Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Opinii/Comentarii / Marfarele şi-au reluat drumul prin Transnistria. Radio Europa liberă. 30.04.3012.
Marfarele şi-au reluat drumul prin Transnistria. Radio Europa liberă. 30.04.3012.
Versiune tipar
04.05.2012

Europa Liberă: aşadar, după o pauză de şase ani, trenurile marfare au început din nou să circule prin regiunea transnistreană. Astfel, mărfurile transportate cu trenul vor face un drum mai scurt cu aproape 500 de km, pentru că nu vor trebui să ocolească regiunea prin nordul sau prin sudul Moldovei, prin vama moldovenească de la hotarul cu Ucraina. La ceremonia oficială de la Râbniţa, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a vorbit despre importanţa excepţională pe care îl are acest eveniment. Întâi de toate, a spus Şevciuk, pentru că va uşura viaţa agenţilor economici din Transnistria. În al doilea rând, va avea de câştigat şi bugetul regiunii transnistrene. În câştig vor fi, în opinia sa, şi agenţii economici din Republica Moldova. „Este o decizie reciproc avantajoasă, - a spus Şevciuk, - şi este o decizie îndreptată spre binele oamenilor”. Cine va avea de câştigat de pe urma reluării circulaţiei marfarelor? este întrebarea adresată de Vasile Botnaru economistului de la Chişinău, Iurie Gotişan:
 
Iurie Gotişan: „Sigur că reluarea circulaţiei feroviare dintre Chişinău şi Tiraspol este privită cu ochi buni de toate părţile implicate în soluţionarea diferendului transnistrean, însă eu cred că realizarea în practică a declaraţiilor la nivel politic ar putea întimpina mai multe dificultăţi”.
 
Europa Liberă: Cum ar fi?
 
Iurie Gotişan: „În primul rînd trebuie să constatăm că întreprinderea Căile Ferate ale Transnistriei a fost fondată în august 2004, perioadă în care autorităţile de atunci ale aşa-zisei republici moldoveneşti nistrene au declarat că bunurile întreprinderii de stat „Căile Ferate ale Moldovei” (CFM) aflate pe teritoriul regiunii reprezintă proprietatea sa. Unele date arată că valoarea totală a activelor acesteia este evaluată in jur de 700 milioane lei sau chiar mai mult. E vorba de gări, un depou, 100 km de drum feroviar, 20 de locomotive, circa 200 de vagoane, zeci de tone de şine s.a.m.d. ”.
 
Europa Liberă: De fapt, Căile ferate transnistrene au procedat exact aşa cum s-au separat alte branşe: telefonia, finanţele, băncile etc., etc.
 
Iurie Gotişan: „De fapt, oficialii transnistreni de atunci au explicat că acele acţiuni au constituit o „reacţie adecvată la blocada economică din partea Chişinăului”. Tot ei declaraseră din cîte-mi amintesc că în jur de 70% din veniturile CFM de atunci le asigură porţiunea de cale ferată care trece prin regiunea transnistreană, dar veniturile celor şase filiale transnistrene în acelaşi timp sunt transferate în Moldova. Ca răspuns la acţiunile celor de la Tiraspol, în martie 2006, Republica Moldova a sistat circulaţia feroviară a mărfurilor pe porţiunea transnistreană cu o lungime ceva mai mare de 40 km din cauza că Chişinăul de jure şi de facto nu putea asigura controlul în regiune. Drept urmare, pînă în octombrie 2010 pe teritoriul regiunii circula doar un singur tren de pasageri pe traseul Moscova-Chişinău-Moscova şi trenurile marfare de tranzit care aparţineau Rusiei şi Ucrainei. Iar exportul mărfurilor transnistrene pe calea feroviară se realiza numai prin Moldova, ocolind această regiune.
 
Europa Liberă: Adică, cu o buclă suplimentară prin Nord. Acum, după reluarea circulaţiei trenurilor pe scurtătură, cine va avea de cîştigat?
 
Iurie Gotişan: „Marii cîştigători evident că vor fi agenţii economici care-şi desfăşoară activitatea în partea stîngă a Nistrului, în particular cei care realizează operaţiuni de export-import şi asta ţinînd cont de faptul că ponderea comerţului extern în PIB al Transnistriei este de cca 80%, iar cea mai mare parte a veniturilor în bugetul local este formată anume din mijloacele obţinute ca urmare a acestor relaţii. Mai ales că transportul feroviar este catalogat ca fiind cel mai ieftin.
 
