„Programul de guvernare este clar, ni l-am asumat, și drumul Moldovei este spre Vest, integrarea europeană” - răspunde președintele interimar Mihai Ghimpu întrebărilor Valentinei Ursu.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu în dialog cu Valentina Ursu la Europa Liberă.

Europa Liberă: Domnule preşedinte, deşi coaliţia liberal-democrată se numeşte Alianţa pentru Integrare Europeană, o întrebare, care apare tot mai des în ultimul timp: încotro Republica Moldova? Spre Est? Sau spre Vest?

Mihai Ghimpu: „Nu există nici un temei ca să spunem că spre Est. Cu toate că noi suntem pentru ca să avem relaţii bune şi cu Federaţia Rusă şi cu celelalte state membre ale Comunităţii Statelor Independente, programul de guvernare este clar, ni l-am asumat şi drumul Moldovei este spre Vest, spre Bruxelles, este integrarea Europeană.”

Europa Liberă: Dar se zice, că acum marele puteri ar fi putut aranja lucrurile în aşa fel, încât Republica Moldova să rămână şi în continuare în braţele Rusiei sau in sfera de influenta a Kremlinului.

Mihai Ghimpu: „Sigur, că viitorul nostru depinde de poziţia marilor puteri, dar să nu uităm, că în primul rând depinde de noi. Şi dacă noi vom avea o poziţie fermă în realizarea acestui obiectiv, noi o să-l atingem.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „poziţie fermă”? Şi cum atingi acest obiectiv?

Mihai Ghimpu: „Asta înseamnă să funcţioneze Republica Moldova în baza standardelor europene şi occidentale, să nu existe deosebire dintre noi şi ei, decât prin calitatea de membru. Şi dacă noi o să avem acasă ceea ce au ei, atunci care-i problema? Vreau să vă spun, că obţinerea liberei circulaţii, liberalizarea vizelor, regimului de vize şi liberalizarea comerţului e deja un pas, şi nu mic, dar mare în integrarea în această familie europeană. Nu cred eu, că cineva ne poate încurca. Important ca cetăţenii noştri să nu piardă încrederea, în cazul în care prin reforme la moment se vor înrăutăţi condiţiile de viaţă. Că aşa-i, trebuie în situaţia în care ne aflăm, trebuie să trecem şi prin greu, ca să râvnim la o viaţă normală şi permanentă, în care fiecare cetăţean să se simtă mulţumit, având şi un loc de muncă, şi un salariu, şi o pensie. Dacă nu o să ne împăcăm şi o să continuăm să insistăm,
 că peste noapte vrem să trăim bine, atunci înseamnă, că noi, cu mînele noastre din nou o să ne creăm un viitor în afara...”

Europa Liberă: Adica vreti sa spuneti un viitor incert?

Mihai Ghimpu: „Da, incert.”

Europa Liberă: Acest destin european al Republicii Moldova, pe cât de mult depinde de regiunea transnistreană?

Mihai Ghimpu: „Eu sunt convins, că dacă o să apară o altă viaţă la noi aici, decentă...”

Europa Liberă: Deci, partea dreaptă să fie atractivă pentru partea stângă a Nistrului în ceea ce priveşte condiţiile de trai, democratizarea societatii, respectarea drepturilor omului?

Mihai Ghimpu: „Da. Imediat o să fie o reacţie din partea cetăţenilor din stânga Nistrului şi ei deja, aşa cum dorim noi astăzi această integrare europeană, aşa vor dori şi ei. De ce la noi acum a crescut şi este mare procentul celor care vor integrarea tarii in UE? Fiindcă foarte mulţi cetateni lucrează în Europa, vin acasă, povestesc, se duc în ospeţie şi oamenii au înţeles, că acolo este viaţă buna cu adevărat. Dar acum, ce pot compara ei ? Cu ce ne deosebim noi cei din dreapta Nistrului? A fost un regim şi la Chişinău, un regim şi la Tiraspol. O sărăcie şi acolo, o sărăcie şi la noi. De aceea, cred eu, că anume această politică va schimba lucrurile şi nu o va putea opri nici puterile mari.”

Europa Liberă: Această declaraţie, pe care au semnat-o cei doi preşedinţi, rus şi ucrainean, acum este interpretată în mod diferit de catrea politicieni, analisti si oameni simpli. Dumneavoastră cum aţi înţeles-o?

