Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi Domnilor,

Este o plăcere de a Vă întâlni din nou în acest oraş frumos cu semnificaţii simbolice deosebite pentru Organizaţia noastră şi să mulţumesc autorităţile finlandeze pentru excelenta organizare a acestui Consiliu Ministerial. Îmi exprim speranţa că aici, la Helsinki, vom reuşi să răspundem unor preocupări majore privind securitatea pe continentul european care ne frământă de mai mult timp.

Domnule Preşedinte,

În cei 33 ani de activitate OSCE are, fără doar şi poate, merite incontestabile în  promovarea unui climat de securitate şi cooperare pe scară largă. Totodată, trebuie să recunoaştem că în ultimii ani Organizaţia noastră se confruntă cu probleme serioase generate, în particular, de persistenţa ameninţărilor şi riscurilor sporite la adresa securităţii emanate de conflictele separatiste nesoluţionate şi de regimul contestat al armelor convenţionale în Europa. Cu regret, preocupările noastre vizavi de aceste sfidări, asupra cărora am atenţionat în repetate rânduri comunitatea internaţională, au fost amplificate în august curent de evenimentele din Caucaz.

Acum suntem într-un moment crucial când OSCE trebuie să-şi demonstreze viabilitatea, contribuind efectiv la soluţionarea paşnică a conflictelor cu respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a frontierelor internaţional recunoscute ale statelor. Aplicarea consecventă a acestor principii statuate în Carta Naţiunilor Unite şi în Actul Final de la Helsinki este cheia pentru a ajunge la o reglementare viabilă a conflictelor şi, implicit, pentru a asigura securitatea pe continent. Viabilitatea Organizaţiei noastre depinde în mod direct de capacitatea ei de a asigura respectarea in bona fide de către toate statele membre a angajamentelor asumate în acest cadru. Alimentarea artificială a conflictelor regionale şi tergiversarea proceselor de soluţionare a acestora, inclusiv a conflictului transnistrean, sânt reprobabile şi contraproductive.

Domnule Preşedinte,

Potrivit unei opinii larg răspândite la nivel internaţional, conflictul transnistrean, spre deosebire de alte conflicte din spaţiul ex-sovietic, este unul mai puţin complex, din care motiv acesta ar putea fi soluţionat mult mai uşor. Drept temei pentru această aserţiune îl constituie faptul că conflictul transnistrean nu are la origini contradicţii de natură etnică sau religioasă, care ar implica o complexitate particulară procesului de reglementare. Cu toate acestea, suntem nevoiţi să constatăm cu regret că, în pofida eforturilor depuse pe parcursul ultimilor 17 ani, cu o puternică implicare a actorilor internaţionali importanţi, până în prezent problema transnistreană rămâne a fi una nesoluţionată. Credem că eşecul eforturilor noastre poate fi explicat, în primul rând, prin lipsa voinţei politice adecvate din partea unor actori implicaţi, precum şi prin caracterul eminamente geopolitic al problemei transnistrene.  

Pe parcursul ultimilor doi ani am promovat în mod consecvent o abordare complexă „în pachet” a tuturor problemelor legate de conflict – politice, economice, sociale şi umanitare, cu luarea în considerare a intereselor tuturor părţilor interesate. Strategia propusă include elaborarea şi adoptarea în cadrul formatului de negocieri „5+2” a statutului juridic special al regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova; consolidarea statutului de neutralitate şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul ţării; recunoaşterea drepturilor de proprietate şi oferirea unor garanţii sigure pentru populaţia din regiune.

În viziunea noastră, contingentele militare introduse în zona de conflict în conformitate cu prevederile Acordului moldo-rus privind încetarea focului din 1992 demult şi-au îndeplinit sarcinile puse în faţa lor. În acest context, aşi dori să reiterez propunerea noastră vizând necesitatea înlocuirii actualei operaţiuni din regiunea transnistreană cu o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional. Dorinţa Republicii Moldova de a se demilitariza va avea, fără îndoială, un efect benefic asupra întăririi încrederii şi securităţii în regiune şi, implicit, asupra procesului de reglementare.

Domnule Preşedinte,

Autorităţile moldoveneşti apreciază înalt implicarea directă a Uniunii Europene în depăşirea sfidărilor la adresa securităţii în regiunea noastră. În acest sens, aş dori să menţionez în special activitatea Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina care îşi aduce o contribuţie valoroasă la securizarea frontierei de stat moldo-ucrainene, îndeosebi pe segmentul transnistrean al acesteia. Aşi dori să reiterez disponibilitatea Guvernului moldovean de a sprijini în continuare populaţia şi agenţii economici din regiunea transnistreană, inclusiv prin programele de asistenţă şi facilitare a comerţului exterior oferite de către UE.

Împărtăşim pe deplin îngrijorările exprimate de colegii noştri în legătură cu situaţia critică a Tratatului FACE Adaptat, pe care noi toţi îl considerăm ca fiind o piatră unghiulară a securităţii europene. Retragerea trupelor militare şi a muniţiilor ruse din Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Summit-urilor OSCE, trebuie să se producă în mod necondiţionat, complet şi transparent. Apreciem înalt angajamentul continuu al statelor-membre ale OSCE care au contribuit la Fondul Voluntar pentru Moldova în vederea sprijinirii procesului de retragere.

Doamnelor şi domnilor,

Rămînîd fidelă angajamentelor asumate în cadrul OSCE şi a Consiliului Europei, Republica Moldova va continua să promoveze consecvent reformele democratice în vederea asigurării supremaţiei legii, respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa invitaţia de a trimite observatori la viitoarele alegeri în Parlamentul Republicii Moldova.

În încheiere, aş vrea să urez succes viitorului Preşedinte-în-Exerciţiu al OSCE, colegei noastre elene dnei Ministru Dora Bakoyannis, asigurând-o de sprijinul nostru deplin în exercitarea mandatului său.

Vă mulţumesc pentru atenţie.