Oazu Nantoi, Vlad Lupan şi Valentin Krîlov discută cu Vasile Botnaru despre eroziunea lentă a regimului din stânga Nistrului şi o posibilă schimbare a conjuncturii geopolitice în favoarea Republicii Moldova.

La microfon e Vasile Botnaru, autorul şi prezentatorul emisiunii duminicale Punct şi de la capăt. Astăzi vorbim despre reglementarea transnistreană. Subiect adus în prim plan prin strădania preşedinţilor rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev şi, respectiv, Victor Ianukovici, care, precum ştiţi, au semnat o declaraţie comună, gândită, probabil, ca un fel de foaie de parcurs, că tot e la modă această sintagmă, pentru toţi participanţii la dezlegarea acestui nod gordian. Cum se schimbă datele problemei după această intervenţie, ne vor spune invitaţii mei.

În studioul de la Chişinău al Europei Libere astăzi se află deputatul democrat Oazu Nantoi, analistul Vlad Lupan şi ex-deputatul Valentin Krîlov, actualmente unul din fruntaşii Partidului Socialiştilor „Patria-Rodina”.

Europa Liberă: După declaraţia Medvedev-Ianukovici, sau Ianukovici-Medvedev, cum ar fi corect să-i spunem, reglementarea transnistreană are mai multe şanse? Să începem de la domnul Lupan, care a fost cel mai dur în aprecieri în adresa declaraţiei.

Vlad Lupan: „Trebuie să vă spun, că această declaraţie demonstrează încă o dată, că nu au fost, nu sunt şi nu vor fi condiţii suficiente pentru soluţionarea conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Domnule Nantoi, Dumneavoastră sunteţi de acord?

Oazu Nantoi: „Eu nu sunt de acord. În jurul perspectivei de apariţie a acestei declaraţii comune au fost multe speculaţii, preponderent incompetente, dar această declaraţie nu a adus nimic nou în ceea ce se numeşte soluţionarea conflictului transnistrean. Şi eu am urmărit atent reacţia celor din stânga Nistrului – regimului Smirnov şi slugoii regimului, tot soiul de organizaţii obşteşti. Apelurile lor către semnatarii acestei declaraţii arată tot mai, să spunem aşa, jalnic. Este evident, că elanul ideologic al regimului din stânga Nistrului s-a răsuflat şi mai mult, după apariţia acestei declaraţii, care, repet, nu a adăugat nimic.”

Europa Liberă: Domnule Nantoi, dar după semnarea acestei declaraţii continue să existe opinii „alarmiste”, care spun: acest plan, Ucraina împreună cu Rusia, sau cu ajutorul Rusiei, vor decupa Transnistria. Are şanse. Şi le auzim vocile aici, la Chişinău şi nu doar.

Oazu Nantoi: „Păi, aceste voci aparţin celora, care au citit un articol scris de doamna Svetlana Gamova. Mai bine zis, au citit titlul articolului scris de doamna Svetlana Gamova, la 13 mai curent în „Nezavisimaia Gazeta” de la Moscova. Dar nu s-au gândit la faptul, că Uniunea Europeană îşi are propriile relaţii cu Ucraina şi viceversa, Ucraina are nişte aşteptări vis-a-vis de relaţiile cu Uniunea Europeană. Eu cu interes am urmărit, de exemplu, serbarea Zilei Europei la 15 mai la Kiev, unde domnul Grişcenko, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, a declarat foarte apăsat, că ideea de integrare europeană este idee naţională pentru Ucraina.

Aşa că trebuie să fim calmi şi să privim problema în toată complexitatea ei, care nu oferă soluţii imediate, dar există, în opinia mea, o eroziune lentă a acestui regim din stânga Nistrului şi o schimbare a conjuncturii geopolitice în favoarea Republicii Moldova. Chiar dacă au fost semnate acele acorduri de la Harkov, care, cu adevărat, au alarmat multă lume.”

Europa Liberă: Domnule Krîlov, Dumneavoastră sunteţi de acord, că nu avem de ce să ne alertăm?

