Victor Chirilă: „Transnistria cred că trebuie să-şi revadă atitudinea, pentru că semnalele pe care le-am primit în ultimul timp din partea Federaţiei Ruse, Ucrainei, UE, vor impune acestei regiuni să-şi reformuleze poziţia şi să ia în calcul noi elemente.”

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Dmitri Medvedev au iniţiat un nou mecanism de securitate în care Rusia şi Uniunea Europeană să coopereze pentru rezolvarea conflictelor şi crizelor regionale. Într-o declaraţie semnată sâmbăta trecută, ei au precizat că primul conflict de care s-ar ocupa noua comisie ar fi cel transnistrean. Cât de importantă poate fi pentru Republica Moldova această nouă iniţiativă? Vom discuta în această dimineaţă cu dl Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, o comisie Rusia – Uniunea Europeană pentru dialogul pe probleme de securitate şi conflicte regionale există deja… De ce Berlinul şi Moscova au ţinut să o extindă prin includerea miniştrilor de Externe şi de ce tocmai acum?

Victor Chirilă: „Acum câteva zile, la 1 iunie, a avut loc summit-ul Rusia-Uniunea Europeană, la Rostov-pe-Don, unde UE a oferit Rusiei un parteneriat pentru modernizare. Acest parteneriat pentru modernizare este axat, în special, pe consolidarea relaţiilor economice comerciale, având ca obiectiv principal asistarea Federaţiei Ruse ca să-şi modernizeze economia pentru a o aduce la standardele secolului 21, de a armoniza standardele din diferite domenii cu cele ale Uniunii Europene. Vorbim despre un parteneriat în stabilitate, stabilitate în cadrul acestei regiuni în care ne aflăm şi noi. UE înţelege că, fără Rusia, o astfel de stabilitate este imposibil de realizat. Rusia trebuie să fie inclusă într-o nouă arhitectură europeană. Deocamdată principiile pe care ar urma să se bazeze această structură de securitate europeană sunt văzute diferit în capitalele europene şi la Moscova.”

Europa Liberă: Mulţi, domnule Chirilă, au îmbătrânit profund de când se tot poartă negocieri şi se lansează fel de fel de iniţiative privind soluţionarea conflictului transnistrean. Nu s-a schimbat practic nimic. De ce atunci această iniţiativă Merkel – Medvedev ar trebui creditată cu mai mult optimism?

Cancelarul Angela Merkel și președintele Dmitri Medvedev la Schloss Meseberg, 4 iunie 2010Victor Chirilă: „Eu văd o continuare a acestui parteneriat pentru modernizare, pentru că avem de a face cu un parteneriat pentru stabilitate în Europa, un parteneriat multi-demensional între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană care să cuprindă atât problemele economice, cât şi problemele de securitate. Aş vrea să fac referire la memorandumul care a fost semnat de către dna Merkel şi dl Medvedev. Această declaraţie conţine cinci puncte. Punctul doi prevede elaborarea unor principii de bază care ar fundamenta organizarea unor operaţiuni civile şi militare comune pentru soluţionarea problemelor de criză. Acest principiu ne poate ajuta pentru a schimba caracterul şi esenţa acestei misiuni de pacificare din regiunea transnistreană. Putem spune că avem mai multe şanse de a demara consultări la acest subiect în viitor. Acest memorandum vorbeşte despre creşterea rolului UE în soluţionarea problemei transnistrene, pentru că în aceelaşi memoprandum se face referire directă la problema transnistreană, ceea ce înseamnă că această problemă revine în prim planul relaţiilor UE-Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Din punctul dvs, dle Chirilă, faptul că tandemul Merkel-Medvedev lansează această nouă iniţiativă, este întâmplător?

