Valeriu Lazăr: „Pentru oamenii de afaceri existenţa unor relaţii politice bune este o premiză foarte importantă”.

Marian Lupu începe mâine prima vizită oficială în România de când a devenit preşedinte interimar şi speaker al Parlamentului. Din delegaţia care-l va însoţi la Bucureşti face parte vicepremierul şi ministrul economiei Valeriu Lazăr, căruia Valentina Ursu i-a solicitat astăzi detalii despre agenda economică a vizitei.

Valeriu Lazăr: „România rămâne în continuare unul din principalii parteneri comerciali, atât la exporturi, cât şi la importuri. Adică, dimensiunea asta comercială este una foarte consistentă. Doi: în domeniul energetic avem foarte multe proiecte în comun, de fapt pentru noi, din perspectiva diversificării surselor de asigurare cu energie electrică. România este firesc ţara, care fiind şi membră a Uniunii Europene, ne asigură conectarea imediată la piaţa energetică.”

Europa Liberă: Dar România mai importă acum energie electrică de la Cuciurgan?

Valeriu Lazăr: „Pe moment nu. Dar cel puţin există această posibilitate tehnică. Noi avem, ca şi priorităţi, să finalizăm o linie de inter-conexiune pe partea de energie electrică cu tensiune înaltă Fălciu-Goteşti, suntem pe ultima sută de metri.

Dacă mergem de la Sud spre Nord, momentan am finalizat studiul de fezabilitate pentru linia de înaltă tensiune Bălţi-Suceava. Vom intra în discuţie cu finanţatorii. Interesul este manifestat de Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii, ei sunt potenţialii finanţatori ai acestui proiect foarte important. Un alt proiect, tot din domeniul energetic, o eventuală linie de inter-conexiune pe axa Ungheni-Iaşi. Am avansat destul de bine în sfârşi anul ăsta şi cu gazoductul Ungheni-Iaşi deja.”

Europa Liberă: Ce înseamnă aţi avansat? Aţi ajuns până unde?

Valeriu Lazăr: „De la bugetul estimativ de circa 19 milioane de euro al acestui proiect deja avem decizia de principiu a Comisiei Europene, în cadrul unui proiect transfrontalier, de a ne cofinanţa șapte milioane de euro.”

Europa Liberă: Faceţi parte din delegaţia oficială a Republicii Moldova. Ce doriţi să discutaţi şi să obţineţi de la partenerii de la Bucureşti?

Valeriu Lazăr: „Ei au o experienţă mult mai bogată decât noi. Pe de altă parte, de ce nu, şi ei sunt interesaţi, să zicem investitorii fie români, sau fie multinaţionali care sunt deja în România, ei sunt interesaţi de oportunităţile investiţionale.”

Europa Liberă: Să-şi extindă businessul şi dincoace de Prut.

Valeriu Lazăr: „Sigur, sigur. Lumea delocalizează anumite produceri în goana după optimizarea costurilor. De aceea ei sunt interesaţi de Republica Moldova şi eu asta vreau să promovez, că uite Republica Moldova intră în perioada în care vine cu nişte oportunităţi investiţionale, comerciale atât pentru investitorii români, cât şi pentru multinaţionale, care sunt stabilite acolo.”

Europa Liberă: Da altă dată şi Republica Moldova se angajase să fie o punte de legătură între România şi CSI, de exemplu.

Valeriu Lazăr: „Sigur, acest interes rămâne în continuare. Este o practică obişnuită, când companiile româneşti, care vor să penetreze pe pieţele din Est îşi angajează moldovenii şi viceversa. De aceea eu cred, că este şi asta o oportunitate şi ea rămâne una valabilă. Atâta doar, că mulţi ani la rând s-a discutat mai mult aşa, generalist, uite, veniţi în Moldova, că avem foarte multe oportunităţi. Acum noi mergem mult mai pregătiţi. De exemplu, dacă noi zicem veniţi cu investiţii în industrii, punem pe masă nouă studii de fezabilitate pentru parcurile industriale. Vorbim cu lucruri concrete. Poftim, vă dăm oportunităţile de la Portul de la Giurgiuleşti, oportunităţile de la Aeroportul de la Mărculeşti, etc. Adică venim cu proiecte concrete. La fel noi spuneam, că noi vrem ca voi să vă preocupaţi de domeniul energetic, dar când veneau oamenii - aici nu vă băgaţi, acolo nu vă băgaţi.

Acum noi spunem: uite, activele astea suntem gata să vi le oferim. A propos, am lansat procedura de privatizare. Spuneam: privatizările – o oportunitate, proiecte de parteneriat public-privat. Ştiţi că noi ne inspirăm şi din experienţa României. Spuneam de obiecte de infrastructură. Noi abia acum intrăm în era proiectelor de infrastructură, doar anul ăsta vom avea vreo patru şantiere, dacă vorbim de drumuri.”

Europa Liberă: La cât se cifrează astăzi investiţiile româneşti în Moldova?

Valeriu Lazăr: „Hai să zic, paradoxal, dar investiţiile directe ale moldovenilor în România statistic sunt mai mari decât investiţiile străine, sau stocul să zicem aşa. Bine, lucrurile se schimbă. De exemplu, au venit câteva grupuri bancare, care au venit prin România – concernul Dräxlmaier, pe care noi îl aducem ca pe un exemplu demn de urmat, de fapt statistic este o investiţie românească, fiindcă au venit germanii prin subsidiara lor din România. Adică, absolut firesc - România este o filieră, prin care în Republica Moldova intră şi vor intra în continuare nu doar companiile româneşti. Şi mi se pare un lucru absolut firesc.”

Europa Liberă: Domnule vicepremier, pentru că aţi spus că România rămâne unul dintre partenerii comerciali principali pentru Republica Moldova. Ştiu, că vinurile moldoveneşti au penetrat piaţa românească. Ce se întâmplă cu ouăle, cu carnea, cu zahărul?

Valeriu Lazăr: „Toate ţările Uniunii Europene, inclusiv şi România este un mare producător de asemenea produse şi toate ţările îşi stabilesc şi anumite bariere tehnice. Cât n-a fost problema României, a fost problema noastră şi nu din perspectiva competitivităţii pur comerciale, dar anume aceste bariere, care au apărut odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Şi pentru unele poziţii deja noi am îndeplinit condiţiile necesare, pentru unele văd că anul acesta şi la anul mai avem de muncit.”

Europa Liberă: Domnule Lazăr, atunci când cooperarea economică nu e politizată...

Valeriu Lazăr: „Datoria noastră e să...”

Europa Liberă: Pe parcursul a mai mulţi ani relaţiile economice moldo-române au suferit de atâta că erau afectate politic.

Valeriu Lazăr: „Pentru oamenii de afaceri, cei care fac proiecte investiţionale, cei care fac comerţ, existenţa unor relaţii politice bune este o premiză foarte şi foarte importantă. Noi avem suficient de mult pragmatism acum în relaţiile noastre cu România. Dar existenţa şi menţinerea unui cadru benefic la nivel politic este o premiză absolut necesară.”