Interviu cu Andrei Popov: Relaţiile R. Moldova cu Ucraina, Rusia, România: evoluţii şi perspective. Vocea Basarabiei. 11.07.2010.
11.07.2010 ,
 

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Bună ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă invit să ascultaţi o emisiunii de sinteze şi dezbateri pe teme de politică externă, emisiune realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.

În emisiunea de astăzi vreau să vă prezint o discuţie cu dl Andrei Popov, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În discuţia de astăzi vom aborda subiecte ce ţin de relaţia R. Moldova cu Ucraina, Rusia şi România. Aşadar, în ultimul timp, au revenit în atenţia opiniei publice discuţiile cu privire la porţiunea de drum Odessa-Reni, ce traversează R. Moldova în apropierea satului Palanca, din raionul Stefan Vodă. Deşi, grupurile comune de experţi par să fi ajuns la o înţelegere în dosarul Palanca, anumite forţe politice de la Kiev, au afirmat că acest dosar ar prejudicia interesele Ucrainei şi au solicitat chiar crearea unei comisii speciale în Rada ucraineană. L-am întrebat pe dl Andrei Popov care este, în prezent, situaţia exactă a drumului de lângă Palanca, pământului de sub care urma sa fie transmis în proprietatea Ucrainei, potrivit tratatului de frontieră semnat între Chişinău şi Kiev încă în 1999 şi ratificat şi promulgat în vara anului 2001.

1. Situaţia prezentă privind Dosarul Palanca

Andrei POPOV, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene: Noi asistăm la un paradox. În timp ce anumite forţe politice încearcă să speculeze situaţia şi să acuze Guvernul de la Chişinău de anumite cedări pretinse, de negocieri în genunchi cu Ucraina, politicienii ucraineni, opoziţia ucraineană acuză foarte dur Guvernul de la Kiev că nu întreprinde măsurile pentru a apăra interesele Ucrainei şi că a negociat prost Acordul de Frontieră. Sunt voci, deputaţi care iniţiază proiecte de denunţare a Tratatului de Frontieră care, în opinia acestor deputaţi, ar prejudicia grav interesele Kiev-ului. Despre ce este vorba, odată şi odată să punem punctele pe i. În 1999 Moldova şi Ucraina a ajuns la un compromis forte complicat dar, in esenţă foarte avantajos, trebuie sa spunem, intereselor strategice ale R. Moldova, deoarece în urma acestui compromis s-a ajuns la o înţelegere în pachet care viza confirmarea accesului statului R. Moldova la 430 metri mal Dunărean. Porţiune pe care în ultimii 10 ani de zile s-a construit un terminal performant, un port şi este un obiect strategic de o importanţă extraordinară pentru interesele Moldovei. De asemenea, tot atunci, s-a obţinut trasarea liniei de frontieră în localitatea Basarabeasca astfel încât localitatea să nu fie divizată în două, cum ar fi fost dacă linia ar fi mers de-a lungul liniei de frontieră între cele două Republici Sovietice ci a trecut pe marginea nordică a localităţii Basarabeasca păstrând practic în componenţa acestei localităţi şi în componenţa R. Moldova şi depoul şi staţia de reparare a vagoanelor şi zeci de hectare de vii şi alte obiecte de destinaţie socială şi administrativă din localitatea Basarabeasca. Şi, al treilea punct, al acelui compromis a vizat Palanca. O porţiune de 7,7 km care leagă Odessa de Basarabia de Sud, de localităţile ucrainene Bolgrad, Reni, Ismail, Belgorod-Dnestrovsk, fosta Cetate Albă, această porţiune de drum de 7,7 km care intră prin teritoriul R. Moldovei şi a fost transmisă R. Moldova doar în anul 1995 ca ea să treacă înapoi în posesia Ucrainei nu doar cu dreptul de folosinţă dar, şi cu jurisdicţia Ucrainei pe acest teritoriu. Deci este un punct de legătură vital. Acestea sunt elementele compromisului, iar din perspectiva …

Corneliu RUSNAC: Doar o singură precizare: statutul acestei porţiuni de şosea prevede că ea este proprietate a Ucrainei pe teritoriul R. Moldova.

