La frontiera ucraino-moldoveană misiunea EUBAM

Iurie Leancă: „Un proces bilateral important, de natură să consolideze statalitatea R. Moldova”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Iată principalele teme. Noul an a început în Transnistria cu speranţa unei înviorări economice. Însă majorarea tarifelor la serviciile în comun a lovit puternic în bugetul majorităţii locuitorilor regiunii. Despre impactul acestor schimbări discutăm cu invitatul nostru de astăzi, jurnalista Natalia Scurtul de la Tiraspol.

Ucraina şi Moldova au instalat primul stâlp de demarcare a graniţei comune pe segmentul transnistrean.

Şi, guvernului de la Tbilisi a adoptat o „strategie pentru teritoriile ocupate”, prin care Georgia se angajează să rezolve problemele teritoriale exclusiv pe cale paşnică.

Începem ca de obicei cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

Ştiri:
-------------------------------------------------------------------------------------------

Miniştrii de Externe ai Moldovei şi Ucrainei au asistat vineri în localitatea ucraineană Bolşaia Koşniţa din regiunea Vinniţa la instalarea primului semn intermediar în dreptul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainiene. Iurie Leancă şi Petro Poroşenco au semnat o declaraţie comună în care spun că demarcarea frontierei va constitui un aport important la procesul reglementării transnistrene în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat ca Statele Unite işi mentin angajamentele de aparare in Europa şi vor conlucra cu NATO şi Rusia pentru a intari securitatea in fata unor noi amenintari. Vorbind la o conferinta in Franta, Hillary Clinton a spus ca Rusia s-a simtit tot mai putin in siguranta de-a lungul anilor din cauza extinderii NATO şi Uniunii Europene. Dar Statele Unite cred ca acest proces de extindere intareste securitatea, prosperitate şi stabilitatea intregului continent european, inclusiv ale Rusiei. Clinton a repetat asigurarile ca noul plan american privind apararea antiracheta in Europa nu ameninta interesele ruseşti si a subliniat ca, in ceea ce priveste Georgia, Statele Unite sustin integritatea teritoriala a acestei tari.

Rusia şi NATO au reluat în mod formal relaţiile diplomatice îngheţate din cauza războiului ruso-georgian. Şeful statului major rus, Nikolai Makarov şi miniştrii apărării din cele 27 de ţări NATO s-au întâlnit săptămâna trecută pentru prima dată de la războiul din august 2008, avînd pe agenda discuţiilor probleme ale cooperării tehnice împotriva pirateriei şi terorismului.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev s-a întâlnit pe 25 ianuarie cu preşedinţii Armeniei şi Azerbaidjanului la Soci pentru a examina statutul enclavei Nagorno-Karabakh. Ambele ţări, Armenia şi Azerbaidjanul, revendică acest teritoriu, iar războiul purtat în perioada destrămării Uniunii Sovietice s-a încheiat cu un armistiţiu şubred în 1994. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat presei după convorbirile trilaterale că părţile au căzut de acord asupra preambulului unui document despre principiile de bază ale reglementării conflictului din Nagorno-Karabakh.

Fondului Monetar Internaţional a aprobat programul economic pentru Republica Moldova in valoare de 574 de milioane de dolari. Programul are ca scop relansarea economica, reducerea saraciei şi menţinerea stabilităţii financiare a ţării. Guvernul de la Chisinau va avea acces imediat la peste 93 de milioane de dolari, iar tranşele următoare vor fi acordate in urma unor revizuiri de doua ori pe an.

Preşedintele României, Traian Băsescu a întreprins săptămâna trecută prima sa vizită oficială, la începutul celui de al doilea mandat prezidenţial, în Republica Moldova. El a promis sprijinul necondiţionat al Bucureşilor pentru Chişinău pe calea integrării europene, dar a avertizat că aderarea la UE este un drum dificil, care cere şi sacrificii. Preşedintele român a fost însoţit la Chişinău de aproape jumătate din membrii guvernului de la Bucureşti şi o numeroasă delegaţie de oameni de afaceri.

