Interviu cu Eugen Carpov privind Recentele Evoluţii în Procesul de Reglementare a Crizei Transnistrene. Vocea Basarabiei. 30.12.2011.
10.01.2012 ,
 

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Buna ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă salut la o nouă emisiune de Sinteze şi Dezbateri pe teme de Politică Externă realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţat de Fundaţia Germană Friedrich Ebert.

Invitatul nostru de astăzi este dl Vicepremier Eugen Carpov, responsabil de problema transnistreană în cadrul Guvernului R. Moldova. Bună ziua şi bine aţi venit la emisiunea noastră!

Primul lucru pe care aş vrea să îl abordăm în discuţia noastră este recenta schimbare de putere în cadrul administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov a pierdut aşa-zisele alegeri prezidenţiale din regiune, iar omul de afaceri Evghenii Şevciuk ar urma să îi ia locul. Ce înseamnă pentru autorităţile de la Chişinău această victorie a lui Şevciuk şi cum ar putea influenţa ea raporturile dintre cele două maluri ale Nistrului, dle Carpov?

1. Victoria lui Evghenii Şevciuk şi influenţa acesteia asupra raporturilor dintre Chişinău şi Tiraspol

Eugen CARPOV, Vicepremier, responsabil de problema transnistreană în cadrul Guvernului R. Moldova: Din start pot să vă spun că este o evoluţie interesantă. În primul rând prin faptul că s-a produs o primă schimbare după o perioadă de 20 de ani. 20 de ani cunoaştem a dirijat procesele din regiunea respectivă Igor Smirnov, o personalitate cunoscută şi cu poziţii pe care le-am monitorizat, le-am văzut pe parcursul acestei perioade. Care sunt rezultatele? Sunt unele foarte proaste. Ţara este dezbinată, regiunea transnistreană este condusă de un regim separatist, de un regim autoritar, aflat într-o situaţie economică foarte dificilă; respectarea drepturilor omului este la un nivel absolut inadmisibil pentru o societate modernă aflată în secolul 21 şi din acest punct de vedere, votul pe care l-au acordat locuitorii regiunii lui Evghenii Şevciuk este un vot de protest împotriva trecutului, împotriva administraţiei pe care a condus-o Igor Smirnov şi a metodelor, practicilor administrative pe care le-a aplicat în perioada respectivă.

Este evident că autorităţile R. Moldova nu recunosc nici scrutinul care s-a produs, nici candidaţii care s-au înregistrat şi nici rezultatele finale. Atât timp cât aceste fenomene au loc înafara cadrului instituţional ele nu pot fi recunoscute nici de autorităţile moldoveneşti, nici de comunitatea internaţională, aşa cum şi este de fapt. În acelaşi timp, unu, noi continuăm să monitorizăm situaţia; doi, principiul de bază este să continuăm şi dialogul cu reprezentanţii care vor fi desemnaţi pentru negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean. În acest sens, vom continua întâlnirile atât în plan Chişinău-Tiraspol, aşa cum am practicat şi pe parcursul anului curent la nivelul negociatorilor, adică eu şi reprezentantul de la Tiraspol. În continuare vom merge pe intensificarea negocierilor în formatul 5+2. Este exact formatul care se potriveşte pentru aceste negocieri. Dvs. cunoaşteţi stimaţi ascultători că în ultima perioadă s-au produs evenimente importante ce ţin de negocierile în acest format. În septembrie a fost deblocată practic activitatea oficială a formatului de negocieri după o perioadă de 6 ani începând cu februarie 2006 când negocierile au fost întrerupte şi practic nu a mai existat un dialog între Chişinău şi Tiraspol timp de 6 ani.