Andrei POPOV: Categoric, astea sunt prevederile foarte clare a tratatului de frontieră ratificat de Parlamentul de la Chişinău în luna iulie 2001, că este vorba de o porţiune de drum în proprietatea Ucrainei dar, care trece şi rămâne pe teritoriul R. Moldova. Acum, din perspectiva politicienilor ucraineni, ei acuză guvernarea că a făcut cedări, că pe cele 430 de metri acces pe Dunăre Moldova a construit un port şi terminal care fac concurenţă portului Reni şi redirecţionează traficul maritim spre acest port moldovenesc şi situaţia economică a portului Reni este destul de jalnică. Şi atunci presiuni. Ucrainenii spun „dl, noi ne-am ţinut de cuvânt, Moldova şi-a construit terminalul, portul, am lăsat Basarabeasca, nu am mai tăiat în două acest orăşel dar, la Palanca până acum nu am primit toate actele necesare, nu am înregistrat acest drum”. Drumul, ca atare, a fost transmis, o spun cu toată responsabilitatea. Pe 11 februarie 2002, chiar în primul an de guvernare a partidului comuniştilor, porţiunea de drum a fost transmisă Ucrainei, doar că nu s-au făcut înregistrările ca atare la cadastru şi el nu a fost trecut la evidenţa Ucrainei. Acest fapt împiedică astăzi Ucrainei să investească în reparaţia şi modernizarea acestui drum amplasat într-o regiune complicată, deseori inundată, şi astăzi Ucraina dorea să consolideze acest drum ca el să nu fie inundat, căci, să nu uităm că el leagă Odessa de un teritoriu de 12 mii km pătraţi, Basarabia de Sud. Este vorba de un drum care leagă Odessa şi restul teritoriu al Ucrainei de un teritoriu echivalent cu o treime din teritoriul R. Moldova. Deci, este de o importanţă strategică foarte mare  pentru Ucraina şi atunci unii politicieni speculează pe acest fapt şi solicită Guvernului să aplice tot arsenalul de instrumente de presiune ca să obţină din partea R. Moldova anumite concesii.

Mă bucur să spun că am reuşit să stabilim şi cu noul Guvern de la Kiev o cooperare fluentă şi corectă şi să ajungem la o soluţie de compromis. Pe parcursul ultimelor 10 luni de zile am reuşit să relansăm nu doar relaţia Moldovei cu România dar, şi cu Ucraina şi oamenii nu au simţit acest lucru dar, noi am trecut prin nişte momente foarte dificile şi delicate.  Acum, odată ce am trecut acest hop pot spune, „Uitaţi-vă nu s-a oprit nici mersul trenurilor pe singurul pod de la Otaci-Moghilău, regimul călătoriilor cetăţenilor, sutelor de mii de cetăţeni ai R. Moldova în Ucraina nu s-a înrăutăţit, pe alocuri chiar s-a îmbunătăţit, nu există probleme pentru tranzitul mărfurilor moldoveneşti pentru spaţiul CSI, cu toate că exporturile spre Rusia cresc foarte mult şi ar fi foarte dureros dacă ad apărea complicaţii”. Toate aceste lucruri ar fi putut să se întâmple dacă nu am fi gestionat cu înţelepciune şi responsabilitate şi profesionalism această relaţie complicată. Acum am ajuns la o înţelegere. Categoric, nu este vorba de cedare de teritoriu. O spun foarte tranşant şi sigur: teritoriul R. Moldova este inalienabil, de aceia speculaţiile sunt deşarte şi mincinoase. Şi subsolul de sub acest drum şi cele 926 de hectare dincolo, de partea cealaltă a drumului, rămân teritoriu a R. Moldova. Este vorba doar despre drumul deja transmis în februarie 2002, de acei care acum ne acuză pe noi de trădare şi de terasamentul de construcţie a acestui drum, căci este o zonă mlăştinoasă, deseori inundată, şi drumul nu este chiar la nivelul ierbii dar, are o înălţime de 2, 3 pe alocuri chiar 4 metri deasupra nivelului general al terenului, iată aşa. Acum stabilim împreună cu experţii ucraineni graniţele sau perimetrul acestui sector, negociem foarte minuţios prevederile cu privire la exploatarea drumului, la interacţiunea diferitor servicii, la asigurarea drepturilor şi posibilităţilor de aşi comercializa mărfurile, produsele pentru pălănceni, despre interacţiunea între serviciile vamale. Din 2001 nu mai avem control comun la frontieră. Acum am reluat discuţiile acestea, am implicat şi EUBAM-ul, am eliminat patrula ucraineană încă în luna aprilie, din păcate presa nu a vorbit foarte mult despre acest lucru, s-a făcut mare tam tam atunci când ucrainenii aveau patrulă grănicerească, iar când am reuşit să o scoatem, acum 2 luni şi jumătate în urmă, practic acest eveniment a trecut neobservat dar, este important că valorificăm posibilităţile existente în relaţia noastră cu Ucraina, am dezamorsat câteva situaţii complicate şi acum discutăm despre proiecte mai mari. Am reluat comunicarea aeriană între Kiev şi Chişinău, un beneficiu categoric; am început să comunicăm în problematica unor proiecte de infrastructură; discutăm şi ne comparăm notiţele în ceia ce priveşte participarea în cadrul iniţiativei europene Parteneriatul Estic; cooperăm în cadrul organizaţiilor internaţionale; am semnat recent un protocol în domeniu asistenţei în problematica învăţământului şi educaţiei şi sper ca în următoarele săptămâni poate luni, la începutul toamnei vom fi martori şi la evenimente politice importante, vizite, şedinţe a Comisiei mixte guvernamentale de cooperare comercial-economică, ultima şedinţă a cărei a avut loc în mai 2006 acum 4 ani de zile în loc ca aceste şedinţe să aibă loc în fiecare an sau ne 2 ori pe an avem o pauză de 4 ani de zile cu un vecin atât de important cum este Ucraina. Iată, printr-o abordare pragmatică, calmă, rezistentă la speculaţii şi la emoţii am reuşit să gestionăm situaţia. Nu este vorba de predare de teritoriu, este vorba de înregistrarea juridică corespunzătoare a transmiterii terenului Ucrainei, produsă încă în anul 2002.