Preşedintele american, Barack Obama spune că Iranul şi Coreea de Nord vor fi izolate tot mai mult pe plan internaţional dacă vor dezvolta arme nucleare. În primul discurs către naţiune rostit miercuri seara în Congresul de la Washington, Obama a spus că liderii Iranului se vor confrunta cu „tot mai multe consecinţe” dacă îşi ignoră obligaţiile internaţionale în problemele nucleare. În legătură cu Afghanistanul, Obama a avertizat că urmează o perioadă dificilă, însă este sigur de reuşita coaliţiei conduse de Statele Unite. Vorbind despre planurile de mărire a numărului de militari americani în Afganistan, Preşedintele Obama a spus că va fi extinsă instruirea forţelor de securitate afgane aşa încât acestea să înceapă a prelua controlul asupra securităţii în iulie 2011, ceea ce va permite trupelor americane să revină acasă. Despre războiul din Irak, Obama a spus că el ia sfârşit şi toate trupele combatante vor reveni acasă până la sfârşitul lunii august.

-------------------------------------------------------------------------------------------

Oaspetele ediţiei noastre de astăzi este jurnalista de la Tiraspol, Natalia Scurtul, de la ziarul „Profsoiuznye Vesti”, pe care am întrebat-o mai întâi prin ce se explică majorarea drastică a tarifelor la serviciile în comun pentru locuitorii regiunii transnistrene?

Natalia Scurtul: „Creşterea preţului de achiziţie a gazelor naturale din Rusia a fost pricipala cauză a majorării bruşte a tarifelor pentru consumatorii casnici. Tarifele la gaz au crescut în medie cu 20 la sută, la apă caldă şi încălzire – cu 24 la sută, iar pentru serviciile de apă şi canalizare de la 30 până la 62 la sută – o majorare substanţială în special pentru cei care locuiesc la sate. Desigur că toate acestea au lovit puternic în bugetul locuitorilor Transnistriei, pentru că întrepridnerile au operat concedieri în masă, ca urmare a crizei economice, şi foarte mulţi nu au reuşit până acum să-şi găsească un loc de muncă. Eu cred că noile tarife vor pune la grea încercare şi capacitatea populaţiei de a plăti integral pentru aceste servicii”.

Europa Liberă: autorităţile vor compensa, cel puţin parţial, majorarea tarifelor?

Natalia Scurtul: „Autorităţile nu au luat deocamdată nici o decizie cu privire la compensaţii. Singura facilitate care există astăzi este o amânare a plăţilor pe un termen de 2 luni în cazul şomerilor. Există însă nişte discuţii, autorităţile locale propun ca la Tiraspol unele tarife să nu fie majorate, cum ar fi cele pentru întreţinerea ascensoarelor şi a blocurilor de locuit, şi să rămână la nivelul anului trecut. Ar fi fost de mare ajutor pentru mulţi o asemenea decizie, însă deocamdată ea nu a fost luată, sunt doar nişte discuţii”.

Europa Liberă: aţi spus că a crescut şomajul. Cu cât şi ce întreprind autorităţile pentru această categorie?

Natalia Scurtul: „Şomajul a crescut extrem de mult. Anul trecut numărul şomerilor a fost de 5 ori mai mare decât în 2008. Autorităţile au încercat să ia anumite măsuri, să introducă aşa-numitele munci sociale pentru şomeri, însă practica a arătat că aceste munci, remunerate foarte slab, cu salarii de sub o mie de ruble pe lună sau mai mici de 100 de dolari au rămas nesolicitate. Autorităţile au fost foarte mirate. Eu cred însă că lumea pur şi simplu nu a fost pregătită moral să practice munci sezoniere pentru bani puţini, după ce au avut un loc permanent de muncă bine plătit. Pe de altă parte, o sumă mică e mai mult, totuşi, decât nimic. Iar faptul că aceste munci nu sunt solicitate vorbeşte despre aceea că lumea mai are şi alte venituri decât veniturile legale, sau contează pe ajutorul rudelor, sau pleacă la munci peste hotare”.

Europa Liberă: Natalia, există calcule care să arate cât la sută din veniturile medii ale unui locuitor al Transnistriei revin plăţilor comunale?

Natalia Scurtul: „Anul trecut, autorităţile au adoptat un document care spune că plata serviciilor în comun nu trebuie să depăşească 20 la sută din venitul tuturor membrilor unei familii. Practica arată însă că aceste venituri s-au redus drastic şi acum multe familii plătesc aproape jumătate din venituri pentru serviciile în comun. După ultimele majorări, vă daţi seama ce-i aşteaptă. Am auzit mai multă lume spunând că în aceste condiţii vor fi nevoiţi pur şi simplu să amâne plata serviciilor, ca să le ajungă bani pentru produse alimentare”.

Europa Liberă: opinia jurnalistei Natalia Scurtul de la ziarul Profsoiuznîe Vesti, din Tiraspol, oaspetele ediţiei noastre de astăzi.