Acum noi trebuie să fim foarte atenţi. Să vedem cum vor fi constituite aşa-zisele structuri ce urmează a fi constituite în regiunea transnistreană. Urmează să fie desemnat un aşa-zis Prim-ministru conform legislaţiei locale de acolo; trebuie să fie numiţi reprezentanţii sau conducătorii departamentelor pe diferite sectoare; trebuie să vedem cine va fi negociatorul pentru reglementarea conflictului ţi să iniţiem dialogul cât mai curând posibil pentru a nu pierde timpul.

Corneliu RUSNAC: Schimbarea puterii în stânga Nistrului ar putea duce la o dinamizare a tratativelor sau este prea devreme ca să avem asemenea aşteptări?

Eugen CARPOV: Trebuie să fim optimişti şi să sperăm că mai rău decât a fost nu trebuie să fie. Nu trebuie să fie pentru că nu o merită cetăţenii nici pe malul drept, nici pe malul stând să ducă o viaţă aşa cum au dus-o până în prezent, mă refer la aspectele legate de conflictul transnistrean. Suntem în secolul 21, există nişte procese care afectează nu doar R. Moldova, trebuie să afecteze pozitiv şi regiunea transnistreană, mă refer la cooperarea care se intensifică între diferite state din regiune, mă refer la procesele de integrare europeană care reprezintă prioritatea nr.1 pentru ţara noastră. Când vorbim despre integrare europeană este foarte important ca populaţia din stânga Nistrului să înţeleagă că nu este vorba despre o simplă dorinţă a R. Moldova să devină membru al UE, de fapt, integrarea europeană înseamnă implementarea pe plan intern a unor standarde, principii recunoscute pe plan internaţional în UE, principii, standarde care ţin de nivelul de viaţă, dezvoltarea economică, respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, oferirea posibilităţilor fiecărui cetăţean să aibă acces la valorile europene. Aceasta este misiunea noastră, să lucrăm pentru transformarea R. Moldova într-un stat prosper, cu tradiţii europene aşa cum trebuie să fim. R. Moldova nu este doar geografic situată în Europa. R. Moldova este o parte a civilizaţiei europene. Locuitorii din stânga Nistrului firesc sunt parte a aceleiaşi civilizaţii.

Corneliu RUSNAC: Ce aşteaptă foarte exact Chişinăul de la aceste negocieri şi ce aşteaptă de la ele Tiraspol? Sunt aceleaşi aşteptări?

Eugen CARPOV: Aşteptările Chişinăului sunt foarte clare. Ele sunt reprezentate şi în constituţia statului nostru şi în legislaţie, R. Moldova trebuie să fie reunificată. Care este modalitatea acestei reunificări, iarăşi avem o indicaţie foarte clară şi nişte principii de care ne conducem în perioada celor 20 de ani. Trebuie să lucrăm pentru identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană cu condiţia că R. Moldova rămâne stat independent, suveran şi teritorial integru. În limitele frontierelor recunoscute pe plan internaţional la data de 1 ianuarie 1990. Dacă pornim de la acest principiu, statut special şi suveranitate, integritate teritorială a statului R. Moldova, atunci pe această temelie trebuie să identificăm acel statut care va corespunde intereselor populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului şi va asigura un stat funcţional. Este foarte important să creăm nişte mecanisme interne care să asigure funcţionalitatea statului, să evite orice blocaje în viitor. De asemenea, este important ca aceste mecanisme să nu blocheze mişcarea de integrare europeană pentru că această mişcare reprezintă dezvoltarea în continuare a R. Moldova pe care trebuie să o asigurăm, garantăm împreună cu partenerii noştri din regiunea transnistreană.