Mihai Ghimpu: „In primul rând, sa amintim ca Vladimir Voronin a semnat o declaraţie la Moscova în formatul 2+1. Acea declaraţie vine să spună ceva de formatul 5+2. Deja înseamnă, că Federaţia Rusă a refuzat la acea declaraţie, semnată cu Voronin. E un pas pozitiv? E un pas bun? E un pas bun. Cred, că aici este meritul Ucrainei. Doi: Ucraina încă o dată şi-a asumat responsabilitatea de a contribui la soluţionarea conflictului transnistrean, odată ce susţine formatul 5+2 şi nu formatul 2+1. Şi cred, că aici un rol important l-a jucat anume Ucraina, întrucât n-a aderat la 2+1, ca să fie 3+1, dar a insistat ca să continue să funcţioneze formatul 5+2.

În afară de aceasta, eu cred că Ucraina înţelege că problema Transnistriei, conflictul transnistrean aşa-zis, că nu este transnistrean, noi avem documente care confirmă, că este conflictul moldo-rus. Acordul de incetare a focului semnat de Mircea Snegur şi Boris Elţin şi hotărârea CEDO în cazul „grupului Ilaşcu”. Dar Ucraina înţelege foarte bine, că aceasta este problema nu numai a Republicii Moldova, ci şi a Ucrainei, fiindcă ei, această insulă pe care o sprijină indirect şi direct Federaţia Rusă, este şi în coasta Ucrainei şi să spunem aşa în coasta teritoriului constituţional, controlat constituţional de către autorităţile de la Chişinău. Deaceea, nu cred eu că Ucraina ar încerca să găsească, sau să accepte o altă soluţie, decât soluţionarea acestei probleme. Altfel apar întrebări şi probleme şi nu cred că Ucraina ar accepta să vadă altfel soluţionarea.”

Europa Liberă: Când ziceţi „apar întrebări” va referiti la cele teritoriale?

Mihai Ghimpu: „Mai multe pot să apară. Să nu uităm, că oricum, cu toată politica, care are loc în urma alegerilor, Ucraina tot vrea să devină o ţară europeană, o ţară în care funcţionează standardele europene, valorile europene şi oricum, care n-ar fi politica, drumul ei este spre Uniunea Europeană. Dar cu o politică, care e înafara standardelor europene acolo nu poţi să ajungi.”

Europa Liberă: Bine, dar de ce în această declaraţie ruso-ucraineana, atât Kievul, cât şi Moscova trebuie să-i spună Republicii Moldova, că trebuie să rămână un stat neutru. Oare nu Republica Moldova este cea care îşi decide soarta?

Mihai Ghimpu: „Aici e adevărat. Aici au depăşit competenţele, întrucât acest drept îi aparţine statului nostru şi noi suntem cei, care trebuie să hotărâm – stat neutru sau nu neutru. Cu atât mai mult, că pe teritoriul Republicii Moldova se află armamentul şi muniţiile Federaţiei Ruse şi în cazul dat Ucraina, e clar, că nu trebuia să accepte un astfel punct de vedere, impus de Federaţia Rusă. Dacă nu era aici armata, atunci puteam să spunem că este un punct de vedere, dar cunoscând că stationează armata şi are deja câţi ani? Vreo 70 de acum, nu?

E cam aşa, din 40, plus războiul, după război, cam pe aici se apropie. Şi să impui un punct de vedere, clar că nu este bine. Dar în politică întotdeauna, ca să obţii ceva, trebuie să cedezi şi poate din considerentul, că revenirea la formatul 5+2 a şi acceptat această poziţie cu stat neutru. Eu am spus şi la Bruxelles, şi la Strasbourg, şi peste tot, cu care mă întâlnesc, că programul Alianţei este formatul 5+2. Dar dacă va veni ziua, în care nouă ni se va condiţiona aderarea la Uniunea Europeană prin NATO, eu sunt convins, că cetăţenii vor lua o decizie de schimbare a acestui statut. Fiindcă cetăţenii îşi doresc ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene. Nu va fi condiţionat, atunci poate să fie neutru. Dar neutru numai după retragerea armatei ruse. Atâta timp, cât este prezenţa armată a Federaţiei Ruse pe teritoriul nostru, nu putem vorbi despre un stat neutru.”

Europa Liberă: Dar Dumneavoastră sunteţi încrezător, totuşi, că armata rusă ar putea să se retraga de pe teritoriul Republicii Moldova? În ce condiţii?