Victor Chirilă: „Nu este deloc întâmplător. Recenta criză din Grecia a demonstrat că, de fapt, motorul de bază al UE este Germania. De fapt, criza subliniază rolul politic al Germaniei în cadrul UE. Cu siguranţă această declaraţie trebuie susţinută în continuare şi de celelalte state ale UE, dar e clar că această propunere a fost consultată anterior cu ele. Cred că această întâlnire este încurajatoare pentru Chişinău. Aici văd şi rodul activităţilor întreprinse în ultimile luni de către actuala guvernare.

Acum doi ani, Medvedev a lansat acea iniţiativă privind crearea unei arhitecturi de securitate europeană, care a fost interpretată diferit în capitalele europene. SUA, de fapt, a criticat-o cu diferite ocazii şi a respins această idee. Statele UE, în continuare, au o atitudine ambiguă, nu s-au pronunţat definitiv. Mai mult, dna Merkel şi diplomaţii germani au subliniat că ideea acestei arhitecturi de securitate europeană poate avea un anumit succes în cazul în care Federaţia Rusă va demonstra prin fapte concrete că este angajată să soluţioneze probleme concrete cum ar fi şi problema transnistreană. Dna Merkel a menţionat acest lucru cu diferite ocazii, de exemplu, prin amintitul articol semnat de ea şi de dl Sarkozy, preşedintele Franţei, probabil acum un an şi ceva.”

Miniştri de externe Iurie Leancă şi Bernard Kouchner la 4 iunie la Paris

Europa Liberă: Dva accentuaţi că iniţiativa tandemului Merkel-Medvedev ar oferi totuşi mai multe motive de optimism, decât, iată, pe parcursul a 20 de ani.

Victor Chirilă: „Trebuie să fim de această dată optimişti că UE se angajează direct în soluţionarea problemei transnistrene. Până acum, desigur, reprezentantul special al UE a fost şi este prezent în formatul 5+2, dar aceasta a dat o mai multă relevanţă UE în contextul soluţionării problemei transnistrene, dar un angajament de o talie mult mai importantă a lipsit. Mereu Republica Moldova a insistat pe nominalizării unei figuri importante din cadrul Uniunii Europene care să reprezinte UE la masa de negocieri. Iată că în această comisie o vom avea pe dna Catherine Asthon, care este ministrul de externe al Uniunii Europene şi care va discuta cu ministrul Lavrov probleme ce ţin de soluţionarea conflictelor regionale, inclusiv şi conflictul transnistrean, care este singularizat în acest memorandum semnat de Medvedev şi Merkel.”

Europa Liberă: Apropo de dl Lavrov, este important, spunea el după o recentă întrevedere cu omologul său moldovean, este important să nu pierdem acele elemente pozitive care au fost acumulate cu ajutorul factorilor externi de-a lungul anilor. Rezultate zero, dar elemente pozitive ar fi existat, potrivit ministrului rus de externe. Care sunt acele elemente pozitive acumulate în procesul de negocieri, de la 1992 încoace?

Victor Chirilă: „Este o formulă veche pe care Federaţia Rusă şi reprezentanţii Transnistriei o repetă la nesfârşit. Ei au diferite păreri asupra acelor elemente pozitive, probabil se referă la memorandumul Primakov din 1997 sau memorandumul Kozak, dar acestea nu coincid cu opiniile Uniunii Europene. Eu revin la acest memorandum semnat la 5 iunie, în acesta se face trimitere la memorandumul semnat recent de Medvedev cu Ianukovici, plus la aceasta se face referire la declaraţia făcută de dna Ashton cu privire la problema transnistreană din 17 mai, din aceeaşi zi când a fost semnată la declaraţia Rusia-Ucraina. Nu se face referire la declaraţia semnată de Voronin în martie 2009, nu se face referire la momorandumul Kozak sau Primakov.

Lucruri care trimit anumite semnale Chişinăului. Transnistria cred că trebuie să-şi revadă atitudinea, pentru că semnalele pe care le-am primit în ultimul timp din partea Federaţiei Ruse, Ucrainei, Uniunii Europene, vor impune această regiune să-şi reformuleze poziţia şi să ia în calcul noi elemente.”