Pe data de 23 aprilie, în cadrul Parlamentului European au avut loc dezbateri asupra situaţiei din Republica Moldova. Acestea au durat circa 42 minute. În sală au fost prezenţi şi liderii celor trei partide de opoziţie care au intrat în Parlamentul Republicii Moldova în urma alegerilor din 5 aprilie. Votul pe urma unor eventuale proiecte de rezoluţie în subiectul situaţiei din Republica Moldova ar urma să aibă loc la sesiunea următoare a Parlamentului European.

Citate din discursurile europarlamentarilor referitoare la situaţia din Republica Moldova:

Petr NeČas: „Cu toţii am asistat la o criză politică foarte gravă în vecinătatea noastră imediată, care reprezintă o adevărată provocare pentru politica Uniunii Europene faţă de Moldova şui faţă de această regiune. E o situaţie foarte gravă pentru că Uniunea Europeană este tocmai pe punctul de a lansa Parteneriatul Estic. În interesul nostru comun, trebuie să ne asigurăm că situaţia din Republica Moldova nu va avea un impact negativ asupra punerii în aplicare şi lansării Parteneriatului Estic. Trebuie să facem diferenţa între declaraţiile preşedintelui Voronin şi acţiunile sale politice pe de o parte şi interesele cetăţenilor moldoveni şi ale Uniunii Europene pe de altă parte.”

„Preşedintele Voronin a vorbit despre lansarea unei anchete transparente a evenimentelor. Această anchetă trebuie să fie derulată în cooperare cu instituţiile internaţionale relevante. (...) Implicarea internaţională este necesară pentru a ne asigura că ancheta este fiabilă şi este de încredere. Doar un proces transparent ne-ar permite să depăşim această lipsă de încredere în autorităţile moldoveneşti din ultimele săptămâni.”

Olli Rehn: „Pe noi ne preocupă în mod special încălcarea drepturilor omului în cadrul demonstraţiilor care au avut loc după alegeri. După demonstraţiile din 7 aprilie, Comisia a condamnat recurgerea la forţă a administraţiei. Noi cerem ca violenţele să înceteze şi insistăm asupra faptului că drepturile omului constituie o condiţie-cheie pentru dezvoltarea viitoare a relaţiilor noastre cu Republica Moldova. Este crucial ca aceste informaţii legate de încălcarea drepturilor omului să fie analizate cu toată seriozitatea. Autorităţile trebuie să acţioneze ca responsabilii pentru abuzurile efectuate să fie aduşi în faţa instanţei.”
„Astăzi situaţia din Republica Moldova este fragilă. Ţara şi-a exprimat constant dorinţa de a intensifica relaţiile cu Uniunea Europeană, iar criza actuală este un test pentru modul în care Moldova doreşte să acţioneze în acest sens.”

„Cu puţin timp înainte de lansarea Parteneriatului Estic, noi trebuie să demonstrăm că suntem dispuşi să asistăm Republica Moldova pentru a putea să depăşească dificultăţile actuale, să promovăm dialogul şi să strângem relaţiile dintre noi.”
 
Marian-Jean Marinescu: „Republica Moldova are angajamente şi obligaţii internaţionale prin care şi-a asumat responsabilitatea de a respecta democraţia, statul de drept şi drepturile omului. Evenimentele recente, însă, ne-au demonstrat o abatere gravă de la toate aceste angajamente.”
„Asistenţa europeană planificată pentru 2007-2010 în vederea sprijinului pentru dezvoltarea democratică şi buna guvernare în Moldova este de peste 50 milioane euro. Sper că banii nu au fost utilizaţi la instruirea poliţiei pentru a utiliza violenţa împotriva populaţiei. Cer Comisiei să prezinte Parlamentului European un raport privind utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova.”

Marianne Mikko: „Întotdeauna am sprijinit cu fermitate Moldova, însă criza actuală mă îngrijorează foarte mult. Moldova este o ţară mică şi are mare nevoie de ajutor. Nu putem să trecem cu vederea încălcarea principiilor democratice şi a statului de drept. Relaţiile între UE şi Moldova vor fi întotdeauna importante. În acelaşi timp, nu ar trebui să credem că Uniunea Europeană este naivă şi că înghite tot ce prezintă autorităţile moldoveneşti ca fiind adevărul.”

„Rezultatul misiunii ad-hoc a Uniunii Europene în Moldova este foarte important. Nici un subiect nu va rămâne tabu. Vrem să ştim cum s-au purtat poliţiştii cu cetăţenii după alegeri. Pentru cetăţenii şi deputaţii europeni este foarte important ca drepturile omului să nu fie doar vorbe ci fapte.”

Graham Watson: „Situaţia din Republica Moldova ne aduce aminte de trecutul nefericit al altor state europene pentru că protestatarii au fost bătuţi, violentaţi, opoziţia este hărţuită. Dacă ar fi adevărat că România a avut o implicare, atunci ar trebui să se aducă dovezi.”
„În ce priveşte expulzarea ambasadorului României şi introducerea de vize, mi se pare că sunt nişte paşi inacceptabili.”

„În cadrul Parteneriatului Estic ar trebui să ne bazăm pe drepturile omului, iar preşedintele Voronin şi ai săi trebuie să se angajeze în acest sens. Uniunea Europeană trebuie să le ceară ferm acest lucru.”

Bastiaan Belder: „Cer să se facă anchete, să se explice lucrurile şi cer bineînţeles ca autorităţile moldave să furnizeze explicaţii. În ceea ce priveşte drepturile românilor care trăiesc în Republica Moldova şi aici cred că ar trebui să se efectueze o anchetă.”

Adrian Severin: „Evenimentele din Republica Moldova nu au fost o revoluţie, ci o revoltă care a avut loc într-o atmosferă revoluţionară într-o societate dezbinată. Aceste acte violente au putut fi provocate şi folosite ca parte a unei strategii de a schimba graniţele între UE şi Rusia. Problema pe care trebuie să o abordăm este o problemă europeană. Nu este nici o problemă internă sau nu este o problemă doar a unui stat membru.”

„Trebuie să angajăm contacte cu autorităţile, cu societatea civilă, dar şi cu Rusia care este foarte prezentă în această regiune. Trebuie să evităm ca aceste evenimente să fie văzute ca o scuză pentru o soluţie unilaterală cu privire la Transnistria.”

Victor Boştinaru: „Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova era previzibil de mult timp. Cel puţin în anul 2008, dialogul UE-Republica Moldova s-a referit la trei mari teme: accesul liber al opoziţiei la mass-media publică, refuzat sistematic şi instituţionalizat de regimul Voronin; nemodificarea legii alegerilor parlamentare cerută de Comisia de la Veneţia, refuzat brutal de regimul de la Chişinău şi de colaboratorii acestuia şi subiectul implicării opoziţiei în deciziile majore privind politica ţării mai ales cea de integrare europeană – lucru sistematic refuzat.”

Maria Petre: „Cu privire la Republica Moldova avem trei categorii de probleme grave toate şi de aici putem contura trei direcţii de acţiune. Prima categorie – drepturile omului. Avem sute de tineri reţinuţi, abuzaţi, uneori chiar torturaţi. Libertatea presei. Avem ziarişti intimidaţi, răpiţi de pe stradă în plină zi. Şi apoi, modul de desfăşurare a alegerilor – avem aici un volum imens de date concrete privind fraudarea. Va trebui să decidem şi noi, la fel de concret, în legătură cu acest aspect.”

„Cetăţenii Republicii Moldova se uită încă cu mare speranţă spre deciziile noastre, spre răspunsurile noastre. Este singura lor ieşire din situaţia dramatică, aproape fără precedent în Europa, prin care au fost obligaţi să treacă.”

Alexandru Nazare: „Cu mult timp Partidul Comunist şi-a obţinut şi solidificat controlul absolut al tuturor canalelor mass-media. Aceste măsuri au golit de conţinut procesul democratic şi au foprţat un sfert din populaţia ţării să emigreze. Alegerile nu aveau cum să se desfăşoare în afara oricărui dubiu. Represiunea de la Chişinău a devenit astăzi un  mijloc al autorităţilor de dialog cu populaţia. Aşadar, de acum încolo, Uniunea Europeană nu îşi poate permite o atitudine indulgentă faţă de regimul de la Chişinău. De acum încolo tăcerea noastră sau aceste declaraţii ambivalente înseamnă aprobare şi complicitate la dispreţuirea libertăţilor fundamentale şi a ordinii legale democratice, la violenţe, la represiune.”

Petr NeČas: „UE a urmărit cu atenţie ceea ce s-a întâmplat acolo şi Moldova ar trebui să fie conştientă că instituţiile internaţionale doresc lansarea unor anchete astfel încât să se găsească cei care s-au făcut vinovaţi de aceste grave încălcări ale drepturilor omului.”

Olli Rehn: „Ne uluieşte decizia Moldovei de a impune vize pentru cetăţenii români. Este o situaţie inacceptabilă şi analizăm legalitatea acestei mişcări, iar pe 30 aprilie, în ajunul Zilei Muncii, ne vom întâlni cu autorităţile moldoveneşti pentru a discuta acest subiect.”
„Noi  vedem lucrurile foarte realist. Este foarte important pentru Moldova să se ridice la înălţimea aspiraţiilor sale europene şi în acest sens, afirmaţiile legate de încălcarea drepturilor omului să fie verificate, anchetate cu participarea tuturor forţelor politice sub control internaţional. Persoanele suspectate că au săvârşit astfel de fapte penale, inclusiv încălcarea drepturilor omului, trebuie să fie trase la răspundere. Dacă se constată că sunt vinovate, trebuie să fie judecate în consecinţă.”

„Ne aşteptăm ca toate părţile implicate din Moldova să se pună de acord  şi să  înregistreze progrese în soluţionarea crizei actuale, care să aducă mai multă şi nu mai puţină democraţie şi libertate pentru moldoveni.”