Corneliu Rusnac, moderator IMEDIA: Bună ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă invit să ascultaţi o nouă ediţie a emisiunii de sinteze şi dezbateri pe teme de politică externă, emisiune realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.
Corneliu Rusnac: Astăzi vom discuta despre negocierile cu privire la regimul liberalizat de vize între R. Moldova şi UE care vor fi lansate pe 15 iunie la Luxembourg în cadrul Comitetului de Cooperare R. Moldova-UE. Invitaţii noştri din studio sunt dl Iulian Fruntaşu, Consilier al Primului Ministru pe probleme politice şi dl Victor Chirilă, Director Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. Bună ziua!
Cum spuneam, este prima rundă de negocieri cu privire la liberalizarea regimului de vize. Ce se va discuta în cadrul acestei runde şi de ce depinde bunul mers al tratativelor? Dl Fruntaşu?
Bine, este o întrebare complexă, nu ştiu dacă aş putea răspunde aşa în câteva minute dar, într-adevăr la 15 iunie va fi lansat dialogul R. Moldova-UE privind liberalizarea regimului de vize şi prima reuniune a înalţilor funcţionari în cadrul dialogului respectiv, la Bruxelles deja. Moldova, ce-i drept nu a aşteptat lansarea oficială a dialogului dar, a întreprins acţiuni, a desfăşurat activităţi şi înainte de această perioadă. Putem discuta mai târziu despre acţiunile care au fost implementate de către ministerele respective dar, iarăşi, a fost efectuat un volum suficient de mare de lucru şi pe anumite domenii suntem, poate, comparabili cu alte state Ucraina sau Rusia care au început acest proces cu mult mai înainte decât R. Moldova.
Corneliu Rusnac: Totuşi, ce s-a realizat până acum?
Iulian Fruntaşu, Consilier al Primului Ministru pe probleme politice: Bine, există un grup de lucru, în primul rând, există un Plan de acţiuni care include tot felul de activităţi. Deci, sunt câteva domenii cum ar fi securitatea documentelor, inclusiv chestiuni biometrice, mă refer la paşapoartele biometrice, un compartiment referitor la migraţia ilegală, inclusiv readmisia, un compartiment referitor la ordinea publică şi securitate şi ultimul compartiment relaţii externe. Pe fiecare din aceste compartimente există câte un şir de activităţi care trebuie să fie implementate începând de la cadrul juridic până la activităţi tehnice, cum ar fi procurarea de echipamente. Cam asta ar fi, un exemplu, să zicem eliberarea paşapoartelor biometrice, care din 2011 vor fi eliberate doar paşapoarte biometrice. Moldova a început deja să elibereze, nu ştiu câte mii de exemplare au fost deja au fost eliberate, eu personal mi-am făcut unul. Încurajez şi radio ascultătorii să facă la fel. Deci, sunt tot felul de activităţi. Şi cadrul juridic, legal, mă refer dar, şi chestiuni tehnice.
Corneliu Rusnac: Dl Chirilă, ce ar trebui să facă R. Moldova ca negocierile cu UE pentru liberalizarea regimului de vize să se desfăşoare fără dificultăţi?
Victor Chirilă, Director Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă: În primul rând Guvernul trebuie să aibă un plan clar de acţiuni, chiar zilele acestea am auzit că un astfel de plan există, s-a creat şi un grup de lucru inter-ministerial, care se întâlneşte săptămânal în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, de fapt Ministrul de externe este şi preşedintele acestui grup de lucru. Putem spune că procesul a început. Guvernul, autorităţile nu mai aşteaptă să primească undă verde pentru liberalizarea regimului de vize, nu aşteaptă să primească o dată concretă când urmează să fie liberalizat acest regim dar, a început procesul de implementare a acelor criterii care sunt stipulate în acele foilor de parcurs acordate anterior statelor Balcanilor de Vest de către UE şi astfel se speră că UE, Comisia Europeană vor fi determinate să ne ofere acelaşi tratament, la fel ca şi statelor din Balcanii de Vest.
