Constanța Popescu-Mereacre: ,,Luni la Bruxelles prim-ministru va merge la oficializarea lansării negocierilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană privind zona de liber schimb, care va fi o parte componentă a acordului de asociere. Prima rundă propriu-zisă de negocieri va fi în ianuarie 2012. Pentru Guvern este foarte important acest eveniment, pentru că este o recunoaștere a unui progres.

Recomandările Uniunii Europene, anumite pregătiri necesare pentru a putea fi lansate aceste negocieri, Georgia le-a primit în toamna anului 2009, iar Moldova cu un an mai târziu, în toamna anului 2010. Dar iată că Moldova într-un an a reușit să facă ceea ce a făcut Georgia în doi ani. Deci, a făcut un efort dublu, astfel încât ambele țări să înceapă prima rundă a negocierilor simultan, în ianuarie 2012.”

Europa Liberă: Doamnă Popescu-Mereacre, dar faptul că Moldova va începe negocierile împreună cu Georgia ar trebui cumva să îngrijoreze Guvernul de la Chișinău?

Constanța Popescu-Mereacre: ,,Este un exemplu de concurență sănătoasă, dar vreau să menționez suplimentar faptul că nu există legătură între cât de repede sau încet se va mișca o țară sau alta. Comisia Europeană va evalua progresele Georgiei și Republicii Moldova aparte, în dependență de rezultate.”

Europa Liberă: Pentru ascultătorii Europei Libere, care pot fi și au dreptul să fie mai puțin inițiați în ale economiei, haideți să le explicăm, ce presupune un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană?

Constanța Popescu-Mereacre: ,,O mică precizare, în cazul Moldovei vorbim de o zonă de liber schimb, care de facto este un acord de liber schimb, care înseamnă că între Republica Moldova și toate țările membre ale UE se vor elimina orice barieră de comerț, orice taxe vamale pentru majoritatea sau poate chiar pentru toate produsele și serviciile.

Explicând foarte simplu: atunci când Moldova va deveni parte a zonei de liber schimb cu Uniunea Europeană vor fi eliminate toate barierele de comerț. Producătorii moldoveni vor putea merge mai ieftin și mai simplu pe piața Uniunii Europene, dar și producătorii europeni de bunuri și servicii vor merge mai simplu și mai ieftin, vor avea un acces mai bun pe piața Republicii Moldova.

De toate vor veni să beneficieze consumatorul, în primul rând. În cazul Moldovei nu este vorba de o zonă de liber schimb simplă. Este vorba de o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. De fapt, înseamnă că Republica Moldova va face și o armonizare a legislației Republicii Moldova la cea europeană, ceea ce iarăși este un pas înainte și per total vorbim despre o etapă suplimentară de integrare economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ce va avea de câștigat consumatorul din Republica Moldova de pe urma realizării acestui acord? Adică care ar fi avantajele și dezavantajele?

Constanța Popescu-Mereacre: ,,Există avantaje și dezavantaje pentru toate categoriile per total. Și pentru consumatori, și pentru producători, și pentru exportatori, și pentru stat. Și este foarte greu de tras linia pentru că un consumator este și el un angajat, sau un funcționar public, sau poate un producător.

Per total, printre avantajele aderării avem intensificarea concurenței, reducerea prețurilor la diferite produse, un acces nelimitat pe piața UE și o creștere economică suplimentară. Toate zonele de risc și dezavantajele pot fi administrate și reduse prin negocieri adecvate. De exemplu, reducerea veniturilor la bugetul de stat din diminuarea taxelor vamale se vor completa gradual în timp, se vor compensa într-un fel prin creșterea economică suplimentară datorată aderării la zona de liber schimb. La fel, creșterea concurenței pe de o parte este o problemă pentru producătorii locali, pe de altă parte tot ei sunt cei care vor putea crește semnificativ exporturile pe piața Uniunii Europene, dacă sunt competitivi. Deci, iarăși vorbim de niște efecte compensatorii.

