Uniunea Europeană şi OSCE au salutat recenta întâlnire ţinută în Bavaria cu participarea premierului Vlad Filat şi a liderului transnistrean Igor Smirnov. Ambele organizaţii internaţionale au spus că văd în discuţiile de vineri de la Bad Reichenhall o dovadă a consolidării încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului. Valentina Ursu a încercat să obţină o evaluare a importanţei întâlnirii de la un bun cunoscător al culiselor diplomatice, fostul ambasador moldovean la Moscova, actualmente consilier prezidenţial Vasile Sturza.

Vasile Sturza: „Reunificarea malului drept şi stâng asta ar însemna o Moldovă absolut alta. Şi noi trebuie să conştientizăm lucrul ăsta. Lumea e cu mai multe viziuni. Ştim care sunt simpatiile populaţiei din stânga Nistrului şi ştim care sunt simpatiile populaţiei de pe malul drept al Nistrului.”
 
Europa Liberă: Când Dumneavoastră ziceţi că o Moldovă altă decât cea care există astăzi, vă referiţi că la putere ar putea să fie absolut o altă clasă politică?
 
Vasile Sturza: „Componenţa ei va fi absolut alta. Asta, după mine, este una din cauzele din care liderii politici ai anilor 2001-2009 au oprit de fapt orice discuţie cu Transnistria. După mine asta a fost cea mai mare greşeală făcută de fostul preşedinte Voronin, când a întrerupt dialogul cu Transnistria. Dânsul spunea că nu vrea să discute cu Smirnov. Or, asta nu este corect.”
 
Europa Liberă: Domnul Smirnov a fost cel care s-a opus încercărilor de a reglementa conflictul transnistrean începând cu anul 2006, de când s-au sistat negocierile în formatul 5+2.
 
Vasile Sturza: „Liderul transnistrean Smirnov, dânsul are o viziune aparte la rezolvarea problemei, dar aceasta absolut nu înseamnă să nu duci dialog sau discuţii cu el.”
 
Europa Liberă: El avea şi susţinerea Moscovei, domnule Sturza. El a făcut ceea ce i se spunea de la Kremlin.
 
Vasile Sturza: „Când se spune că Smirnov în Transnistria face tot ceea ce i se spune de la Moscova, lucrul ăsta nu este corect. Eu fiind mai mulţi ani la Moscova ca ambasador, am înţeles că poziţia conducerii Moscovei, ei doresc, la sigur o spun asta, doresc rezolvarea problemei transnistrene, dar...”
 
Europa Liberă: În folosul şi în interesul Moscovei?

Vasile Sturza: „Cred că nu este corect de a spune că în interesul cuiva. În rezolvarea problemei transnistrene dacă cineva doreşte să fie învingătorul rezolvarea nu va fi niciodată.”
 
Europa Liberă: Am citit o declaraţie a liderului de la Tiraspol, Igor Smirnov, care spune că Tiraspolul ar fi gata să reia negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean, însă numai în condiţii de egalitate, pe picior de egalitate – Chişinău şi Tiraspol.
 
Vasile Sturza: „Dialogul care a fost pornit de către domnul Filat sigur că este din intenţii bune şi e un pas bun, dar vom vedea rezultatele. Ştiind care este viziunea liderului din Transnistria, a apărut declaraţia la care vă referiţi Dumneavoastră, în care dânsul spune: noi suntem gata pentru discuţii, liderii de la Chişinău nu înţeleg condiţiile în care pot avea loc nişte discuţii. Când ne veţi trata pe picior de egalitate, atunci noi vom discuta. Dar problema cum a pus-o astăzi Smirnov este cunoscută de foarte mulţi ani.”
 
Europa Liberă: De 20 de ani.
 
Vasile Sturza: „Noi întotdeauna îi puneam pe picior de egalitate atunci când ieşeam la masa negocierilor. Suntem parteneri care discutăm o problemă. Dar picior de egalitate cum îl pune el este absolut altul. Aceasta înseamnă de fapt recunoaşterea Transnistriei ca stat.”
 
Europa Liberă: Domnule Sturza, pentru că suntem în ajun de 22 septembrie, toţi cei care participă la aceste consultări deocamdată se arată optimişti că ar putea fi reluate negocierile oficiale în formatul 5+2. Dumneavoastră sunteţi tot atât de optimist?
 
Vasile Sturza: „Cu declarațiile de astăzi ale liderului transnistrean dispare optimismul.”
 
Europa Liberă: Deci ar putea să fie un eşec la Moscova?
 
Vasile Sturza: „Ar putea să nu aibă loc, sau să se întâlnească, dar fără nici un rezultat.”
 
Europa Liberă: Astăzi este un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, pe marginea căruia ar trebui să discute la masa negocierilor în formatul 5+2?
 
Vasile Sturza: „La ultima şedinţă a Consiliului securităţii de stat...”
 
Europa Liberă: S-a cerut elaborarea unei strategii.
 