Valentin Krîlov: „Mi se pare, că este rezonabil de a citi părerea domnului Grişcenko Constantin, care în Rada supremă din Ucraina a făcut o declaraţie, unde el a subliniat, că declaraţia comună Ianukovici-Medvedev înseamnă, că nici Ucraina, nici Rusia nu doreşte să piardă timp. Şi după părerea lui, aceasta înseamnă, că procesul de negocieri, sau negocierile ca atare vor fi accelerate. În acest context, este o posibilitate, da mică, dar există o posibilitate suplimentară pentru accelerarea procesului de negocieri. Referitor la esenţa reglementării – mi se pare, că situaţia nu poate fi schimbată repede. Trebuie să avem timp.”

Europa Liberă: Dar au apărut elemente noi, care, repet, au îngrijorat pe unii analişti – impunerea, ca şi cum, a neutralităţii. Sau rolul trupelor armate, pe care Chişinăul le vrea evacuate. Aceste lucruri nu sunt noi, domnule Krîlov?

Valentin Krîlov: „Mi se pare că nu. Federaţia Rusă permanent a subliniat faptul, că îi convine, când Moldova declară, că ea este şi va fi ţară neutră.”

Oazu Nantoi: „Eu am obosit să aud despre importanţa neutralităţii Republicii Moldova. Această clauză este fixată în Constituţia noastră, pe care noi trebuie s-o respectăm. Alta este, că această clauză, deocamdată, nu ne-a rezolvat nici o problemă ce ţine de securitatea naţională. Încă mai grav este, că singura ţară, care sfidează statutul de neutralitate a Republicii Moldova, şi suveranitatea, şi integritatea teritorială este Federaţia Rusă, care în mod ilegal îşi menţine trupele pe teritoriul Republicii Moldova, în raioanele de Est.

Eu, în calitate de cetăţean, mă simt lezat de cedările absolut nejustificate şi unilaterale, care au fost comise de guvernările precedente pe parcursul acestor aproape 20 de ani de zile, sau 18 ani de zile, cum şi cui îi mai place. Şi anume din această cauză, Federaţia Rusă nu ratează nici un prilej, pentru ca să sublinieze: în baza înţelegerilor atinse anterior, asta pe noi ne vâră cu nasul în propriile „performanţele” diplomatice, ale noastre, referitor inclusiv la memorandumul din 8 mai 97, care de facto prevede relaţii confederative între Chişinău şi Tiraspol. Şi atunci, când Federaţia Rusă utilizează această formulă – statut special, garantat cu certitudine pentru Transnistria, asta Federaţia Rusă presupune acel stat comun, fixat în memorandumul din 97, unde Chişinăul şi Tiraspolul sunt două părţi egale. Şi Chişinăul nu poate, nu deţine nici o pârghie, pentru a schimba unilateral această relaţie.”

Europa Liberă: Adică, autorităţile de astăzi, noi, care am moştenit această valiză cu aranjamente, au un coridor fără loc de întors? Un tunel spre federalizare? Domnul Nantoi.

Oazu Nantoi: „Nu, categoric nu. Deoarece acel memorandum a fost semnat la 8 mai 97. „Vaca sacră” a formatului pentalateral n-a generat nimic pozitiv pentru Republica Moldova şi Guvernul de la Chişinău are mîinile dezlegate pentu a purcede la acţiuni, care vor schimba status quo-ul pe malul stâng al Nistrului şi în jurul acestei probleme în ansamblu.”

Europa Liberă: Domnul Lupan?

Vlad Lupan: „În primul rând, vroiam să menţionez faptul, că este pentru prima dată, când într-o declaraţie pe marginea soluţionării conflictului transnistrean este scris foarte clar, că soluţionarea conflictului transnistrean şi elaborarea unui statut pentru Transnistria are loc în baza neutralităţii constituţionale a Republicii Moldlova. Or, este absolut clar un lucru şi o prioritate a Republicii Moldova, a poporului Republicii Moldova să decidă, dacă este neutră sau nu. În asemenea circumstanţe, când alte două state declară acest lucru, pentru prima dată într-o declaraţie de acest gen, nu în discuţii bilaterale, dar într-o declaraţie oficială, sigur, că acest lucru este în primul rând o condiţie. Şi în al doilea rând, este o interferenţă în afacerile unui alt stat.”

Europa Liberă: Dar, făcând-o pe avocatul diavolului, dar dacă văd, că voi v-aţi scris, moldovenii, în Constituţie această normă, de ce nu v-aş încuraja să păstraţi această normă a neutralităţii? Eu Rusia, eu, Ucraina.