Mai puţine avantaje văd pentru Chişinău în cazul dat, din simplu motiv că deja de mai bine de şase ani, din cîte se ştie, marfarele care au direcţia Rusia, Ucraina sau alte state ale CSI circulă prin nodurile de cale ferată Ocniţa (Nord) şi Cahul-Giurgiuleşti (Sud). Sigur că acei agenţi economici care exportau prin Transnistria pe cale ferată pînă în 2006 şi au fost redirecţionaţi au avut nişte cheltuieli aferente pentru distanţa parcursă în plus, însă în mare parte acestea au intrat în preţul final al producţiei exportate şi care mai mult sau mai puţin au fost recuperate. Iar dacă să urmăm logica situaţiei existente, cursele interne prin Moldova la drept vorbind nu prea au nevoie de porţiunea transnistreană: segmentul feroviar Revaca – Căinari, construit în 2006, scurtează cu 100 km drumul din nordul pînă-n sudul ţării, în comparaţie cu traseul similar prin nodul feroviar Tighina şi mai departe spre Cuciurgan.

***

Până în septembrie 2013, Republica Moldova ar vrea să încheie negocierile cu Uniunea Europeană pentru liberalizarea comerţului. Inaugurând o conferinţă axată pe pregătirea economiei moldoveneşti în perspectiva unui comerţ liber cu Uniunea Europeană, premierul Vlad Filat a declarat că important este acum să fie negociate condiţii care să avantajeze  businessul local, inclusiv pe cel transnistrean. Chişinăul a cerut Bruxellesului să accepte participarea plenară a Tiraspolului la negocieri, şi nu doar cu un singur observator. O cerere pe care premierul Filat i-a adresat-o direct de la tribună şefului Delegaţiei permanente a Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel. Cu mai multe detalii, Liliana Barbăroşie:
 
Şeful executivului moldovean a pledat univoc pentru invitarea administraţiei de la Tiraspol la negocierile cu UE şi i-a adresat reprezentanţei diplomatice a Comisiei Europene îndemnul să ţină cont de actuala şi viitoarea stare economică a regiunii estice, atunci când îşi face planuri în privinţa Moldovei.
 
Idea nu este sonorizata în premieră absolută. Recent, liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk, după o suită de întrevederi cu premierul Filat spunea că Transnistria şi-a trimis experţi în calitate de observatori la aceste negocieri. „Avem interese concrete şi pe pieţele de desfacere europene, iar statul le va proteja”, a explicat Şevciuk.

Dar cât de mare este interesul economic al Tiraspolul pentru UE, din moment ce zona euro-asiatică ar părea una mult mai atractivă pentru business-ul transnistrean? Veaceslav Drîglov, preşedintele unei asociaţii transnistrene de atragere a investiţiilor, spune că mare:
 
„Chiar dacă Transnistria se uită mai mult spre Uniunea Euro-Asiatică, eu cred că trebuie să ne orientăm şi spre Zona Economică Liberă cu UE. Vrem, nu vrem, Ucraina va adera în curând la această zonă, Republica Moldova – de asemenea. Aşa că trebuie să ne pregătim de aceste noi condiţii de piaţă. Întreprinderile noastre mari, cum ar fi cele din industria metalurgică, industria textilă sau a alcoolului sunt foarte interesante de comerţul cu UE. Şi dacă nu mă înşel, schimburile comerciale cu UE deja depăşesc volumul celor cu CSI.”
 
Dar iată ce spune Serghei Afanasenko, directorul unei întreprinderi transnistrene cu afaceri în agricultură care a participat la reuniunea de astăzi de la Chişinău:
 
„În acest an sădim cu suportul partenerilor noştri italieni livezi de mere. Sperăm să obţinem calitate europeană şi să fim competitivi în raport cu producătorii europeni.”
 
Deocamdată nu există reacţii oficiale din partea UE la propunerea de a accepta participarea transnistrenilor la negocierea acordurilor de liber schimb.
 
Vorbind la conferinţă, ambasadorul UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a evitat subiectul, precizând doar că deocamdată Republica Moldova nu profită din plin de preferinţele comerciale pe care le are cu UE.
 
O nouă rundă de tratative moldo-europene pe marginea Acordului de liber schimb este programată pentru această vară şi ele se vor concentra în primul rând pe negocierea unor domenii care să-şi păstreze taxele la import şi după aderarea la zona de comerţ liber. Ar fi vorba, aşa cum a afirmat viceministrul economiei şi comerţului Octavin Calmîc despre anumite genuri de transport, telecomunicaţii, sistemul bancar, anumite ramuri agricole - domenii pe care Republica Moldova ar vrea să le protejeze o vreme de importurile europene şi să le dea răgaz producătorilor să se adapteze noilor condiţii de piaţă.

 
comments powered by Disqus
Prima / Opinii/Comentarii / Marfarele şi-au reluat drumul prin Transnistria. Radio Europa liberă. 30.04.3012.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 481088
ultima actualizare: 23.01.2018