Mihai Ghimpu: „Eu vreau să cred că totuşi va veni ziua, când se vor schimba politicienii în Federaţia Rusă. Vor veni generaţii noi, cu alte viziuni. Nu cu viziuni de a menţine ceea ce au obţinut prin război şi prin anexări. Vor veni oameni, care vor înţelege, că Federaţia Rusă are cu ce se mândri, şi nu numaidecât să menţină... Ce-i dă Federaţiei Ruse? Ce câştigă Federaţia Rusă, că stă şi menţine această enclavă dincolo de Nistru? Ce, nu are teritoriu? Are teritoriu.”

Europa Liberă: Influenţa asupra unei zone geopolitice, geostrategice.

Mihai Ghimpu: „Nu, prin ce influenţă? Prin ce influenţă?”

Europa Liberă: Hotarul NATO a ajuns la Prut si banuiesc ca acest lucru ii cam deranjeaza pe cei care conduc Federatia Rusa?

Mihai Ghimpu: „Influenţa..., cred ei că este influenţă, dar nu este nici o influenţă. Influenţa o au şi de pe Marea Neagră. Posibilităţi şi mai mari le au. Ce influenţă e aici?”

Europa Liberă: Şi totuşi armata nu pleacă, chiar si in pofida faptului ca Moscova si-a asumat anumite angajamente la reuniunea OSCE din 1999 de la Istanbul?

Mihai Ghimpu: „Numai doar că folosesc acest teritoriu ca si contrabandă, ca gaură neagră, ca trafic de arme, de oameni. Rusia poate influenţa Balcanii şi fără a avea Republica Moldova, Ucraina, România. Are Marea Neagră şi acum e atât de dezvoltată tehnica militară, încât nu e nevoie să ai în fiecare zonă câte un punct militar, ca să influenţezi. Este, pur şi simplu, o politică în continuare veche.

De expansiune, care ei cred aşa – de ce noi trebuie să cedăm, dacă ne-a aparţinut nouă. Şi sute de ani au luptat ca să obţină aceasta. Dar eu cred că va veni timpul, când se va schimba generaţia şi vor înţelege oamenii că, din contra, o astfel de politică este în detrimentul Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Totuşi, rolul decisiv, dacă putem spune aşa, în actualul format 5+2 îl joacă Federaţia Rusă. De vointa Moscovei depinde in mare parte solutionarea conflictului transnistrean.

Mihai Ghimpu: „Trebuie să recunoaştem că rolul decisiv îl joacă Federaţia Rusă, dar mai decisiv îl joacă Transnistria, întrucât ea este parte componentă a acestui format. Şi aici a câştigat Federaţia Rusă, când a impus Transnistria ca parte componentă a acestui format.”

Europa Liberă: Dar de ce Moscova insistă să pună pe picior de egalitate Chişinăul cu Tiraspolul, Tiraspolul cu Chişinăul in cadrul acestor negocieri in formatul „5+2”?

Mihai Ghimpu: „Eu n-aş vrea să cred, dar noi avem un exemplu în istoria noastră. Noi ne-am decis soarta în 1918, şi în 1924 au format Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, în cadrul Ucrainei. Şi au stat la pândă câţi ani? Până în 40 şi au anexat din nou teritoriul. Să nu fie din nou această poveste – că au creat această Transnistrie şi menţin status quo pentru momentul potrivit, când o să vină, ca din nou să înhaţe acest teritoriu. Fiindcă ei nicidecum nu se pot împăca că acest teritoriu a aparţinut şi ne aparţine nouă şi nu lor.”

Europa Liberă: Aceste datorii, pe care le-ar fi avut Republica Moldova, MoldovaGaz către Gazprom, vă dau acum dureri de cap? Pentru că, din câte am înţeles, liderul tiraspolean Smirnov insistă ca Gazprom să aibă un contract direct cu TransGaz.

Mihai Ghimpu: „Noi avem exemple în care Federaţia Rusă a încălcat declaraţia de recunoaştere a independenţei Republicii Moldova, cu Centrala de la Cuciurgan. Întrucât legea spune, că nu sunt legale privatizările în stânga Nistrului şi însuşi Voronin a acceptat acest contract între Guvernul nostru şi Rao ES, corect. Şi acuma apare problema cu livrările de gaze. Clar că Federaţia Rusă încearcă încetişor, aşa, câte o porţiune să rupă din independenţa şi din teritoriul nostru. De aceea noi trebuie să fim foarte atenţi în astfel de probleme. Eu cred că au mai rămas câţiva ani de zile, se va rezolva problema. Sau Nabucco, sau contractul care este acuma între Georgia, România şi Azerbadjan şi noi vom deveni mai liberi şi vom putea lua decizii mai avantajoase tarii.”