Vlad Lupan: „În primul rând, aşa cum spuneam, este o chestiune internă a unui stat. Atunci, când poporul votează şi decide, ce fel de neutralitate sau ne-neutralitate vom avea noi. Nu este absolut nici o treabă a altui terţ stat în acest sens. Dacă în momentul actual ea este, mîine poate să nu fie. Dacă Republica Moldova ar spune, că Federaţia Rusă nu mai trebuie să fie federaţie, eu cred, că ar fi o interferenţă în afacerile Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Dar, poate, Moldova e copilul inconştient, care are nevoie de sfaturile Rusiei şi a Ucrainei?

Vlad Lupan: „Poate, nu ştiu. Mă întreb şi eu. Al doilea element, pe care vroiam să-l menţionez, este faptul că în această declaraţie se spune foarte clar, că în cadrul soluţionării este subliniată importanţa trupelor de menţinere a păcii din regiune. Şi statele garante fac o referinţă la declaraţia de la Moscova din 18 martie 2009, privind transformarea trupelor de menţinere a Rusiei sub egida OSCE. Declaraţia de la 18 martie 2009 stipulează foarte clar, că de fapt, o astfel de transformare se poate să se producă doar în rezultatul unei soluţionări politice. Cu alte cuvinte – după.

Deci, sunt câteva elemente, care, din păcate, nu au existat până acum în declaraţiile Federaţiei Ruse. Şi al treilea element este, că de fiecare dată, când Republica Moldova se aşeza la masa de negocieri, noi spuneam şi insistam pe următoarele: dacă este menţionată Republica Moldova şi Transnistria, atunci trebuie să fie menţionat şi faptul, că ele sunt părţi în negocieri şi nu părţi. Pentru că asta, de fapt, înseamnă şi acea egalitate, pe care încearcă s-o aducă Federaţia Rusă în plan internaţional pentru Transnistria vis-a-vis de Republica Moldova. Al patrulea element – în primele trei capitole subiectul economic este menţionat de trei ori. Eu cred, că sunt o serie întreagă de subiecte, care, pe de o parte da, ele s-au regăsit anterior în unele elemente ale documentului, dar eu cred, că pentru prima dată avem toată constelaţia într-un singur document. Elaborat de două state, dintre care nici unul nu este Republica Moldova.”

Europa Liberă: Judecând după reacţia Guvernului, această constelaţie nu este favorabilă Chişinăului, domnule Lupan, nu?

Vlad Lupan: „Nu, nu este favorabilă. Guvernul a încercat să răspundă într-o manieră cât se poate de echilibrată, de moale. Pentru că, până la urmă, în opinia mea, cred că vrea să încerce să discute subiectul la Moscova. Însă această declaraţie, ca şi acţiunile Federaţiei Ruse pe subiectul Gazpromului şi alte acţiuni, demonstrează că, de fapt, asemenea atenţie şi asemenea moliciune, din păcate, nu pot să dea întotdeauna rezultate. Deşi declaraţia Guvernului a acoperit parţial unele subiecte, unele totuşi au rămas şi în afară.”

Europa Liberă: Domnul Nantoi?

Oazu Nantoi: „Vreau să subliniez că în această declaraţie a celor doi preşedinţi sunt momente care nu plac Chişinăului, în mod normal. Dar sunt şi momente care nu plac Tiraspolului.”

Europa Liberă: Ba mai mult.

Oazu Nantoi: „Deci, atunci când se spune, că în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, da ok! A neutralităţii constituţionale şi formarea spaţiului unic juridic, economic şi de apărare, deci asta categoric displace regimului de la Tiraspol.”

Vlad Lupan: „Aici sunt de acord cu domnul Nantoi.”

Oazu Nantoi: „Prin urmare, stimaţi colegi, fenomentul care-l numim conflictul transnistrean a fost asociat, cred, că de vreo două-trei kilograme de declaraţii, care n-au schimbat nimic. Şi eu repet: eu sunt adeptul poziţiei că problema transnistreană, problema de reintegrare a Republicii Moldova în baza actualei Constituţii a Republicii Moldova, poate fi soluţionată prin consolidarea statului de drept, democratic pe malul drept al Nistrului, prin iniţierea unor acţiuni coerente, de lungă durată, calculată, de ademenire a diferitor segmente ale populaţiei din stânga Nistrului şi marginalizarea oponenţilor procesului de reintregire a ţării, cu suportul ţărilor, care vor să ne ajute.”