Concluzia este că efectul acordului depinde foarte mult de conținutul lui și respectiv de comunicarea între Guvern și sectorul privat. Succesul rezultă în primul rând în gradualismul intrării în vigoare a diferitor prevederi, pentru că acordul odată negociat și semnat va avea diferite clauze – unele vor intra în vigoare imediat, iar altele gradual, pe o perioadă de trei, cinci, până la maximum zece ani din momentul semnării și intrării în vigoare.”

Europa Liberă: Să zic așa: timpul, pe care îl vor avea producătorii la dispoziție pentru a implementa recomandările Uniunii Europene va depinde, până la urmă, de puterea de negociere a Guvernului de la Chișinău.

Constanța Popescu-Mereacre: ,,Într-adevăr, rezultatul cel mai important al negocierilor va fi asigurarea unui gradualism adecvat pentru fiecare sector, pentru ca producătorii să aibă timp suficient și o agendă foarte clară ce trebuie să facă, când și până la ce dată.”

Europa Liberă: Când se vor ști exact care sunt recomandările?

Constanța Popescu-Mereacre: ,,Textul propus al acordului cred că îl vom vedea pe intern în luna ianuarie, la prima rundă. Tot atunci vom ști care este frecvența întâlnirilor cu Comisia Europeană, dacă este vorba de o rundă la fiecare două luni, sau altă frecvență. Vreau să spun că orice declarație privind durata totală a negocierilor la moment sunt speculative, pentru că nu poți să faci o estimare acum despre cât va dura. Și iarăși accentul este totuși pe calitate mai mult, decât pe viteză.”

Europa Liberă: Regiunea transnistreană ce facilități va avea de pe urma negocierii acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană? Dacă vor exista facilități?

Constanța Popescu-Mereacre: ,,Intenția Guvernului Republicii Moldova este să maximizeze beneficiile aderării la zona de liber schimb cu Uniunea Europeană pentru toată Republica Moldova, ceea ce înseamnă inclusiv cu regiunea transnistreană. Bineînțeles că anumite beneficii suplimentare, sau anumite momente suplimentare care trebuiesc administrate în cadrul regiunii transnistrene pot să apară pe parcursul negocierilor, pentru că toate zonele geografice ale Moldovei au specificul de a avea o industrie mai dezvoltată ca alta, de exemplu. Și atunci deja discutăm individual.”

Europa Liberă: Recent Republica Moldova a semnat un acord de liber schimb cu statele CSI. Ce efect poate avea un asemenea acord asupra negocierilor cu UE privind același lucru?

Constanța Popescu-Mereacre: ,,În primul rând acum vedem mai multe evoluții în politica comercială din regiune. Avem semnarea de către Moldova a acordului de liber schimb cu CSI-ul, recent am văzut și știrile despre aderarea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului, acum avem și anunțarea despre viitoarele negocieri Moldova-UE privind zona de liber schimb. Toate aceste trei momente sunt perfect compatibile, nu există nici o contradicție între ele și reprezintă niște evoluții comerciale foarte pozitive pentru Republica Moldova.

Suntem unica țară din CSI care are deja facilități la exporturile în Uniunea Europeană, regimul de preferințe comerciale autonome, care a fost oferit de Uniunea Europeană din martie 2008. Și iarăși trebuie să menționez că regiunea transnistreană beneficiază și ea în condiții egale cu toți producătorii și exportatorii moldoveni de acest set de preferințe la export în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Pe de altă parte unii actori politici declară în ultimul timp că Moldova ar trebui să facă parte din Uniunea vamală euro-asiatică. Cât de compatibilă, mă întreb, poate fi legislația ajustată de exemplu pentru un acord de liber schimb cu UE și cerințele care pot exista într-o altă uniunea vamală?

Constanța Popescu-Mereacre: ,,În mod cert aceste două lucruri nu sunt compatibile și Moldova nu ar putea fi parte la o Uniune vamală Rusia-Belarus, de exemplu, pentru că aceasta ar afecta intențiile noastre de integrare europeană. În același timp amintesc că pentru Guvern prioritatea declarată este integrarea europeană și zona de liber schimb.”