Republica Moldova are nevoie de o instituţie care s-ar ocupa de promovarea agendei de integrare europeană. În caz contrar, declaraţiile optimiste legate de dialogul de asociere şi liberalizare a regimului de vize sunt exagerate. Opinia a fost expusă de către directorul Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă, la o nouă şedinţă a Clubului de Presă al APE, transmite Info-Prim Neo.
Şedinţa a fost dedicată succeselor şi insucceselor înregistrate de diplomaţia moldovenească pe parcursul primului an de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE).
Asociaţia pentru Politică Externă propune crearea unui minister sau a unui birou de integrare europeană pe lângă Cancelaria primului ministru. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) ar trebui să-şi continuie reforma internă, demarată la sfârşitul anului 2009. Pentru aceasta, remarcă expertul, este nevoie de voinţă, atât din partea persoanelor angajate recent în minister, cât şi din partea birocraţilor pregătiţi pentru a-şi face munca bine. Este salutabil faptul că s-a recurs la concursuri publice la angajarea oficialilor MAEIE.
,,De asemenea, este necesar de a reforma structura internă a ministerului. Actuala structură a fost creată de Andrei Stratan, fostul ministru, şi a avut drept scot să centralizeze procesul de luare a deciziilor. Atâta timp cât nu va exista un procedeu instituţionalizat de comunicare pe verticală şi orizontală, deciziile vor depinde de voinţa şefului diplomaţiei de la Chişinău”, a subliniat directorul executiv al APE.
Potrivit experţilor Asociaţiei pentru Politică Externă, guvernarea AIE a obţinut succese remarcabile în dialogul politic cu Uniunea Europeană. Moldova se află în pragul obţinerii unei foi de parcurs pentru liberalizarea regimului de vize şi semnarea acordului de asociere, care ulterior ar putea fi transformat în proces de asociere.
Despre relaţia cu Bucureşti, Victor Chirilă a subliniat că Moldova şi România se află în faza instituţionalizării unui parteneriat strategic axat pe integrarea europeană a Republicii Moldova. În relaţia cu Ucraina, diplomaţia de la Chişinău a demonstrat Kievului că Moldova este interesată de soluţionarea tuturor problemelor de proprietate şi frontieră. Iar în ceea ce priveşte relaţia cu Moscova, guvernarea de la Chişinău a dat dovadă de dorinţa de a dezvolta un parteneriat bazat pe respect reciproc şi interese comune.
Totodată, spune directorul APE, Moldova nu are o strategie privind relaţiile cu principalul partener din est, Rusia, poziţia căreia este imprevizibilă pe plan extern. Această strategie ar trebui elaborată de experţi locali şi străini. Documentul ar putea să răspundă la o serie de întrebări ce ţin de relaţiile moldo-ruse, întrebări legate de neutralitate şi de viitorul regiunii transnistrene.
În concluzie Victor Chirilă a mai spus că diplomaţia de la Chişinău a reuşit să asigure pentru Republica Moldova un sprijin moral, politic, economic şi financiar din partea Statelor Unite ale Americii, UE şi altor instituţii internaţionale financiare. Acest sprijin este necesar pentru ca Republica Moldova să facă faţă acelor provocări ce ţin de democratizarea ţării”.
Clubul de Presă al Asociaţiei pentru Politică Externă este organizat cu asistenţa Fundaţiei Germane Friedrich Ebert Stiftung Moldova.