Vasile Sturza: „Care va fi definitivată în luna septembrie pentru plecarea la Moscova. Dacă până la urmă vor avea loc începutul negocierilor, sigur că partea moldovenească trebuie să plece deja cu o strategie foarte şi foarte clară, care sunt limitele în care noi putem discuta cu Tiraspolul, cu liderii transnistreni la Moscova. Sigur că vom fi cu o poziţie foarte clară.”
 
Europa Liberă: Domnule Sturza, este clar că asupra Chişinăului, dar şi asupra Tiraspolului oricum se fac presiuni din exterior, să se ajungă la îmbunătăţire a relaţiilor prin intensificarea acestor măsuri de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Vreau să vă întreb: de ce s-ar integra Transnistria cu Moldova, dacă primeşte tot ceea ce-şi doreşte prin măsurile de încredere?
 
Vasile Sturza: „Cine primeşte?”
 
Europa Liberă: Tiraspolul.
 
Vasile Sturza: „În istoria nu numai a negocierilor, dar în general istoria relaţiilor Transnistria-Moldova trebuia paralel să se lucreze în două direcţii: negocierile, care sunt necesare de a le duce, indiferent cu cine. Asta este marea greşeală că noi căutăm cu cine să negociem. Faci negocieri cu cine este. Şi doi: era necesar mult mai insistent să se lucreze cu societatea civilă, cu populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. Cu cât noi plecăm mai departe de la anul 1992, noi suntem tot mai departe de rezolvarea problemei, sau mai dificilă este rezolvarea problemei. A crescut o nouă societate de oameni.”
 
Europa Liberă: O nouă generaţie.
 
Vasile Sturza: „O nouă generaţie. Am trăit şi am lucrat în Transnistria, copii mei au umblat la şcoală în Transnistria. Ei astăzi uită că noi am trăit împreună. În 90 eu am venit din Râbniţa. Din 85 până în 1990, când numai se începuse conflictul sau relaţiile mult mai tensionate cu Transnistria.”
 
Europa Liberă: Deci generaţia crescută acolo, ea a fost educată în spiritul edificării unui stat.
 
Vasile Sturza: „Desigur a fost educată aşa cum vrea societatea, sau liderii de acolo. De aceea este necesar de a lucra cu populaţia.”
 
Europa Liberă: În ce condiţii ar putea fi eliberat Ilie Cazac?
 
Vasile Sturza: „Ilie Cazac poate fi eliberat numai în condiţiile dialogului şi discuţiei cu liderii transnistreni, cu autorităţile din Transnistria, cu implicarea tuturor organismelor internaţionale. Exemplul eliberării lui Ilaşcu – vă spun nişte lucruri, pe care la  sigur nici Ilaşcu, nici nimeni nu le ştie. Asta a fost desigur dialogul în permanenţă şi foarte mulţi şefi de stat, guverne, organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai bisericilor diferite au făcut chemări către Smirnov şi nu numai pentru eliberare. Dar ultimele care au dus de fapt la eliberare - a fost insistenţa preşedintelui Poloniei, Kwaśniewski. Polonia atunci deţinea preşedinţia la OSCE. Domnul preşedinte Kwaśniewski a fost la Chişinău, a avut o discuţie lungă şi productivă cu domnul preşedinte Lucinschi. După aceea el a făcut o adresare către liderul din Transnistria. Imediat de la Chişinău Kwaśniewski a plecat la Moscova şi în scurt timp Ilaşcu a fost eliberat.”
 
Europa Liberă: Bine, dar a fost eliberat nu pe timpul preşedinţiei domnului Lucinschi, dar pe timpul preşedinţiei domnului Voronin.
 
Vasile Sturza: „Decizia despre eliberarea lui Ilaşcu a fost luată în timpul preşedinţiei domnului Lucinschi.
 
Europa Liberă: Dar onorată pe timpul preşedinţiei domnului Voronin.
 
Vasile Sturza: „Dar, atunci a intervenit domnul preşedinte Voronin, care a dorit eliberarea lui Ilaşcu atunci când el este preşedinte.”
 
Europa Liberă: Să înţeleg că a fost un târg că anume când va veni domnul Voronin la putere să fie eliberat domnul Ilaşcu?
 
Vasile Sturza: „Numiţi-o Dumneavoastră cum vreţi, târg-netârg. Vă spun încă o dată – decizia de eliberare a lui Ilaşcu a fost luată în aprilie. Trebuia să fie Ilaşcu eliberat în sâmbăta Paştelui şi nu s-a întâmplat. Şi l-a eliberat în mai, când deja preşedinte era Voronin.”
 
Europa Liberă: Câte zile ar mai sta în temniţă Ilie Cazac? Ar mai avea de stat?
 
Vasile Sturza: „Cazac? Trebuie permanent negociat. Cred că şi în cazul ăsta, când s-a întâlnit domnul prim-ministru cu Smirnov trebuia discutată problema. Pusă întrebarea când se întâlnesc iată în septembrie, se reiau negocierile, întotdeauna. Numai aşa pot fi rezolvate problemele.”