Europa Liberă: Adică, sursele energetice de alternativă ar putea să scoată Moldova din impas sau altfel zis sa o ajute sa nu depinda economic doar de est ?

Mihai Ghimpu: „Da, aşa este. Fiindcă Federaţia Rusă înţelege foarte bine, că aceasta este, cum să mă exprim eu, ciocanul de presiune, dacă pot să mă exprim aşa. Doar una-două la noi cetăţenii, când vorbim de relaţiile cu Federaţia Rusă, toţi spun: nu uitaţi, că noi primim gaze, nu uitaţi că noi primim cutare, că avem piaţă. Dar asta nu poate fi la infinit. Deci, noi trebuie să avem surse de alternativă, ca să putem de unii singuri să ne hotărâm soarta, aşa cum şi Federaţia Rusă şi alte state. Indiferent de numărul populaţiei, indiferent de mărimea teritoriului. Noi în drepturi suntem egali.”

Europa Liberă: In alta ordine de idei sa va intreb unde ajunge Republica Moldova? La referendum sau la alegeri? În cadrul Alianţei am înţeles că raportul de forţe ar fi doi la doi.

Mihai Ghimpu: „Nu-i doi la doi. Eu numai atâta pot să vă spun, că noi am discutat in patru acest subiect şi îmi pare rău, că unii lideri s-au grăbit şi au ieşit, că chipurile e poziţia lor. Aceasta este aproape poziţia noastră, a celor patru. Şi ar trebui să mai aştepte, ca s-o anunţăm noi patru.”

Europa Liberă: Asta şi vă joacă fiesta. Lipsa de comunicare sau faptul ca nu puteti ajunge la un compromis in cadrul AIE.

Mihai Ghimpu: „Păi, îmi pare rău. Poate în anii ceea, când şi eu făceam greşeli şi îmi spuneau unii, nu credeam. Dar acuma văd, că, cu adevărat, e nevoie de o experienţă politică şi unii din noi cred, că dacă ieşi primul pe scenă, înseamnă că eşti cel mai bun actor. Nu e adevărat. Urmează rolul. Şi apoi se vede cine-i mai bun actor. Eu pot să spun cu certitudine, că referendumul va avea loc.”

Europa Liberă: Când ar putea avea loc acest referendum?

Mihai Ghimpu: „Luna potrivită este nicidecum august sau iulie, fiindcă e vară, e şi vacanţă.”

Europa Liberă: Deci, în septembrie?

Mihai Ghimpu: „Cel mai potrivit e luna septembrie.”

Europa Liberă: Şi va fi inclusă o singură întrebare la acest preconizat referendum?

Mihai Ghimpu: „O singură întrebare. O să vedem, una sau mai multe. Încă rămâne să hotărâm definitiv.”

Europa Liberă: Dumneavoastră insistaţi pentru care intrebare sa fie adresata cetatenilor la acest referendum?

Mihai Ghimpu: „Eu de acum, ceea ce am propus nu mai insist, fiindcă timpul a trecut. Pentru că dacă era susţinută propunerea mea, confirmată prin hotărârea Comisiei cu privire la reforma constituţională, noi am fi rezolvat problema până în 16 iunie şi acuma n-am fi avut dureri de cap.”

Europa Liberă: Ceea ce aţi propus Dumneavoastră – adoptarea unei noi Constituţii, nu mai este valabil.

Mihai Ghimpu: „Adoptarea noii Constituţii. Şi a propos, discuţia mea la Strasbourg, aşa şi mi-au zis, că acuma timp nu mai este, a fost posibil până la 16 iunie. Mi-au dat dreptate în ceea ce am propus atunci. Dar acum e o altă situaţie. Eu nu mai insist la Constituţie, cu toate că vom discuta şi acest subiect la Alianţă. Important este, ca noi să depăşim criza prin modificarea articolulu 78, care este. În rest, o să mai vedem. Şi altele? Sau numai acesta?”

Europa Liberă: Alegeri parlamentare anticipate pentru când ar putea fi fixate?

