţiul european. Este un pas uriaş, aş spune, înainte, făcut de Republica Moldova pe calea sa europeană.”
 
Solicitat de Europa Liberă să spună cum a fost în România, atunci când urma să fie semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană şi cum e acum, în cazul Republicii Moldova şi dacă cumva s-a schimbat raportul de forţe în regiune, Titus Corlăţean a spus:
 
„Vorbim de cicluri de istorie şi de evoluţii diferite. Vă aduc aminte prăbuşirea sistemului comunist, în 1989, la tot sensul, a generat pentru statele central-sud-est-europene un anumit proces de apropiere de Uniunea Europeană şi de NATO, în cazul nostru. Din acest punct de vedere, acordurile de asociere, de la acel moment, au fost construite într-o anumită logică.

Nu mai dezvolt acum toate aceste argumente. Îi spuneam domnului ministru, noi am semnat Acordul de Asociere, dar care avea anumiţi paşi foarte clari, la rândul nostru, la 1 februarie 1993, care a intrat în vigoare la 1 februarie 1995, după doi ani, fiind ratificat. În 1999, am obţinut statutul de candidat, am fost invitaţi să începem negocierile concrete de aderare la Uniunea Europeană. În 2000, am început efectiv negocierile pe capitole de aderare. Acordul de Asociere este important.

Va fi importantă perspectiva post-Acord de Asociere şi eforturile de reformă, de adoptare a standardelor europene legislative, instituţionale, aşa-numit-ul acquis comunitar. Deci contează foarte mult, în primul rând, efortul Republicii Moldova. Or, Republica Moldova astăzi este considerată elevul cel mai performant din Parteneriatul Esltic.

Deci premisele sunt pozitive. Odată cu adoptarea, sperăm, în 2014, a deciziei de liberă circulaţie, nu doar liberul schimb economic, mărfuri, servicii, care sunt importante, cu beneficii economice, dar şi libera circulaţie a cetăţeanului, aceasta înseamnă o racordare tot mai puternică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deci există premise pentru a accelera procesul de integrare.”
 
Solicitat de Europa Liberă să răspunsă dacă există un factor politic, din moment ce şi România a îndeplinit, se pare, toate condiţiile pentru a adera la Schengen, iar factorul politic totuşi se face simţit şi aceasta ar putea să se întâmple şi în cazul Republicii Moldova, Titus Corlăţean a declarat:
 
„Întotdeauna există un factor politic, în orice decizie este luată cu privire la orice temă în relaţiile internaţionale. Nu întâmplător, v-am menţionat faptul că România co-prezidează grupul de prieteni ai Uniunii Europene. Şi faptul că s-a intrat, în urmă cu mai puţin de un an de zile, în faza a doua şi finală a planului de măsuri privind libera circulaţie, s-a datorat grupului de prieteni ai Republicii Moldova. Şi acest lucru s-a făcut cum? Pin factor politic, pe lângă eforturile tehnice de reformă pe care guvernul le-a făcut aici, la Chişinău. Întotdeauna există o îmbinare între tehnic şi politic – aceasta este viaţa internaţională.”
 
De la 1 ianuarie 2014, Grecia va prelua preşedinţia Uniunii Europene. Titus Corlăţean a anunţat astăzi că, în cadrul întrevederii pe care a avut-o recent cu omologul său elen, a fost asigurat că autorităţile de la Atena vor include printre priorităţile lor rezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, în primul semestru al anului viitor.”