Europa Liberă: Există editorialişti, care spun în felul următor – că Dmitri Medvedev cu Victor Ianukovici ar fi ajuns şi la o înţelegere secretă, care se va vedea mai târziu, însemnând că Transnistria va trece în mod efectiv sub controlul Kievului şi asta este plata adevărată pentru flota din Marea Neagră. Dumneavoastră credeţi în aceste scenarii, pe care le-a descris şi presa de la Kiev şi presa de la Chişinău, cu referinţe la surse din blocul Iuliei Timoşenko? Domnule Krîlov?

Valentin Krîlov: „În viaţa noastră totul e posibil. Eu personal nu cred în această dezvoltare a evenimentelor, dar mi se pare, că totuşi studierea problemei, în cazul dat noi discutăm despre problema transnistreană, totuşi presupune abordarea întemeiată şi reieşind din discuţiile de astăzi, pot să fac concluzia principală: că sunt două părţi, care au două absolut diferite abordări la această problemă. Aici şi este problema transnistreană.”

Europa Liberă: Problema transnistreană oricum va fi rezolvată într-un mod oarecare. Noi încercăm să vedem – va fi rezolvată în maniera în care a rezolvat-o, de exemplu, Rusia în raport cu Osetia şi Abhazia.

Oazu Nantoi: „Şi Cecenia.”

Europa Liberă: Şi Cecenia, sau nu. Asta e întrebarea, la care vrea să răspundă ascultătorul.

Valentin Krîlov: „Corect. Dacă Moldova, eu am în vedere statul moldovenesc, o să facă încă câteva greşeli, e posibil. Şi cu regret eu vorbesc despre acest fapt, cu regret mare. Eu sunt adept al integrităţii teritoariale a Moldovei, fără doar şi poate. Dar eu am altă viziune la rezolvarea problemei. Şi dacă, eu nu vorbesc despre anume actuala guvernare, n-are importanţă. Dacă în timpul cel mai apropiat guvernarea, care va fi în funcţie, o să facă câteva greşeli, e posibilă şi această variantă tragică.”

Europa Liberă: Respingerea declaraţiei Ianukovici-Medvedev ar fi o greşeală?

Valentin Krîlov: „Respingerea declaraţiei Ianukovici-Medvedev este neîntemeiată şi nu este folositoare pentru consolidarea statalităţii moldoveneşti.”

Europa Liberă: Adică, înţeleg că soluţiile pentru reglementarea transnistreană le vedeţi mai curând în interiorul acestei declaraţii. Am înţeles corect?

Valentin Krîlov: „Aici eu văd macar 12 momente, care sunt îndreptate în direcţia corectă.”

Europa Liberă: Spuneţi trei dintre ele.

Valentin Krîlov: „Nu trei, ele toate...”

Europa Liberă: Primele trei.

Valentin Krîlov: „Ele, toate 12. Ca exemplu, este vorba despre dialog egal, despre integritatea teritorială a ţării, despre neutralitatea ţării şi despre operaţiunea de menţinere a păcii în zona securităţii...”

Europa Liberă: Domnule Krîlov, dar dialogul egal va conduce, inevitabil, la statutul egal al celor două părţi, sau trei, sau patru, câte vor fi. Asta nu înseamnă, finalmente, federalizare?

Valentin Krîlov: „Fără federalizarea ţării, rezolvarea problemei transnistrene este imposibilă.”

Europa Liberă: Am înţeles.

Valentin Krîlov: „Şi eu şi colegii mei au declarat pe această temă aproape 10 ani în urmă. Noi am fost primii, care au înaintat proiectul nostru de a crea în baza Republicii Moldova statul moldovenesc unional ca stat federativ.”

Europa Liberă: Adică şi Dumneavoastră vreţi reformă constituţională – păstrăm neutralitatea, dar renunţăm la caracterul unitar.

Valentin Krîlov: „Da. Altă ieşire nu este. Dar noi nu pedalăm această temă”.

