Un interviu cu analistul politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, aflat la Chişinău la invitaţia Asociaţiei pentru Politică Externă, în cadrul proiectului „Exploiting regional expertise and experience for developing predictable and viable relations with Russia”, finantat de Fundaţia Black See Trust pentru Cooperare Regională.

Rusia nu a avut niciodată o strategie coerentă pentru spaţiul post-sovietic. De la bun început, - după destrămarea URSS şi până astăzi, - comportamentul Rusiei a fost unul mai curând reactiv, decât pro-activ, este de părere analistul moscovit Fiodor Lukianov:

„Era o reacţie la crize, la războaie, la şocurile economice, o reacţie la acţiunea actorilor externi. Tot ce se întâmpla în anii 2000 în spaţiul post-sovietic, - spune Lukianov, - inclusiv războiul ruso-georgian, este puţin probabil să se fi produs anume aşa cum a fost, dacă nu exista un factor extern puternic, dacă nu se producea activizarea bruscă a politicii americane, încercarea preşedintelui Bush de a aduce într-un ritm accelerat un şir de state ex-sovietice în structurile nord-atlantice. Prin urmare, a funcţionat legea acţiunii şi reacţiunii – cu cât e mai mare presiunea, cu atât e mai mare răspunsul”.

Toate aceste evoluţii, în opinia lui Fiodor Lukianov, şi-au atins apogeul în războiul din 2008 din Georgia.

„Voinţa americanilor de a trece în sfârşit peste linia roşie ca să finalizeze procesul delegitimării Uniunii Sovietice s-a ciocnit de dorinţa brutală a Rusiei de a le arăta că ei nu vor trece peste această linie roşie. Şi Rusia a reuşit. Altceva este că Rusia nu ştie ce să facă mai departe şi nici nu vrea să facă ceva. Eu cred că abia după conflictul ruso-georgian, ale cărui consecinţe le-a agravat recesiunea economică, Rusia a început să-şi reconsidere rolul său în spaţiul post-sovietic – ceea ce poate să facă şi-şi doreşte, şi ceea ce nu poate şi nu trebuie să-şi dorească”.

Fiodor Lukianov mai spune că ambiţiile imperiale ale Rusiei, pe care le avea la începutul anilor 90, încep acum „să se stingă”, deşi acţiunile Moscovei ar putea fi interpretate dintr-o cu totul altă perspectivă în ţările vecine: „Rusia nu mai ţine morţiş să rămână în anumite zone, numai de aceea că le consideră sfera exclusivă a intereselor sale, însă nimeni practic nici nu mai contestă acest lucru”. În opinia analistului politic, după războiul ruso-georgian, dar mai ales după începutul crizei economice globale, actorii internaţionali sunt mai preocupaţi de propriile probleme, decât de spaţiul post-sovietic. „De aceea, se poate spune că Rusiei într-un fel i s-au dezlegat mâinile, însă Rusia stă şi se gândeşte: dar oare am eu nevoie de toate acestea?” – spune analistul politic de la Moscova, Fiodor Lukianov.