Corneliu Rusnac: Problema transnistreană poate fi o piedică în procesul de liberalizare a vizelor? Dl Chirilă?
Victor Chirilă: Eu cred că este o prolemă, pentru că este o regiune necontrolată de autorităţile constituţionale, frontiera de Est, pe segmentul Transnistrean cu Ucraina, iarăşi, nu este controlată de grănicerii noştri, şi cu siguranţă, din această perspectivă pot apărea unele întrebări din partea UE. Cu toate acestea, ştiu, de exemplu că, Guvernul s-a adresat UE pentru a afla care este poziţia lor, care ar fi acţiunile pe care ţara noastră ar urma să le întreprindă în contextul dialogului pentru liberalizarea regimului de vize în cazul Transnistriei. Pe de o parte UE ne îndeamnă să fim cât mai flexibili în raport cu această regiune, cu autorităţile de acolo pentru a le angaja într-un dialog politic ce va avea ca rezultat soluţionarea conflictului dar, în acelaşi timp, suntem forţaţi de procesul de liberalizare a regimului de vize să luăm nişte măsuri dure ce ţin de controlul fluxului migraţional care vine dinspre regiunea transnistreană, un flux migraţional necontrolat, să luăm măsuri vis-a-vis de contrabanda de mărfuri, să luăm măsuri în ceia ce priveşte securitatea documentelor, pentru că sunt foarte mulţi cetăţeni moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană şi obţin paşapoartele gratis şi în baza documentelor eliberate de autorităţile transnistrene, deci, în baza certificatelor de naştere eliberate de autorităţile transnistrene, şi în cazul acesta apare întrebarea: sunt ele sigure aceste documente? Care este nivelul lor de securitate? Pentru că pot veni cetăţeni din alte state, de exemplu, Rusia care au probleme cu justiţia în aceste ţări, să vină în Transnistria, să obţină un certificat de naştere fals şi în baza lui ă obţină un document în R. Moldova, ori lucrul asta trebuie soluţionat şi aici experienţa UE ne va fi de folos.
Corneliu Rusnac: Dl Fruntaşu?
Iulian Fruntaşu: Da, noi am lansat un proces neoficial, zic eu, de consultări. Delegaţia Comisiei Europene şi cei de la Bruxelles cunosc, bineînţeles, acest raport, cred eu suficient de dificil, între regimul liberalizat de vize pe de o parte, şi pe de altă parte, tentativele de soluţionare a diferendului transnistrean. Da, există o contradicţie anumită. Nu ştiu în ce măsură asta va reprezenta un obstacol. Eu cred că există metodă, şi ne gândim foarte activ acum prin tot felul de sesiuni de brainstorming cu europenii şi în plan intern, cum să capra şi varza. Da, documentele care sunt eliberate de autorităţile din partea locului, cele din regiunea transnistreană nu pot fi controlate. Poate am putea implica EUBAM-ul într-o anumită măsură, nu ştiu pe cât este de posibil dar, ce vreau să spun este că dacă am fi în stare să închidem acest cerc, de intrare şi ieşire din zonă, noi cred că am putea controla fluxul migraţional, pe de o parte. Pe de altă parte, statistic vorbind, nu se observă un trend care ar arăta faptul că cei care provin din zonă sunt dispuşi spre crime sau spre violarea regimului actual de şedere în statele Shengen decât ar fi cei de pe malul drept. Deci, statistic vorbind, dacă ne referim la anii care au trecut deja, cam în egală măsură suntem la fel de buni şi la fel de răi pe de o parte. Pe de altă parte şi ucrainenii şi ruşii se mişcă spre regimul liberalizat de vize. Atunci, nu ştiu în ce măsură ruşii, chiar şi cei certaţi cu legea, ar fi înclinaţi să folosească Transnistria drept cap de pod pentru a intra în UE. Mai degrabă ar fi statele din afara CSI-ului, din Pakistan, Afganistan care ar fi vrut să ajungă în UE, iar cei vor fi suficient de depistabili când vor veni la registru din considerente pe care vă daţi seama care ar fi. Eu cred că până la urmă vom găsi o soluţie
Victor Chirilă: Cred că vom găsi această soluţie şi împreună cu Ucraina pentru că din punctul acesta de vedere Transnistria reprezintă o problemă, un potenţial obstacol pentru liberalizarea regimului de vize între UE şi Ucraina. De aceia, cred că aici ar fi nevoie de cooperare, de găsire a unei soluţii comune între UE, Ucraina şi RM.