Europa Liberă: Domnule Nantoi şi Domnule Lupan vreau să vă răspundeţi la aceeaşi întrebare – este îndărătul acestei declaraţii cumva un plan secret, care poate aduce la Transnistria plecată pe calea Abhaziei şi Osetiei?

Oazu Nantoi: „Nu. Nu, dat fiind faptul că conflictul transnistrean este un caz aparte. În primul rând, din cauza faptului, că Republica Moldova este ţară vecină a Uniunii Europene. Aici situaţia geopolitică este cu totul alta şi Rusia pierde pas cu pas terenul. Eu îmi pun întrebarea – ce va fi în decembrie 2011 în aşa numita Transnistria, în raioanele de Este ale Republicii Moldova? Acest hoţ, care este Igor Smirnov, încă va mai candida la funcţia de preşedinte? Rusia are probleme cu realizarea operaţiunii „succesorul”. Asta nu e Osetia de Sud, unde ea trimite ofiţeri din securitate şi-i declară prim-miniştri. Aici e altă situaţie.

Deaceea, eu cred, că noi mai puţin trebuie să vorbim despre declaraţii din exterior, şi mai mult să ne concentrăm asupra monitorizării activităţii propriului nostru Guvern. Să le cerem mai multă insistenţă şi eficienţă, şi să fim deschişi şi sinceri în dialog cu oamenii de bună credinţă din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Domnule Nantoi, dar iată, regimul pe care nu-l iubiţi Dumneavoastră, pe bună dreptate, l-a arestat pe Vardanean. Ce poate să facă concret Chişinăul, ca să se legitimeze în faţa publicului?

Oazu Nantoi: „Aici aţi atins o strună foarte dureroasă. Pentru noi, cetăţenii Republicii Moldova, aceste cazuri ne demonstrează o dată în plus, că statul nostru este impotent, atunci când este vorba de problema apărării drepturilor propriilor cetăţeni pe propriul teritoriu. Asta este o problemă. Dar aici care este situaţia? Dacă vom arăta cu degetul la Guvern astăzi asta nu schimbă nimic.

Cazul lui Vardanean necesită aplicarea altor metode şi aici doar prin sensibilizarea opiniei publice, prin presiuni din partea comunităţii internaţionale se poate de ajuns la ceva, dacă se va ajunge. Sunt multe evenimente tragice în stânga Nistrului. Se încalcă brutal drepturile omului. Pe lângă Vardanean a fost arestat, la 19 martie, şi Ilie Cazac. Dacă nu este jurnalist, asta nu înseamnă că soarta lui trebuie să ne deranjeze mai puţin.”

Europa Liberă: La fel de mult ne deranjează cei patru băieţi arestaţi pe gheaţa Nistrului.

Oazu Nantoi: „Păi, asta e situaţia.”

Vlad Lupan: „La care statul şi Guvernul ar fi trebuit să reacţioneze.”

Europa Liberă: Da, dar atunci, când domnule Nantoi faceţi trimitere la nu ştiu ce intervenţie a OSCE-ului sau a mediatorilor, ei tocmai spun: nu aprindeţi lumina, că nouă ne vine mai bine să negociem pe întuneric. Nu trebuie transparenţă, s-ar putea să fie mai eficient. Asta-i problema – nici rezolvare, nici transparenţă şi Vardanean şi alţii continuă să sufere.

Oazu Nantoi: „Aici eu constat, cu regret, că ceea ce am spus eu – eu nu sunt fericit de faptul, că statul Republica Moldova nu este în stare să-şi apere propriii cetăţeni.”

Europa Liberă: Dar noi cu atât mai mult. Domnule Lupan, Dumneavoastră ce credeţi? Au temei cei care întrevăd scenarii apocaliptice?

Vlad Lupan: „Dacă vă referiţi la existenţa unui plan secret, prin care să fie separată Transnistria de Republica Moldova, sigur că nu putem spune cu siguranţă nimic, pentru că nu ştim. Există asemenea idei în Ucraina? Da, am văzut. De exemplu chiar şi „Zercalo nedeli”, iarăşi apropiaţii revoluţiei, liderilor fostei revoluţii portocalii scrie că, de fapt, subiectele de acest gen, cum este soluţionarea transnistreană sau politica securităţii europene nu prezintă pentru noua guvernare nimic din punct de vedere a banilor. Şi din cauza asta vor merge pe anumite cedări. Şi asta era scris pe data de 15 mai, deci până la începutul întrevederii. Tot acolo se menţionează, că încă se va vedea ce fel de protocoale secrete vor fi semnate de către Ianukovici şi Medvedev. Sigur, acestea sunt speculaţii. Nu putem şti cu siguranţă.

Din ceea ce vedem, din declaraţii, vedem într-adevăr, că Ucraina subscrie politicii Federaţiei Ruse în această regiune a Republicii Moldova şi cu siguranţă există un anumit interes de a-şi susţine, prezerva influenţa în această zonă, atât a Moscovei, cât şi, eventual, a Kievului. Pentru că, până la urmă, aşa cum spunea de altfel tot Oazu Nantoi, Kievul a avut într-o vreme o politică a mărului copt – să aşteptăm ruşii să acţioneze, să mai dăm şi noi din coate şi după asta Transnistria ne va pica nouă în mîini, pentru că în mîna Rusiei puţin probabil, Rusia e departe.

Până la urmă de fapt, când ne uităm la această declaraţie şi la faptul că, iată, există 12 momente pozitive în ea, ajungem iarăşi la concluzia, cu care am şi început, că o soluţionare a conflictului transnistrean este pe o perioadă de timp scurtă şi medie, ba poate şi lungă, imposibilă, pentru că există disensiuni extraordinar de mari pe mai multe subiecte. Disensiuni, despre care oficialii nu vor vorbi, evident. Dar, din punct de vedere practic, da, eu mi-aş închipui că Republica Moldova ar trebui, şi am menţionat de câteva ori lucrul ăsta, că Republica Moldova, în primul rând, ar trebui să aibă o strategie de soluţionare a conflictului transnistrean pe termen mediu şi lung.”

Europa Liberă: Mai cu seamă acum, când în formatul 5+2, se pare, că totuşi se schimbă raportul de forţă, oricum aţi da.

Vlad Lupan: „Da. Raportul de forţă nu ştiu cum se schimbă în formatul 5+2, pentru că însăşi declaraţia aceasta dintre Ianukovici şi Medvedev este semnată în afara formatului 5+2.”

Europa Liberă: Da, dar până acum, cel puţin, Chişinăul spera că are un partener diferit de Rusia, atunci când avea Kievul ca şi cum în spate. Acum are un singur partener, ruso-ucrainean.

Vlad Lupan: „Da, şi din cauza asta tocmai Republica Moldova, am vorbit în repetate rânduri, câţiva ani la rând, despre faptul că Republica Moldova trebuie să se asigure de o susţinere mult mai clară şi nu numaidecât oficială, nu numaidecât deschisă din partea Uniunii Europene şi a SUA pe soluţionarea conflictului transnistrean. Pentru că atunci când să ne aşezăm la negocieri şi nu numaidecât în formatul 5+2, el poate fi un format tactic, de negocieri tactice, da pe o soluţionare de durată, să ne aşezăm aşa, încât alături de Republica Moldova de aceeaşi parte a mesei să se aşeze Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Pe final vreau să răspundeţi la o întrebare, poate fantezistă, poate chiar nelalocul ei. Dar sunt obligat să v-o adresez: preşedintele Tadici a spus, că nu va plăti cu preţul recunoaşterii kosovarilor intrarea în Uniunea Europeană. Păstrând proporţiile, chiar dacă sunt lucruri incomparabile, Chişinăul oare ar putea să accepte intrarea accelerată în Uniunea Europeană, abandonând Transnistria? Sub influenţa diferitor factori, Domnule Lupan?

Vlad Lupan: „Am avut ocazia să-l văd pe domnul Tadici personal şi să mai urmăresc evoluţiile din Serbia. Haideţi să nu picăm pradă unor înţelegeri locale a problemelor. Serbia este mult mai bună la lucru strategic. De fapt, Tadici a declarat, în opinia mea, acest lucru tocmai pentru ca să motiveze Uniunea Europeană să-i primească aşa cum sunt, fără ca ei să recunoască Kosovo. E un fel de presiune. Şi până în ultimul moment, dacă va fi nevoie, cred că Serbia va recunoaşte Kosovo, punând anumite condiţii, dar asta va fi acel schimb, pentru care Uniunea Europeană o va lua în sânul său.”

Europa Liberă: Mă interesează, fără Transnistria ar putea să fie mai ademenitoare sau nu Moldova?

Vlad Lupan: „Nu va fi fără Transnistria. Pur şi simplu nu va fi. Nu putem discuta despre va fi, sau nu va fi cu Transnistria. Ea va fi cu Transnistria într-o anumită măsură, într-un anumit fel. Deci, relaţia noastră cu Uniunea Europeană va fi legată de performanţele noastre interne. Subiectul transnistrean la un moment dat s-ar putea să nu fie atât de important în realţia cu Uniunea Europeană, în dependenţă şi de anumiţi factori, care se vor derula pe parcursul a următorilor ani. Nu putem şti cât de mult vor influenţa. Îm amintesc de o discuţie, în care un oficial european a spus: ţineţi minte de precedentul Cipru, dar să ştiţi, că Republica Moldova nu va fi primită în Uniunea Europeană ca şi Cipru. Dar totuşi, nu uitaţi de precedentul Cipru.”

Europa Liberă: Domnule Nantoi, Dumneavoastră ce credeţi?

Oazu Nantoi: „Eu categoric nu accept o asemenea dilemă. Totdeauna spun că acel care nu va fi impotent pentru a se integra în Uniunea Europeană, va fi capabil să integreze în componenţa Republicii Moldova şi raioanele de est ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Krîlov, vorbeaţi despre greşeli intenţionate sau neintenţionate.

Valentin Krîlov: „Transnistria nu doreşte aderarea la Uniunea Europeană, în primul rând, o primă constatare. Dar nu e în dorinţa Transnistriei..., este vorba despre alte momente foarte principale şi principiale. Precedentul Kosovo nu este în favoarea Republicii Moldova. El este în favoarea tendinţelor separatiste, care există în toată lumea, inclusiv în Transnistria. În acest context, eu şi colegii mei vedem, aici eu sunt de acord cu domnul Nantoi, că noi trebuie să concentrăm eforturile noastre comune, şi interne în primul rând, pe calea rezolvării problemei. Şi aici noi nu trebuie să pedalăm ideea federalizării, nefederalizării, aderării la NATO, neaderării la NATO, aderării la Uniunea Europeană sau nu.

Noi trebuie să înţelegem clar, că sunt două etape strict necesare – cu această poziţie este de acord şi guvernarea actuală şi această poziţie este practic confirmată în declaraţia comună făcută de domnii Ianukovici şi Medvedev. Este vorba despre prima etapă de restabilire a încrederii. Şi paralel merge etapa a doua – construirea relaţiilor reciproc-avantajoase în domeniul, în primul rând, economic, social-economic.”

Oazu Nantoi: „Dar cum să restabilesc eu încrederea, dacă din 6 martie mie nu mi se permite să intru în regiune?”

Valentin Krîlov: „Este vorba despre recunoaşterea, în primul rând, de Chişinăul oficial baza normativă a tratativelor, care există la moment. Chişinăul oficial nu recunoaşte această bază normativă.”

Europa Liberă: Deci, Domnule Krîlov, ca să înţeleg corect, Dumneavoastră sunteţi împotriva ipoteticii abandonări a Transnistriei de dragul intrării în Uniunea Europeană?

Valentin Krîlov: „Eu sunt categoric împotrivă şi cred că majoritatea populaţiei din Moldova tot este contra acestei propuneri.”

Europa Liberă: Dar dacă s-ar pune, admitem, s-ar pune problema – puteţi intra în Uniunea Europeană mai repede fără Transnistria, Dumneavoastră aţi accepta personal?

Valentin Krîlov: „Eu personal nu. Şi cred că majoritatea populaţiei nu va fi de acord cu această propunere. În viaţa noastră totul e posibil, eu repet această părere a mea, dar consecinţele acestei propuneri, vor fi tragice.”

Europa Liberă: Am înţeles. Mulţumesc frumos. Doamnelor şi domnilor, am ajuns la punctul final al emisiunii de astăzi, la care au participat Oazu Nantoi, Vlad Lupan şi Valentin Krîlov.