Corneliu RUSNAC: Să trecem şi la relaţiile cu Rusia. Recentul scandal legat de stoparea unui lot de vin moldovenesc în vama rusească este unul de natură economică, cum afirmă şeful Serviciului Sanitar Rus, Ghenadie Onishenko sau este vorba, totuşi, de nişte neînţelegeri de ordin politic, provocate de Decretul Preşedintelui Interimar, Mihai Ghimpu cu privire la proclamarea zilei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupaţiei sovietice?

2. Relaţiile R. Moldova cu Rusia: stoparea lotului de vin moldovenesc

Andrei POPOV: Sigur, coincidenţa acestor 2 evenimente, Decretul cu privire la proclamarea zilei de 28 iunie zi a ocupaţiei sovietice, reacţia controversată, de altfel, unanimă din presa rusă, din societatea rusă, reacţie negativă vis-a-vis de acest decret şi reacţiile controversate din interiorul ţării şi coincidenţa, practic în aceiaşi săptămână stoparea a zeci de maşini cu vinuri moldoveneşti, motivându-se că testele au demonstrat prezenţa unor componente nocive în toate aceste partide, a provocat discuţii interpretări cu privire la caracterul eminamente politic al acestei acţiuni. Eu aş evita să politizez această situaţie, în acest moment. Este foarte important când o delegaţie de experţi profesionişti din R. Moldova din domeniul fito-sanitar, standardelor de la Ministerul Agriculturii vor vizita Federaţia Rusă şi luni, urmează să aibă negocieri cu omologii săi de la Роспотребнадзор să vadă exact ce se impută, să compare datele, căci am fost anunţaţi fără să ni se prezinte datele şi cred că dup ce vor reveni ei în ţară şi vom avea o discuţie pe interior vom putea merge mai departe cu interpretările. Totuşi, există un aspect pe care aş vrea să stărui puţin mai mult. Relaţia cu Rusia nu este una foarte importantă pentru interesele economice ale R. Moldova dar, este o relaţie complexă. Trebuie să calculezi fiecare cuvânt, fiecare acţiune, poate cu 2, 3 paşi înainte. Să ştii care va fi ecoul şi care vor fi consecinţele. Şi atunci când există un asemenea potenţial trebuie să te asiguri că nu dai nici un fel de pretexte, nu doar politice dar, din punct de vedere a standardelor. Nu sunt expert, nu sunt omolog şi nu sunt expert în calitatea vinului dar, este foarte important să ne asigurăm că vinurile noastre pot trece testările în toate laboratoarele, nu doar în laboratoarele Rusiei, căci este şi interesul nostru ca vinurile să corespundă celor mai înalte standarde. Trebuie să recunoaştem că Moldova este ţara supusă celui mai minuţios control din partea agenţiilor ruseşti. Nici o altă ţară nu dă atâtea teste de calitate cum este în cazul vinurilor moldoveneşti şi atunci să nu ne permitem scăpări, neglijenţe, instabilitate în asigurarea calităţii, cu alte cuvinte să nu oferim pretexte. Este un episod foarte neplăcut de altfel, cu un potenţial negativ foarte mare pentru interesele ţării. Dincolo de opiniile diferite, vis-a-vis de evenimentele istorice, cred că toţi cetăţenii R. Moldova indiferent de apartenenţă sau simpatii politice ţin la interesul economic şi la prosperitatea ţării noastre şi atunci când vine toamna şi zeci de mii de ţărani vor strânge struguri şi vor dori să le vândă undeva trebuie să ne gândim la răspunsul pe care îl vom putea da acestor ţărani şi ca oameni de stat trebuie să fim foarte responsabili având şi acest aspect în vedere, nu doar anumite interese, preferinţe politice de moment trebuie să ne ghideze dar, şi interesul statului R. Moldova. Fără producători puternici, fără o industrie a vinului, fără ca vinificatorii să poată produce şi vinde vinurile este greu să-mi imaginez un viitor prosper pentru ţara noastră. Dincolo de acest episod, avem o comunicare destul de bună cu colegii din Federaţia Rusă la mai multe nivele, şi nu discutăm doar despre dosarul vinului, este vorba şi de regimul călătoriilor în Rusia, extinderea şederii cetăţenilor noştri în Rusia fără înregistrare de la 3 la 30 de zile, vorbim şi despre cooperarea în anumite proiecte economice, vorbim şi despre o participare mai eficientă a Rusiei în eforturile internaţionale în cadrul formatului 5 plus 2.