Iulian Fruntaşu: Da, şi eu cred că Bruxelles-ul va încuraja activ şi Moldova şi Ucraina să găsească un numitor comun în acest sens.
Corneliu Rusnac: Dl Fruntaşu putem vorbi acum despre termene aproximative, bineînţeles, în care cetăţenii R. Moldova ar putea obţine dreptul de a călători fără vize în UE?
Iulian Fruntaşu: Nu ştiu dacă e corect, în primul rând. Aşteptările sunt mari. Pot spune doar că în cazul Macedoniei asta a durat un an şi jumate. Iarăşi, nu vreau să fie un termen care ar însemna un angajament din partea noastră, zic eu un termen comparabil cu cel am Macedoniei pe de o parte. Pe de altă parte, a călători fără vize un UE, în statele membre Shengen nu înseamnă că vom munci acolo, că vom avea dreptul să muncim acolo. Sunt două lucruri diferite.
Victor Chirilă: Dacă comparăm poziţia de start a R. Moldova cu poziţia de start a Macedoniei, Serbiei şi Muntenegrului, care deja se bucură de regim liberalizat de călătorii în UE, noi suntem într-o situaţie mult mai avantajoasă decât ei pentru că chiar dacă nu avem foaie de parcurs, foarte multe lucruri s-au făcut, au început să fie implementate în R. Moldova. De aceia cred că şi acest dialog, aşa cum am auzit recent, fiind la Bruxelles, din spusele unor funcţionari ai UE, că acest proces va decurge în cazul nostru mai rapid pentru că există şi premize în acest sens, premize în sensul reformelor implementate în ţara noastră. Într-adevăr acest proces este unul de lungă durată dar, dacă privim la Macedonia, Serbia, Muntenegru, cu siguranţă putem fi optimişti că în următorii 2 ani, dacă va exista voinţă politică pentru a îndeplini acele criterii care vor fi identificate în procesul de dialog, putem să sperăm că în următorii 2 ani, 2013 să avem această posibilitate de a călători fără vize în UE. Desigur, mai depinde şi de factorii politici. Mai depinde şi de stabilitatea şi coerenţa actului de guvernare în R. Moldova. Să sperăm că în acest an, până la sfârşitul acestui an, vom depăşi cu succes obstacole sau încercări politice cum este referendum-ul şi alegerile parlamentare din noiembrie. Dacă, la sfârşitul anului, R. Moldova va avea un Guvern stabil, un Parlament credibil pentru următorii patru ani, cu siguranţă că şansele noastre, până în 2013, să călătorim fără vize în UE vor fi destul de mari.
Corneliu Rusnac: Care ar fi problemele cele mai mari cu care ar putea să se confrunte Chişinăul în procesul de negocieri cu UE pe marginea liberalizării regimului de vize pe lângă cele enumerate până acum? Dl Chirilă?
Victor Chirilă: Bine, eu nu aş spune probleme. Eu aş spune reforme, măsuri, activităţi ce ar trebui să fie realizate într-un ritm accelerat, cum se spune acum în mediile de la Bruxelles şi de la Chişinău. Problema este următoarea. Există câteva lucruri pe care noi trebuie să le grăbim. Într-adevăr în 2008 R. Moldova a început procesul de eliberare a paşapoartelor biometrice dar, în 2 ani au fost eliberate aproximativ 1400 de paşapoarte biometrice, pe când, Macedonia, în primii 2 ani a eliberat peste 400.000 de paşapoarte biometrice, Macedonia, care are o populaţie de aproximativ 2 milioane de cetăţeni. Cred că acest exemplu ar putea să ne servească drept o direcţie, încotro trebuie să mergem şi care ar trebui să fie ritmul de eliberare a paşapoartelor biometrice în următoarea perioadă, în următorul an. Plus la aceasta, există sistemul integrat. Nu avem sistemul integrat de control al frontierei, de management al frontierei. Iarăşi, noi nu avem nici strategie nici plan de acţiuni. Există deja disponibilitate de a fi asistaţi în acest sens de către Frontex, Agenţia Europeană în domeniul controlului frontierelor Shengen şi, de asemenea, de către EUBAM. De aceia probabil, în următoare luni vom avea această strategie şi acest plan de acţiuni şi în 2011 acest sistem, cu asistenţa financiară europeană, va fi pus în practică.
Iulian Fruntaşu: da, această chestiune este în planul respectiv, în compartimentul migraţie ilegală şi inclusiv readmisia de a elabora o strategie naţională în ceia ce priveşte managementul integrat al frontierei, de a crea un Consiliu Naţional în ceia ce priveşte managementul integrat al frontierei,. Există mai multe amendamente şi mai multe legi care sunt în proces de elaborare şi de adoptare. Adevărat că procesul politic este după cum este. Parlamentul, după cum ştiţi, nu se întruneşte în sesiuni, şi nu prea are cine vota aceste amendamente. Dar, odată ce vom avea un Parlament funcţional, cred eu că vom accelera procesul în cauză. Adevărat că, depunem eforturi şi la momentul de faţă, încercăm să promovăm amendamentele, legile şi proiectele respective prin intermediul Alianţei, sunt sensibilizate toate componentele şi atunci când reuşesc să se întrunească în sesiune aceste legi au prioritate. În rest, sunt tot felul de activităţi. Eu pot să le enumer. Dacă, vorbim, de exemplu, de compartimentul pe care l-am menţionat, migraţie ilegală inclusiv readmisia, Frontex-ul a fost menţionat, în curriculum-ul Colegiului grănicerilor a fost introdus cursul referitor la detectarea documentelor false şi a vehiculelor furate, care tot este o chestiune importantă. Sau, amendarea Legii privind migraţia forţei de muncă care se referă, în primul rând, la simplificarea procedurii de documentare a cetăţenilor străini care vin în R- Moldova. Este o lege din 2008. sunt tot felul de acţiuni, a fost, de exemplu, desfăşurată o piaţă a muncii în Italia pentru moldovenii care sunt acolo stabiliţi astfel încât dânşii să-şi înceapă o afacere în R. Moldova, în Padova a avut loc, la 8 mai. Sunt desfăşurate activităţi în ceia ce priveşte semnarea Acordurilor în domeniul securităţii sociale cu România, Italia, alte state. Există un şir de măsuri pe diferite compartimente care nu cred că ar trebui să le enumer la momentul de faţă. Lumea munceşte. E un grup de lucru care funcţionează în pofida dificultăţilor, ziceam eu, de situaţia politică actuală.
Corneliu Rusnac: Pe lângă negocierile cu privire la liberalizarea regimului de vize R. Moldova ar urma să înceapă şi negocierile pe marginea Acordului de liber schimb cu UE. Cât timp ar putea demara negocierile pe marginea acestui Acord şi de ce depinde lansarea lor? Dl Fruntaşu?
Iulian Fruntaşu: Nu cred că există careva impedimente de ordin politic. Nu ştiu, sincer să vă spun. Cred că depinde de voinţa noastră, în primul rând, şi depinde în ce mod vom cunoaşte să promovăm interesele naţionale, pentru că Ucraina a negociat Acordul ăsta de vreo 2 ani. Depinde şi de care vor fi priorităţile Guvernului R. Moldova. Ne aşteptăm la nişte negocieri destul de serioase şi consistente.