Poziţia negociatorilor de la Tiraspol diferă, diferă probabil şi din cauza regimului care a existat pe parcursul perioadei Smirnov. Acolo se pledează pentru anumite principii inexistente sau principii care nu sunt recunoscute de nimeni în lumea internaţională şi nu pot fi recunoscute. Dacă Tiraspolul vorbeşte despre o independenţă sau o anumită formă de entitate statală pentru această regiune atunci eu aş menţiona că nici un stat nu acceptă o asemenea abordare. Am văzut recent cu toţii declaraţiile Ministrului de Externe Lavrov, care aflându-se în R. Moldova a reiterat poziţia Federaţiei Ruse, că Federaţia Rusă pledează pentru integritatea teritorială a R. Moldova. Poziţia Ucrainei a fost reiterată de Ministrul Grishcenko, la fel pe parcursul anului curent, când domnia sa a vizitat R. Moldova. Uniunea Europeană şi SUA în calitatea lor de observatori la masa de negocieri în formatul 5+2 au reiterat nu o dată mesajul de sprijin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova. Şi atunci, având toată comunitatea internaţională aflată pe o singură poziţie, sub formă de monolit, despre care independenţă a Transnistriei putem vorbi? Despre care rezultate a referendumului, pe care îl tot menţionează reprezentanţii de la Tiraspol, putem noi vorbi, dacă acest referendum nu a fost şi nu poate fi recunoscut de nimeni?  Eu consider că în continuare trebuie să revenim la un dialog pragmatic, constructiv, să căutăm soluţii de compromis. Evident, acest compromis trebuie să fie unul rezonabil, în limitele dreptului internaţional, în limitele standardelor şi principiilor care există în dreptul internaţional.

Corneliu RUSNAC: O chestie de principiu, Chişinăul ar putea accepta ca Tiraspolul să obţină mai multă autonomie în cadrul R. Moldova decât regiunea Găgăuză?

Eugen CARPOV: Este poate prea devreme să vorbim astăzi exact cum va arăta statutul regiunii transnistrene pentru că acest statut trebuie să fie un produs al negocierilor. Negocierile au fost de abia reluate. Prima rundă a avut loc acum 30 noiembrie – 1 decembrie la Vilnius. Am început discuţiile asupra unui document mai mult cu caracter tehnic care este o declaraţie privind principiile şi reglementările organizării viitorului proces de negocieri. Aici am discutat despre cum vor fi convocate şedinţele, care vor fi subiectele de pe agendă, ce fel de documente vor fi dezbătute şi aprobate în cadrul 5+2, care este rolul mediatorilor şi observatorilor. Această abordare vorbeşte despre faptul că acum toţi cei din cadrul 5+2 dorim să creăm o temelie, nişte reguli de joc. După convenirea acestui document, sper că începând cu runda viitoare, de fapt documentul nu a fost dus până la capăt, urmează să mai fie negociate câteva elemente, dar aş spera că la runda viitoare am putea găsi soluţii pentru elementele restante şi să purcedem la nişte discuţii de conţinut, care să fie conectate la elementele de bază a viitorului statut al regiunii transnistrene ca parte a R. Moldova, divizarea competenţelor, aspecte de normalizare a activităţii agenţilor economici, respectarea drepturilor omului, asigurarea liberei circulaţii între cele două maluri şi alte elemente care ar fi părţi componente ale viitorului statut.

Corneliu RUSNAC: În ce măsură prezenţa militară rusă din Transnistria este o piedică pentru depăşirea crizei şi pentru eficientizarea negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol?

2. Prezenţa militară rusă din Transnistrene este sau nu o piedică pentru depăşirea crizei

Eugen CARPOV: Prezenţa militară rusă în sine este un fapt care vine în contradicţie cu mai multe prevederi atât pe plan naţional, atât în relaţiile bilaterale cu Federaţia Rusă, cât şi pe plan internaţional, mă refer în cadrul unor organisme şi structuri internaţionale. Cunoaştem că Constituţia R. Moldova proclamă statul nostru drept un stat neutru, deci principiul neutralităţii presupune din start neacceptarea, ne admiterea prezenţei militare străine pe teritoriul ţării. Spre regret, în pofida acestui principiu, până în prezent noi avem o prezenţă militară rusă care încă mai staţionează. Există şi aranjamente la nivel multilateral, pe plan internaţional şi aici aş porni de la deciziile Summit-ului OSCE de la Istanbul din anul 1999 care a obligat Federaţia Rusă să îşi retragă trupele. Procesul de retrage a început după Summit-ul de la Istanbul, o anumită parte a tehnicii militare şi o anumită parte de soldaţi şi ofiţeri au fost retraşi. O parte din muniţiile de la Colbasna unde pe timpuri se aflau circa 40 de mii de tone de muniţii periculoase; o parte s-au distrus sau au fost retrase, dar până în prezent la Colbasna se mai găsesc circa 20 de mii de tone de muniţii care prezintă un pericol sporit pentru securitatea populaţiei din zonă. Urmărim cum din timp în timp pe teritoriul spaţiului post sovietic apar accidente şi incidente care se întâmplă la baze militare unde au loc explozii necontrolate cu consecinţe foarte grave. Pentru a exclude aşa ceva şi în R. Moldova noi insistăm şi vom insista ca aceste muniţii, împreună cu trupele militare care le asigură paza şi protecţia să fie retrase cât mai urgent de pe teritoriul R. Moldova. Evident, acest fapt va consolida atât relaţiile bilaterale moldo-ruse cât şi înţelegerea dintre cele două maluri ale Nistrului.

Corneliu RUSNAC: Rusia este fără îndoială unul dintre cei mai importanţi jucători în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, dar în prezent această ţară se află într-o perioadă electorală care va culmina cu alegerile prezidenţiale din primăvara anului viitor. În ce măsură ceea ce se întâmplă acum în Federaţia Rusă va influenţa negocierile cu Tiraspolul în perioada imediat următoare?

3. Capacitatea Federaţiei Ruse de a influenţa regiunea Transnistreană în prezent

Eugen CARPOV: Cu siguranţă procesele care le vedem în prezent atât la Chişinău, la Tiraspol, cât şi la Moscova vor influenţa negocierile pentru definitivarea statutului regiunii transnistrene. Este evident că pentru ca să avem un proces constructiv, fructuos este necesară, în primul rând o stabilitate la Chişinău, Tiraspol şi Moscova. Perioada pre-electorală nu este una potrivită pentru nişte paşi concreţi pe orice domenii. Din punctul acesta de vedere cred că după alegerile din Federaţia Rusă va fi mai multă claritate, va exista un nou Guvern, Preşedinte, Miniştri responsabili pe diverse domenii şi vor fi nişte interlocutori care vor fi în poziţia de a discuta pe o perioadă îndelungată subiectele pe care urmează să le abordăm. Evident că ne aşteptăm de la Federaţia Rusă ca aportul acesteia să fie unul pe cât de real, constructiv pe atât de nepărtinitor, neutru, astfel ca acest sprijin pentru soluţionarea conflictului să conducă la identificarea unei soluţii rezonabile pentru acest conflict. Am mai repetat-o mai sus, statul trebuie să fie funcţional. Toate mecanismele pe care le vom accepta trebuie să ne asigure că R. Moldova în întregime, dar şi malul drept şi malul stâng, dacă vedem separat, vor avea de câştigat de la această reintegrare şi aceasta este de fapt un scop al Guvernului R. Moldova, ca să nu avem câştigători şi învinşi în acest proces de reglementare. Trebuie să fie o soluţie când toţi vom avea de câştigat şi va beneficia, de fapt, populaţia R. Moldova reîntregită. Din punctul acesta de vedere sprijinul Federaţiei Ruse este unul foarte important pe lângă faptul că Federaţia Rusă a fost practic implicată chiar de la începuturi în acest conflict. federaţia Rusă a stat la baza semnării acordului din anul 1992 care a pus capăt fazei active a acestui conflict militar, după care Federaţia Rusă a participat pe toată perioada la negocieri privind statutul. Deci, Federaţia Rusă este un expert dacă vorbim ca actor în acest proces, este un expert care are probabil cele mai bune cunoştinţe despre ce se întâmplă in regiune şi are şi instrumente care să asigure un comportament corespunzător din partea reprezentanţilor Tiraspolului.