Corneliu RUSNAC: Relaţiile cu România: vineri au fost deschise cele 2 consulate româneşti la Bălţi şi Cahul despre care se discuta încă de la începutul anului 2007. Ce importanţă are deschiderea acestor consulate pentru raporturile dintre Chişinău şi Bucureşti?

3. Deschiderea Consulatelor Româneşti la Cahul şi Bălţi

Andrei POPOV: Nu pot să mă abţin să nu fac o paralelă. Îmi aduc aminte când în decembrie 2007, Ministrul de Externe de atunci a României, Adrian Ciorăianu a venit la Chişinău pentru a inaugura Consulatul General de la Chişinău. Această acţiune a fost totalmente boicotată de autorităţile de la Chişinău de atunci, el nu a fost nici măcar întâmpinat la aeroport, nici nu i s-a oferit transport pentru a se deplasa de la aeroport la Consulat. În acea lună au fost expulzaţi diplomaţi români, în acea lună, în decembrie 2007, şeful statului de atunci, Vladimir Voronin a transmis o scrisoare extrem de virulentă tuturor şefilor de stat şi de guvern din UE în care numea România principala sursă de pericol pentru statalitatea R. Moldova, provocând consternare şi stupefiaţii în multe Cancelarii, de altfel, printr-o manieră în care vede Chişinăul de atunci valorificarea potenţialului în raporturile dintre Chişinău şi Bucureşti. Şi, iată acum am asistat la un gest de normalitate, unul într-o suită lungă de acţiuni reuşite realizate pe parcursul ultimelor 9, 10 luni de zile. Cred că această acţiune ţine doar să confirme că între statele noastre guvernează un nou spirit şi că am revenit la normalitate însă în situaţia în care cetăţenii noştri, ai R. Moldova, fac cozi, trec printr-o procedură destul de anevoioasă pentru a obţine vizele româneşti la Consulatul General de la Chişinău, şi iarăşi, nu este vina Bucureşti-ului care face faţă unui flux de şi unor presiuni foarte mari, solicitanţii fiind nu de sute dar, până la o mie de solicitanţi de vize pe zi. Este un volum foarte mare de lucru, lucrează 10 sau 12 ghişee la Consulatul românesc şi vizele, în continuare se acordă gratis ori, deschiderea a încă 2 puncte la nord şi la sud, va scuti zeci de mii de cetăţeni de necesitatea de a face aceste drumuri obositoare. Oamenii vor putea să obţină vize la Cahul şi la Bălţi şi aşteptăm că şi presiunea asupra Consulatului General la Chişinău va scădea şi procedura va fi mai lentă, mai uşoară. Spuneam că este ultima acţiune reuşită.