Corneliu Rusnac: Dl Chirilă?
Victor Chirilă: A fost recent o delegaţie a Comisiei Europene care să se informeze asupra stadiului de pregătire a R. Moldova pentru a lansa astfel de consultări, negocieri cu UE. Bine, acum urmează perioada analizei acestor rezultate la Bruxelles, şi probabil este de aşteptat ca în a doua jumate a anului să primim un răspuns. Din luările de poziţii a oficialilor europeni, se pare că sunt şanse mari ca o astfel de decizie să fie pozitivă pentru R. Moldova. Cu siguranţă asta nu înseamnă că în câteva luni acest Acord va fi negociat. Din potrivă, eu cred că va fi mai greu de negociat decât însăşi Acordul de Asociere, parte a căruia va fi şi acest Acord privind zona de liber schimb comprehensivă şi aprofundată. Acest acord va presupune anumite angajamente care vor însemna resurse financiare şi întreprinderile moldoveneşti nu întotdeauna dispun de astfel de resurse financiare şi prin urmare implementarea acelor angajamente, standarde tehnice va trebui să prevadă o anumită perioadă de graţie pentru ţara noastră. Şi, această perioadă de graţie va trebui să fie negociată cu oficialii europeni.
Iulian Fruntaşu: Şi în perioadele respective, fiecare industrie va trebui să vină cu propuneri. Cred că aici vor fi dificultăţile cele mai mari pentru că Acordul propriu-zis pentru mine are 2 faţete. Pe de o parte, da este adevărat că există această perioadă. Acordul precedent, în ceia ce priveşte preferinţele autonome, ele erau într-un fel „mai favorabile” în sensul în care am fi putut să ne protejăm industriile dar, pe de altă parte nu există această presiune de care este nevoie pentru a reforma sectoarele şi aceasta ne poate oferi doar un Acord de Comerţ Liber şi Aprofundat cu UE. Trebuie să găsim un asemenea echilibru astfel încât să încurajăm industria noastră să se reformeze dar, să nu o şi distrugem. E un echilibru pe care negociatorii noştri trebuie să îl cunoască foarte bine şi să ajungă la un document bun pentru ţară.
Victor Chirilă: Preferinţele Comercial Autonome, într-adevăr creează un regim asimetric comercial favorabil nouă pentru că noi putem exporta fără taxe o mulţime de produse, chiar şi unele pe care nu le producem actualmente dar, UE continuă să plătească anumite taxe la exportul aceloraşi produse la noi în ţară. Dar, acest regim asimetric comercial, sub forma Preferinţelor Comerciale Autonome nu prevede liberalizarea sau circulaţia liberă a investiţiilor, de exemplu, care sunt necesare pentru a implementa aceste standarde europene. Ori acest Acord privind Comerţul Liber şi Aprofundat cu UE va prevedea posibilitatea de a exporta fără obstacol investiţii în R. Moldova, va permite circulaţia liberă a serviciilor în piaţa din R. Moldova şi ce a UE. Anume circulaţia liberă a investiţiilor, circulaţia liberă a serviciilor sunt acele vehicule care vor aduce la noi şi standardele necesare, şi asistenţa necesară şi practicile care să corespundă cu cele ale UE.
Corneliu Rusnac: Ştim că negocierile cu UE pe marginea unui alt Acord, cel de Asociere au început cu mai mult timp în urmă, iar recent s-a încheiat cea de a treia rundă a tratativelor. Ce concluzii putem face acum privind mersul negocierilor privind Acordul de Asociere? Dl Fruntaşu?