-------------------------------------------------------------------------------------------

Am încercat să aflăm cum se descurcă în noile condiţii pe mai mulţi locuitori din Tiraspol şi din Bender.

„Eu le-aş dori conducătorilor noştri să se gândească, înainte să majoreze tarifele, cum trăieşte în general lumea la noi, în Transnistria. Foarte grea e viaţa noastră. Jumătate din bani se duce pe medicamente şi cu ceea ce rămânem, practic, nu avem din ce trăi. Înainte Rusia ne dădea un supliment la pensie, care constituia aproape jumătate din suma necesară pentru serviciile comunale. Acum, fără acest sprijin, ne este foarte greu”.

„Noile tarife vor afecta marea majoritate a populaţiei. Minimul de existenţă este de 800 de ruble. Cât plătim noi pentru servicii? Faceţi comparaţia şi iată şi răspunsul. Atâta timp cât eu lucrez, voi putea să achit plăţile la timp. Dar când vine greul, economiseşti şi pe medicamente, şi pe hrană şi pe haine, numai să nu ai datorii. Dar nu toţi însă gândesc aşa”.

„Nici nu ştiu cum vom ieşi din această situaţie. Voi face economii probabil, la energie electrică, la haine şi mâncare... ”.

„Soţul meu se ocupă de asta, dar dacă aş plăti numai eu, aş fi rămas flămândă”.

„Se simte majorarea, chiar dacă am facilităţi şi venituri suplimentare, pentru că soțul meu au fost veteran al războiului, am şi ordinul Gloria muncii. Îmi ajunge”.

„Sunt bugetară, de aceea trebuie să mă limitez în multe lucruri. Mai înainte, serviciile comunale plus telefonul mă costau 500 de de ruble, acum 930. Salariul e ca la bugetari – 1300. Ne descurcăm cum putem, economisim pe hrană, haine, pe distracţii”.

Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Cum aţi auzit la ştiri, săptămâna trecută a început acţiunea de demarcare a graniţei dintre Republica Moldova şi Ucraina pe segmentul transnistrean. La instalarea primului semn au asistat miniştrii de externe ai celor două ţări şi reprezentanţi ai Uniunii Europene. Despre semnificaţiile acestui eveniment, dar şi lipsa la el a reprezentanţilor regiunii transnistrene a vorbit Europei Libere, într-un interviu realizat de Valentina Ursu, ministrul de externe de la Chişinău, Iurie Leancă.

-------------------------------------------------------------------------------------------

Iurie Leanca: Am demarat un proces bilateral foarte important si sper sa-l finalizam cu succes, si asta va servi, bineinteles, consolidarii statalitatii Republicii Moldova.

Europa Liberă: Cum va arata aceasta amenajare a frontierei moldo-ucrainene?

Iurie Leanca: Se face demarcarea, si sunt fixati anumiti piloni, pe motivul ca e vorba de segmentul transnistrean, pe care din pacate, in virtutea anumitor circumstante, nu este controlat de autoritatile de la Chisinau. Suntem nevoiti sa fixam niste piloni intermediari, care sper ca, odata ce vom avansa cu solutionarea problemei conflictului transnistrean, vom reusi sa identificam si solutii permanente.

Europa Liberă: Domnule Leanca, sa inteleg ca acest eveniment ar putea fi unul care va ajuta la solutionarea problemei transnistrene?

Iurie Leanca: Este un eveniment care, categoric, creaza anumite premise suplimentare, pozitive. Sunt absolut convins. Cu cat mai buna intelegere, si cu cat mai avansat este dialogul dintre Republica Moldova si Ucraina, cu atat mai multe sunt sanse pentru a avansa in acest sens.

Europa Liberă: Segmentul transnistrean de pe hotarul moldo-ucrainean este cel mai important si cel mai vulnerabil. Pe cat de cooperanta ar putea fi si administratia de la Tiraspol la delimitarea frontierei?

Iurie Leanca: Deocamdata, intr-adevar, este unul vulnerabil care creaza probleme nu doar de ordin politic, dar si de ordin comercial, economic etc. Guvernul de la Chisinau, din momentul in care a fost constituit acum 4 luni si ceva, a dat dovada de o atitudine extrem de pragmatica, una deideologizata, axandu-ne pe interese foarte precise, canalizandu-ne eforturile pe reglementarea si rezolvarea unor probleme care afecteaza activitatea zilnica a cetatenilor moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului. Am lansat o invitatie si administratiei de la Tiraspol sa delege reprezentantii autoritatilor locale sa participe la acest proces, dar din pacate, nu au raspuns intr-o maniera pozitiva si constructiva.

