Europa Liberă: Cum vedeţi situaţia din Republica Moldova acum, când nu mau sunteţi aici.

William Hill: Alegerile au avut mai multe aspecte pozitive. În special, performanţa PLDM de a aduna peste jumătate de milion de voturi ne poate face să credem că, probabil, se formează un grup tot mai numeros de alegători pe segmentul de centru, un grup constant care a lipsit în Moldova de după 1991. Alegerile au fost organizate destul de bine. Rezultatele par să reprezinte fidel predispoziţia populaţiei moldovene.

Latura proastă este că, deşi partide, oricare ar fi acestea, vor putea forma uşor o coaliţie de guvernare, le va veni pe de altă parte foarte greu să aleagă preşedintele. Aşa încât Moldova ar putea să aibă alte alegeri în decurs de un an.

Europa Liberă: Dacă nu se alege preşedintele, nu se depăşeşte criza politică din Republica Moldova...

William Hill: Criza politică, sub acest aspect, încă nu s-a încheiat. Orice ţară are de suferit dacă ţine alegeri în fiecare an. Se irosesc mulţi bani, multă energie, iar cei care guvernează nu pot acorda întreaga atenţie programului de guvernare.

Actualul guvern a avut un start foarte bun cu un program de integrarea europeană şi reforme interne. Întregul program „Să Regândim Moldova” a fost foarte impresionant. Dar orice guvern are nevoie să se afle la putere timp de câţiva ani pentru a obţine rezultate.

Nu ştim ce guvern va avea Moldova în urma acestor negocieri, dar îmi este teamă, judecând după toate aparenţele, că preşedintele ţării nu va fi ales şi nu se va ajunge la un acord de schimbare a procedurii aşa încât vor avea loc noi alegeri, ceea ce nu va fi bine.

Europa Liberă. Mulţi îşi pun o întrebare firească: încotro Moldova, spre est sau spre vest, spre Moscova sau spre Uniunea Europeană?

William Hill: Bazându-mă pe experienţa mea în Moldova şi relaţiilor cu moldovenii pe care îi cunosc, cred că, în planul orientării geopolitice, cei mai mulţi sunt pentru o relaţie mai strânsă cu Europa, dar vor, de asemenea, relaţii bune cu Moscova. Mulţi analişti şi eu printre aceştia am afirmat mereu că, dacă ai relaţii bune cu unii, poţi avea relaţii bune şi cu ceilalţi. Cred însă că a fost o greşeală. Cu alte cuvinte, după părerea mea, această abordare n-ar trebui să fie problematică în sine. Dar devine o problemă atunci când politicienii de pe loc o transformă într-o problemă.

Europa Liberă: De când aţi plecat din Republica Moldova, problema transnistreană a rămas practic în aceeaşi stare, fără vreun pas înainte sau înapoi. Şansele de a fi rezolvat acum acest conflict sunt mai mari acum, odată ce şi puterile mari din Occident inclusiv Germania sunt implicate mai mult?

William Hill: Am rămas foarte dezamăgit că, după toate activităţile întreprinse de preşedinţia kazahă a OSCE, nici un mediator nu a putut convinge toate părţile să reînceapă negocierile oficiale în formatul 5+2. Având în vedere efortul intens al preşedinţiei OSCE, ar fi trebuit să fi fost posibil.

Cred că actuala guvernare a Moldovei aflată pe punctul de a pleca a urmat o direcţie corectă de a se apleca mai mult asupra reformelor pe malul drept al Nistrului, făcând Basarabia mai atractivă, un loc mai bun pentru trai, cu relaţii mai bune pe plan internaţional. Acest lucru ar fi putut crea condiţii mai prielnice pentru rezolvarea conflictului, chestiunii transnistrene.

Europa Liberă: Cum vedeţi acum poziţia Moscovei?

William Hill: Ar trebuie să întrebaţi Moscova, pentru că eu am fost derutat. Pur şi simpli nu înţeleg de ce Moscova nu se poate alătura iniţiativelor lansate de Merkel, Uniunea Europeană, iniţiativelor americane şi să găsească împreună o soluţie în beneficiul tuturor. Există destui oameni de afaceri pe malul stâng care îşi doresc să poarte comerţ cu Europa occidentală şi cu Rusia. Cunoaştem cu toţii că între oameni nu există probleme de comunicare. Ei călătoresc mereu încolo şi încoace vizitându-şi prietenii şi rudele. Deci, soluţia ar trebui să fie foarte simplă. Aşa că mă nedumereşte enorm încăpăţânarea Moscovei.

Europa Liberă: S-au auzit voci spunând că problema transnistreană poate fi rezolvată în 24 de ore, dacă Moscova şi-ar dori acest lucru. Este adevărat?

William Hill: Nu sunt de acord. Cred că poziţia autorităţilor transnistrene este, de asemenea, importantă. Transnisrenii au prieteni la Moscova. Dacă situaţia actuală îi satisface, au destule pârghii pentru a îngreuna găsirea unei soluţii. Cred de mai multă vreme, încă de pe când lucram aici că trebuie schimbate condiţiile în Moldova pentru a-i putea apropia pe transnistreni. Federaţia rusă, dacă doreşte, poate în mod sigur bloca sau preveni o soluţie, dar nu cred că poate impune o soluţie.

Europa Liberă: În această duminică vor avea loc alegeri pentru legislativul de la Tiraspol. Ce pot aduce aceste alegeri.

William Hill: Relativ puţin. Competiţia între Obnovlenie, partidul Sheriff-ului şi aşa-numitele forţe pro-Smirnov se află într-o fază avansată şi mi se pare că va continua. Nu am fost în Transnistria de o vreme şi nu vă pot da detalii: cine se descurcă mai bine acum. Dar nu anticipez mari schimbări pe scena politică de acolo, nu văd premize pentru vreo surpriză.

Europa Liberă: V-am mai adresat această întrebare în trecut şi vă întrebăm din nou: câţi ani trebuie să treacă pentru ca problema transnistreană să fie rezolvată?

William Hill: Ea durează deja de 20 de ani. Primii paşi către o soluţie pot fi făcuţi în decurs de un an, dacă administraţia de pe malul stâng este înclinată să coopereze. Cât va dura ca să obţii această disponibilitate? Dacă politica pozitivă pe care Moldova a urmărit-o în ultimele 15 luni este menţinută în mod consistent, aş putea spera că progrese serioase pot fi obţinute în câţiva ani.