Iulian Fruntaşu: Eu cred că negocierile se desfăşoară în ritm normal poate chiar destul de rapid, aş zice eu, pentru ceia ce face Guvernul. Există voinţă politică şi există şi capacităţi în cadrul Ministerului de Externe, în cadrul altor ministere. Altă problemă este după mine: în ce măsură noi putem Acordul respectiv să-l ... cum să vă spun, Acordul în cauză nu stipulează o apropiere politică de UE. Este un Acord de Asociere care ţine de Parteneriatul Estic şi care este un document bun şi este important, nimeni nu pune la îndoială acest fapt dar, şi Turcia este membru asociat şi nu ştiu dacă va fi vreodată membru a UE ori noi avem alte ambiţii. Şi, sunt ambiţii pe care poate nu le declarăm acum foarte clar ca să nu îi speriem pe cei de la Bruxelles dar, eu cred că foarte multă lume îşi dă seama, în special, în Parlamentul European că Moldova este bine pusă pe treabă şi într-adevăr vrea să adere la UE într-o perspectivă anumită. Cum să obţinem anumite promisiuni şi cum să le captăm în anumite documente nu cred că este posibil în Acordul respectiv, poate doar în contextul altor documente dar, este important să ne apropiem şi juridic şi politic de UE astfel încât să nu mai poată Bruxelles-ul sau alte state membre, sau nu doar Bruxelles-ul, pentru că nu doar la Comisie se rezolvă totul; dacă ar fi după voinţa Comisiei am fi deja în UE dar, sunt mai multe state membre unele dintre care sunt reticente, din păcate. Diplomaţia noastră trebuie să fie foarte activă în aceste capitale şi eventual, dacă implementa un program foarte complex, diplomaţie activă deja după următoarele alegeri, dacă vom avea mandat mai serios din partea populaţiei R. Moldova, atunci, cred eu vom avansa destul de mult pe calea integrării şi politice în UE.
Corneliu Rusnac: Dl Chirilă?
Victor Chirilă: Eu nu fac o tragedie că R. Moldova, deocamdată, nu are această perspectivă politică. R. Moldova nu este gata pentru a obţine această perspectivă politică. Desigur, ar fi fost foarte bine să obţinem această promisiune pentru că am văzut că în cazul României, Bulgariei, statelor din Europa de Centrală această perspectivă a fost un fel de motivaţie, de stimulent pentru reforme, de a accelera ritmul apropierii de UE, pentru a determina partidele politice să se concentreze mai mult pe vectorul vestic, să găsească un numitor comun în domeniul politicii externe şi interne. A fost un factor unificator pentru elitele din aceste state. În acelaşi timp acest Acord ne oferă perspectiva de a ne integra economic în UE şi mai mult ne oferă posibilitatea de a beneficia de mecanismele structurale de asistenţă, care actualmente sunt disponibile doar statelor membre UE. Această integrare economică cu siguranţă va grăbi şi integrarea politică, de fapt, va asista integrarea noastră politică fără a avea o perspectivă clară în acest sens. Dacă Moldova va persevera, va continua pe această tendinţă şi în următorii ani, cu siguranţă că, vom reuşi să obţinem această promisiune clară de aderare la UE. Trebuie să fim şi realişti. Situaţia politică regională nu ne este favorabilă. Acum, a intervenit şi criza economică financiară, care face ca UE, statele membre UE să fie nu doar afectate de oboseala extinderii dar, şi de oboseala crizei financiare. Trebuie să înţelegem reticenţele lor, îngrijorările lor. De aceia, trebuie să fim sârguincioşi la capitolul reforme interne şi, de asemenea, să ne consolidăm relaţiile noastre bilaterale cu astfel de state motor ale UE, cum este Germania, şi ceia ce face acum actualul Guvern este un lucru extraordinar, de fapt, este o investiţie în viitoarea noastră calitate de membru a UE, pentru că implicarea tot mai accentuată a Germaniei în problemele noastre interne, precum este Transnistria şi reformele, cred că este un garant al faptului că vom obţine şi această perspectivă politică de integrare în UE.
Corneliu Rusnac: Spre regret, timpul rezervat emisiunii noastre a expirat. Eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la acest program. Stimaţi ascultători, eu Corneliu Rusnac, vă reamintesc că aţi ascultat o emisiune de discuţii pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert. Pe curând!