Îmi face plăcere să trec în revistă doar câteva, intensificarea dialogului politic, uitaţi am avut vizite a Primului Ministru la Bucureşti, a Preşedintelui Românie la Chişinău, Preşedintele Interimar la Bucureşti; nu vorbesc despre interacţiunea mult mai fluidă, frecventă şi deschisă între ministere şi agenţii, ne sunăm, ne consultăm, lansăm proiecte comune; Acordul de Micul Trafic la Frontieră, deja circa 10 mii de cetăţeni ai R. Moldova au primit permise; ajutorul de 100 milioane nerambursabil, eşalonat pe 4 ani, acordat de România pentru anumite proiecte infrastructurale în R. Moldova; diminuarea semnificativă a costului biletelor pentru cursele aeriene Chişinău-Bucureşti, introducerea unei rute suplimentare în acest itinerar; susţinerea şi sprijinul acordat de România R. Moldova în avansarea parcursului european, România a fost co-iniţiatorul Clubului „Prietenii R. Moldova în UE”, în iunie a avut loc a doua şedinţă a acestui Club la care au participat mai mulţi miniştri de externe şi practic s-a reuşit focalizarea atenţiei pe subiectul R. Moldova, a fost repusă pe harta intereselor şi atenţiei Marilor Cancelarii şi a UE. Tematica R. Moldova este un lucru foarte important pentru interesele ţării noastre. Acum discutăm despre următoarele proiecte despre consolidarea cadrului juridic, şi aici am reuşit să semnăm un acord foarte important, cel cu privire la securitatea socială a cetăţenilor, în aprilie am semnat, astfel încât cetăţenii noştri care lucrează în România achită cotizaţii la Fondul Social, vor putea să-şi repatrieze banii pentru pensii, pentru fondul de pensionare. Nu vor pierde pensiile. Sunt şi alte avantaje pe care cetăţenii noştri le vor simţi ca urmare a semnării acestui document.

Corneliu RUSNAC: Altfel spus, putem vorbi despre faptul că în ultimele luni relaţiile dintre R. Moldova şi România au devenit mai pragmatice?

Andrei POPOV: Pe de o parte mai pragmatice, pe de altă parte fără ca să eliminăm componenta simbolică şi valorică şi culturală din ele. Iată că, pe această notă, aş vrea să spun că am ajuns la un Acord privind deschiderea în viitorul cel mai apropiat al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Discutăm despre modalitatea optimă de reluare a transmiterii postului de televiziune TVR 1 în Moldova. La fel de important discutăm şi despre transmiterea emisiunilor moldoveneşti în România pentru a contribui la o mai bună înţelegere a realităţilor din R. Moldova. În plan pragmatic şi al proiectelor infrastructurale ne concentrăm, şi am discutat acest lucru chiar acum 2 săptămâni în cadrul Business week cu un grup de experţi de la Ministerul Economiei şi din România despre o interconexiune a sistemului de gazoduct Iaşi, Ungheni, interconexiunea sistemelor de distribuire a energiei electrice, cooperare în domeniul căii ferate. Iată sunt proiecte concrete poate 9-10 luni de zile nu este o perioadă suficientă pentru ca toţi cetăţenii să simtă imediat aceste beneficii. Este foarte limpede că normalizarea, relansarea relaţiilor, succesele pe care le-am atins în acest răstimp creează o bază foarte solidă pentru a construi proiecte, instituţii, drumuri şi poduri. Am uitat să pomenesc de lansarea, darea în exploatare a podului Rădăuţi-Lipcani. Cred că în baza aceasta consolidată care se surpase foarte mult în ultimii ani de zile, făcându-ne de râs. Păream ridicoli şi Chişinăul şi Bucureşti-ul, iarăşi, din motive diferite, ciondănelile acestea fratricide şi faptul că la Chişinău, Bucureşti-ul în loc să fie văzut ca un aliat valoros în demersul de obţinere a perspectivei europene şi a apropierii de UE, el era văzut mai mult ca un duşman, acuzat cu brutalitate. Iată, am depăşit această fază şi sper că niciodată nu vom mai reveni la această tonalitate. Sigur, depinde şi de capacitatea noastră de a ne mobiliza în ajunul evenimentelor din toamnă dar, şi de capacitatea politicienilor şi oamenilor de stat de a demonstra cu claritate oamenilor că schimbările care s-au produs sunt schimbări spre bine şi că ele vin în întâmpinarea intereselor reale necesităţilor cetăţenilor simpli din R. Moldova

Corneliu RUSNAC: Stimaţi ascultători vă reamintesc că aţi ascultat o discuţie cu dl Andrei Popov, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a R. Moldova. Aici punem punct emisiunii noastre de astăzi. Emisiunea a fost realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert. Eu, Corneliu Rusnac, vă spun la revedere şi vă aştept la un nou program. Pe curând!

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2024 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire