Europa.md: Domnule Ambasador, recent aţi acumulat funcţii de reprezentant personal al preşedintelui Republicii Moldova la Consiliul Permanent al Francofoniei, Reprezentant Permanent pe lângă Uniunea Latină, precum şi delegat permanent  al Republicii Moldova pe lângă UNESCO. Care este valoarea adăugată pentru R.Moldova în contextul participării ei în aceste organizaţii?

Oleg Serebrian: De fapt, majoritatea statelor au câte două sau chiar trei ambasade la Paris. E vorba şi de ţări relativ mici cum ar fi Ungaria, bunăoară. Republica Moldova e una dintre puţinele state care sunt prezente la Paris cu o singură misiune diplomatică, care gestionează atât relaţiile bilaterale moldo-franceze, cât şi raporturile noastre cu organizaţii internaţionale atât de mari precum UNESCO sau Origanizaţia Internaţională a Francofoniei. UNESCO e o instituţie pe cât de mare, pe atât de complexă, care, din punctul meu de vedere n-a fost întotdeauna tratată de Chişinău cu atenţia cuvenită. Mulţi diplomaţi străini îmi spun acum că la o serie de şedinţe şi reuniuni importante de la UNESCO diplomaţii moldoveni lipseau. Şi asta în pofida faptului că deseori susţinem precum că anume cultura, educaţia sau ştiinţa ar fi acele domenii cu ajutorul cărora am putea deveni mai cunoscuţi în lume, ne-am putea afirma în plan internaţional. Acelaşi lucru e valabil şi atunci când ne referim la Organizaţia Internaţională a Francofoniei, care reuneşte zeci de state şi entităţi teritoriale autonome de pe toate continentele. Apropo, pe 22-24 octombrie la Montreux, în Elveţia, va avea loc reuniunea la vârf a şefilor de stat şi de guvern ai OIF la care e aşteptat şi domnul preşedinte Mihai Ghimpu. Prezenţa domniei sale la Montreux va fi un semn de aderenţă a ţării noastre la marea familie a francofoniei, din care fac parte două dintre cele opt mari puteri economice ale lumii - Franţa şi Canada, dar şi nouă din cele 27 state membre ale UE. Va fi un extraordinar prilej şi pentru discutarea unor probleme bilaterale. Ţin să amintesc că acum doi ani, la precedentul summit al OIF de la Quebec, Republica Moldova a fost reprezentată doar de un ministru adjunct de externe, fapt care ni se reproşează până azi. Nu putem ignora astfel de acţiuni şi apoi să ne plângem de insuficienţa susţinerii politice din partea unor ţări precum Franţa.

Europa.md:  Franţa sprijină demersul de integrare europeană a R.Moldova, dovadă servind faptul ca a fost unul dintre iniţiatorii "grupului de prieteni" a R.Moldova. În acelaşi timp, Franţa este un partener strategic al Rusiei, care nu neaparat salută integrarea R.Moldova în UE. În ce măsură Franţa poate amplifica sprijinul pentru RM astfel încât să nu irite Rusia?

Oleg Serebrian:  Chiar azi, 18 octombrie, în staţiunea franceză Deauville are loc reuniunea trilaterală Medvedev-Merkel-Sarkozy, întâlnire la care aşteptăm, printre altele, să fie discutat şi subiectul conflictelor îngheţate din zona Marii Negre, inclusiv a celui din estul Republicii Moldova. Nu putem aştepta de la această întâlnire nişte soluţii miraculoase, dar putem fi siguri de faptul că reuniunea de la Deuaville ar putea cataliza noi abordări a dosarelor conflictelor îngheţate din zona pontică. Lumea se schimbă, după cum se schimbă şi locul şi ponderea unor ţări pe cântarul relaţiilor internaţionale. Fireşte, Germania şi Franţa sunt interesate de un parteneriat economic şi politic cu Rusia, dar şi Moscova e conştientă de faptul că are nevoie de o relaţie mai specială cu Uniunea Europeană. Nu cred că mai putem privi şi analiza relaţiile internaţionale prin prisma unor antagonisme Est-Vest. Lucrurile au devenit mult mai complexe. Franţa poate şi trebuie să sprijine demersul de democratizare şi apropiere de UE al ţării noastre, ca şi al altor ţări din estul Europei şi acest lucru e conştientizat de tot mai multa lume aici, la Paris.

Europa.md:  Domnule Ambasador, cum influenţează campania electorală parlamentară relaţia R.Moldova-UE?

Oleg Serebrian:  O campanie electorala e un examen de democraţie. Partenerii noştri europeni, inclusiv francezii, aşteaptă întâi de toate ca aceste alegeri să fie libere şi corecte, ca toţi cetăţenii moldoveni, indiferent de locul unde se află, să-şi poată spune cuvântul. Bineînţeles, UE şi statele sale membre sunt interesate şi-n cazul Republicii Moldova, ca şi-n cel al altor democraţii post-sovietice, ca la viitoarele alegeri să câştige forţe care ar aduce stabilitatea politică şi economică a ţării, ar favoriza o relaţie de apropiere cu statele vecine şi ar milita pentru o adâncire a dialogului cu Uniunea Europeană.

Europa.md:  Excelenţă, cât de importantă este R.Moldova pentru Uniunea Europeană în contextul în care toate statele Parteneriatului Estic, cu excepţia Moldovei, înregistrează o uşoară scădere a nivelului democraţiei? Poate oare fi R.Moldova o istorie de succes care să îndemne UE, pe de o parte, spre aprofundarea relaţiilor care depăşesc cadrul PEV şi Parteneriatul Estic, şi pe de altă parte să motiveze statele din Parteneriatul Estic să se alinieze mai mult standartelor UE?

Oleg Serebrian:  Putem afirma cu neprefăcută satisfacţie că în pofida crizei constituţionale în care s-a pomenit ţara noastră urmare a nevotării repetate a şefului statului, Republica Moldova este privită de Europa ca o istorie de succes. In anul care s-a scurs am înregistrat o uşoară creştere economică, fapt semnalat şi de partenerii noştri vestici. In plus, Republica Moldova este apreciată pentru succesele obţinute în procesul de democratizare, în special în domenii atât de sensibile cum ar fi cel al libertăţii presei, drepturilor omului sau independenţei justiţiei. Nimeni nu ne poate face nici un reproş nici în ceea ce ţine de drepturile minorităţilor etnice şi lingvistice. Toate acestea ne alimentează speranţa că am putea fi acea excepţie care confirmă regula în cadrul Parteneriatului Estic, că aceste succese vor facilita trecerea relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles la un alt nivel calitativ.