Privitor la rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova Deputaţii Parlamentului Federal al Germaniei/Bundestag Manfred Grund (CDU=Uniunea Creştin- Democrată/CSU=Uniunea Creştin-Socială), Michael Link (FDP=Partidul Liberal), Markus Meckel (SPD=Partidul Social Democrat) şi Rainder Steenblock (Alianţa 90/Partidul Verzilor) declară:
În condiţii de campanie electorală foarte complicate, forţele democrate din Moldova au reuşit să obţină o victorie împotriva Partidului Comuniştilor, aflat de opt ani la guvernare. Accederea cu un total de 13 mandate în parlament a Partidului Democrat din Moldova (PDM) sub conducerea noului preşedinte al partidului, Marian Lupu, a fost un factor determinant în obţinerea majorităţii de către opoziţie.
Viitorul democratic şi european al Republicii Moldova se află acum în mâinile Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidului Liberal (PL) şi Alianţei Moldova Noastră (AMN), precum şi Partidului Democrat de orientare social democrată (PDM).
Cu 53 de mandate în Parlamentul Republicii Moldova opoziţia poate alege preşedintele Parlamentului şi dispune de o majoritate pentru formarea guvernului. Dat fiind, însă, numărul partidelor de opoziţie, formarea unui guvern stabil de coaliţie nu este sarcină uşoară. Aceasta presupune un nivel înalt de conştiinţă şi responsabilitate din partea tuturor actorilor politici.
Conform prevederilor constituţionale în vigoare, pentru alegerea unui nou preşedinte al statului sunt necesare 61 de voturi. Atât timp cât nu se va decide asupra noilor alegeri ale preşedintelui, Moldova nu va putea depăşi criza constituţională. Ea cere de la noul guvern o politică integrativă şi faţă de celălalt lagăr politic, şi un nivel înalt de disponibilitate pentru compromis atât din partea partidelor de opoziţie de până acum, cât şi din cea a comuniştilor, care, având 48 de mandate în parlamentul nou ales, formează încă fracţiunea cea mai puternică.
Protestele violente care au urmat după alegerile parlamentare din aprilie şi reacţia dură a puterii de stat au condus la o polarizare puternică a societăţii moldoveneşti. Exacerbările din campaniile electorale recente duse în special de Partidul comuniştilor, au adâncit şi mai mult această divizare. Noul parlament şi viitoarea guvernare au ca sarcină de a înlătura aceste animozităţi.
Şi aici contează asigurarea principiilor libertăţii – libertăţilor omului, libertăţii presei, dar şi a libertăţii economice, ţinându-se cont de echilibrul social în condiţiile unei situaţii economice precare. Vor trebui respectate regulile democratice în formarea majorităţii parlamentare. În cazul unei schimbări de putere, nu este loc pentru o recurgere la mijloace extraparlamentare şi nedemocrate de exercitare a presiunii.
Noul guvern al Moldovei va sta în faţa unor sarcini complicate. După aproape o jumătate de an fără un guvern completamente funcţional, Moldova trebuie să se confrunte cu efectele grave ale crizei economice. În acelaşi timp, este nevoie de reconsolidarea colaborării ţării cu partenerii europeni. Un pas decisiv în acest sens va fi încetarea tratării inegale a cetăţenilor UE,) (aşa cum a fost sancţionat în hotărârea Consiliului de miniştri) ca rezultat al introducerii nejustificate a regimului de vize pentru România, aceasta fiind o premisa pentru urmărirea unei politici consecvente de integrare în UE.
Prin decizia sa, alegătorii din Moldova au dat un vot clar pentru integrarea europeană, care va depinde în mod decisiv de dezvoltarea politicii interne şi externe a ţării. În prezent, lucrurile vor depinde mai întâi, de avansarea constructivă a negocierilor în cadrul Parteneriatului Estic. Germania şi UE vor trebui să susţină Republica Moldova pe această cale.
Manfred Grund
Însărcinat cu afaceri pentru relaţiile cu Republica Moldova în cadrul Bundestag-ul german
Michael Georg Link, membru al Bundestag-ului
Markus Meckel
Purtător de cuvânt adjunct pentru politica externă a fracţiunii SPD/Partidul Social Democrat
Rainder Steenblock
Purtător de cuvânt pentru politica europeană al fracţiunii Alianţa 90/Partidul Verzilor