Mihai Ghimpu: „Nu pot să vă spun de alegeri. Acum este problema, care noi trebuie să hotărâm - referendum. Vor fi sau nu vor fi alegeri, rămâne să hotărâm. Eu în genere vreau să vă spun, că, într-o oarecare măsură, indirect, facem jocul comuniştilor, când spunem alegeri. Ei strigă şi ţipă că alegeri, alegeri, cu toate că încă n-a venit...”

Europa Liberă: PCRM a pornit deja campania electorala. Şi unele componente din AIE de asemenea sunt cu gandul la alegeri.

Mihai Ghimpu: „Ei au pornit campania dar juridic n-a venit ziua, prin care, deci, putem vorbi despre alegeri. N-a venit. Cu atât mai mult, cu cât data de 16, în care expiră anul, nu înseamnă dizolvarea Parlamentului. Dizolvarea Parlamentului poate fi şi pe 16, şi pe 17, şi în iunie, şi în iulie, şi în august, şi în septembrie. Aşa că, din punct de vedere strategic, noi cam am greşit. Noi singuri vorbim de reforme, de a schimba lucrurile ca să trăiască mai bine lumea şi noi singuri oprim acest curs, pe care l-am lansat la început. Fiindcă acum toţi investitorii stau şi aşteaptă. Eu am avut întâlnire cu investitorii din Italia, care au la noi aici investiţii. Şi în Roma, când am fost în vizită. Şi i-am întrebat - cum Dumneavoastră vă simţiţi acuma?

Europa Liberă: Deci sa va adresez si eu aceasta intrebare: climatul de afaceri în Moldova e unul atractiv pentru investitorii străini sau nu pentru ca investitorii nu prea se grabesc sa ajunga in Moldova?

Mihai Ghimpu: „E atractiv, dar la moment s-a oprit. S-a oprit, fiindcă e... incertitudinea aceasta. Şi ei stau şi se gândesc: dar cine o să câştige, cine o să vină la guvernare? O să fie, sau nu o să fie alegeri? O să rămână democraţii la putere, sau o să vină din nou comuniştii? Pentru că ei singuri recunosc, că s-au schimbat lucrurile radical. De aceea şi tot timpul eu am spus, că sunt împotriva alegerilor. Şi o să fiu încă împotrivă, până când n-o să vină ziua şi am să spun: sunt, sau nu sunt? Clar, ca să se înţeleagă. Dar nu e ziua, deci nu trebuie noi să lucrăm împotriva noastră. Pentru ce? Pentru populism? Domnule, noi suntem oameni de stat, trebuie să vedem altfel lucrurile.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, asta trebuie să decideţi în cadrul Alianţei liberal-democrate?

Mihai Ghimpu: „Da. Noi am decis, doar de două ori am anunţat.”

Europa Liberă: Anunţaţi, ca după asta să ne dezamăgiţi, ca mai apoi iar sa spuneti că AIE e beton. Nu stiu cum ar trebui de inteles declaratiile pe care le faceti uneori in comun, alteori separat.

Mihai Ghimpu: „Nu, betonul e beton. Dar vedeţi cum e cu betonul ăsta, că fiecare consideră că betonul îi aparţine lui.”

Europa Liberă: Domnul preşedinte, dar se apropie şi ziua de 1 iunie. Comisia pe care aţi creat-o trebuie să vă pună pe masă Raportul privind aprecierea regimului comunist.

Mihai Ghimpu: „Da, vă invit luni, la ora 15:00 când Comisia o să-mi prezinte mie raportul.”

Europa Liberă: Comuniştii se tem că aţi putea să le luaţi secera şi ciocanul, sa interziceti aceste simboluri prin lege.

Mihai Ghimpu: „N-am să iau nimic. Ceea ce e legal, le aparţine. Şi nu eu decid, dar va decide Parlamentul. Eu am doar un punct de vedere. Noi trebuie să soluţionăm această problemă nu numai prin prisma unei ideologii, cum a fost cea fascistă. Dar, în genere, trebuie să fie condamnate toate ideologiile, care au adus la crime omeneşti, împotriva omenirii şi la moartea, pe timp de pace sau de război, a sute de milioane de oameni. Nu există ideologie mai bună şi mai proastă, dacă ea are ca activitate instaurarea unei dictaturi şi lipsirea de drepturile cele mai importante, lipsirea de drepturi a cetăţeanului. Şi aici o să vedem. Nu ştiu ce va propune comisia, dar noi vom studia practica – cum au luat, au tratat alte state, ce atitudine, ce documente au adoptat, atunci când au condamnat comunismul.”