Europa Liberă: Si daca cei de la Tiraspol nu raspund si in continuare?

Iurie Leanca: Vom promova acest proces dinspre partea ucraineana, dar ceea ce este foarte important, impreuna cu reprezentantii EUBAM-ului. Vreau sa remarc ca au fost prezenti si reprezentanti ai presedintiei spaniole a Uniunii Europene si ai delegatiei Uniunii Europene. In luarea de cuvant a presedintiei spaniole s-a mentionat importanta evenimentului nu doar sub aspect bilateral moldo-ucrainean dar si intr-un context european. O astfel de actiune este conforma spiritului european, si ce este important, vrem sa construim aici o frontiera europeana. Care sper cu timpul, odata cu aderarea Moldovei si a Ucrainei la UE va fi una strict simbolica.

Europa Liberă: Dar daca Tiraspolul nu va avea o reactie adecvata si va incetini acest proces, autoritatile de la Kiev ar putea singure sa delimiteze frontiera?

Iurie Leanca: Autoritatile de la Tiraspol nu au cum sa incetineze acest proces, este un proces moldo-ucrainean. Unul in care sunt angajati reprezentantii ambelor parti si care se deruleaza deocamdata de pe partea ucraineana a frontierei.

Amintim că şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yasterbchak a declarat cu ocazia începutului demarcării segmentului transnistrean al graniţei între Moldova şi Ucraina că Tiraspolul nu va împiedica acest proces, atâta timp cât el nu va atinge teritoriul controlat de autorităţile transnistrene, şi că va monitoriza cu multă atenţie lucrările de demarcare.

-------------------------------------------------------------------------------------------

Guvernul Georgiei a adoptat săptămâna trecută o strategie pentru teritoriile sale ocupate – Abhazia şi Osetia de Sud, în care se angajează să rezolve problemele sale teritoriale exclusiv pe cale paşnică. Este primul document după războiul cu Rusia din anugust 2008, în care Georgia îşi descrie strategia de reglementare a conflictelor şi care urmează să fie însoţită şi de un plan concret de acţiuni. Relatarea Nonei Suvarean, vă este rezumată de Diana Răileanu:

Într-un interviu pentru serviciului georgian al Europei Libere, ministrul reintegrării de la Tbilisi, Temur Yakobashvili a declarat că strategia este destinată mai mult oamenilor simpli, decât politicienilor şi vizează toate domeniile de activitate, cu excepţia celui de securiate şi a statutului „regiunilor ocupate” de Rusia. Autorităţile de facto din republicile autoproclamate Abhazia şi Osetia de Sud sunt pomenite în strategie ca „autorităţi care deţine controlul”.

Ministrul georgian al reintegrării Temur Yakobashvili Prioritatea planului de acţiuni va fi domeniul umanitar: „Planul de acţiuni e împărţit în două. Prima parte se referă la ceea ce va trebui să facem fără participarea celor din teritoriile ocupate. Spre exemplu, ce să facem cu actele eliberate acolo? Partea a doua se referă la proiectele comune foarte concrete, pe care le vor realiza oamenii care locuiesc în teritoriile ocupate şi cei din restul Georgiei”, a declarat Yakobashvili.

Procesul comunicării se va produce cu ajutorul unor mecanisme speciale cu statut neutru. Acestea vor asigura procesul de negocieri, spune Yakobashvili, iar la întrebarea cu cine ce va negocia guvernul Georgiei, Yakobashvili a răspuns: „Cu acei oameni care locuiesc acolo şi cu acei oameni care deţin acolo puterea reală. Asta e realitatea, sunt oameni care au necesităţi – au nevoie de sănătate, educaţie, vor să călătorească, să facă business. Noi vrem să creăm prin această strategie mecanisme prin care oamenii vor putea realmente să facă acest lucru”.

Unii experţi de la Tbilisi au lăudat strategia pentru că pune accentul, în premieră, pe realizarea unor măsuri de încredere, care dacă vor funcţiona, vor putea să deschidă ulterior calea pentru rezolvarea problemelor politice. Dacă înainte la Tbilisi se spunea: mai întâi eliberarea teritoriilor şi apoi dialogul, acum dialogul a fost scos în prim plan.

Alţi experţi însă au criticat strategia pentru că ar avea puţine şanse să funcţioneze, atâta timp cât autorităţile de la Tbilisi nu vor recunoaşte că războiul din august 2008 a fost o mare greşeală a Georgiei şi că s-au lăsat atraşi într-o cursă (provocaţie) întinsă de Federaţia Rusă.