Corneliu RUSNAC: Ce rol au de jucat partenerii occidentali ai R. Moldova, SUA, UE care în prezent au statut de observator în cadrul negocierilor, în tratativele dintre Chişinău şi Tiraspol ţinând cont şi de faptul că Germania manifestă un interes tot mai sporit în ultimul timp faţă de conflictul transnistrean?

4. Rolul partenerilor occidentali ai R. Moldova: UE (Germania), SUA

Eugen CARPOV: Partenerii europeni joacă un rol tot mai important. Aş menţiona că UE şi SUA au devenit parte a procesului în 2005 când au fost, la propunerea inclusiv a R. Moldova, acceptaţi cu statut de observatori. Din acel moment anul 2005 a fost unul de cotitură pentru participarea observatorilor rolul lor a devenit tot mai important. Vreau să menţionez doar câteva aspecte. UE a desemnat un reprezentant special în 2005 pentru conflictul transnistrean care participa la toate reuniunile, avea un oficiu în R. Moldova cu filiale în alte oraşe. A fost luată decizia de a deschide o misiune de sprijin a UE la frontiera moldo - ucraineană şi pe parcursul anului curent termenul de activitate al acestei misiuni EUBAM a fost extins pentru următorii 4 ani fapt care s-a întâmplat în premieră. Anterior mandatul acestei misiuni era extins de la doi la doi ani. Acum 4 ani oferă o perspectivă mai îndelungată şi o posibilitate de planificare a unor acţiuni care ar depăşi termenul de 2 ani având în vedere că această misiune nu va pleca. Noi sprijinim totalmente existenţa acestei misiuni împreună cu partenerii noştri ucraineni. În mod special, atât timp cât R. Moldova, organele constituţionale nu au posibilitatea să controleze, să monitorizeze ca stat segmentul transnistrean de frontieră moldo – ucraineană care are o lungime de circa 460 de km. Nu este vorba despre un segment micuţ sau neimportant este un segment mare şi atunci rolul misiunii UE este în creştere. Avem tot sprijinul politic din partea observatorilor. UE şi SUA au un mesaj foarte clar pe care îl promovează nu în raport cu R. Moldova, dar în raport cu alţi participanţi ai formatului 5+2, alţi parteneri internaţionali care au o participare.

Vreau să vă spun că creşte semnificativ şi sprijinul financiar pe care îl primim din partea donatorilor pentru subiectul reglementării conflictului transnistrean. De exemplu chiar acum este în faza finală de definitivare Acordul cu UE privind oferirea unui sprijin de 13, 1 milioane de euro din partea UE şi UNDP pentru proiecte ce ţin de reglementarea conflictului transnistrean. Practic aceşti bani vor fi disponibil de la începutul anului viitor pentru o perioadă până în 2015. se vor referi concret la proiecte de infrastructură, educaţie, proiecte ce ţin de societatea civilă, tineret, adică tot domeniul ce înseamnă consolidarea măsurilor de întărire a încrederii între populaţia dintre cele două maluri şi acest sprijin nu se limitează doar la suma pe care am enunţat-o. Avem proiecte separate care vin din partea unor parteneri, state concrete cum ar fi Suedia, ţările Baltice, Polonia, Cehia şi alţii. Având în vederea creşterea rolului celor doi actori – observatori, R. Moldova este convinsă că statutul de observator nu mai corespunde aportului pe care ei îl aduc procesului de reglementare şi noi am propus ca statutul celor 2 actori să fie ridicat la statutul de mediator, aşa cum este Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE. Deocamdată subiectul se află pe agendă, încă nu s-a găsit un consens pentru subiectul respectiv, dar credem că toate argumentele necesare pentru ca aceasta să se întâmple există şi rămâne doar ca cei de la Tiraspol să fie convinşi că asta va contribui pozitiv la soluţionarea conflictului. Aţi menţionat şi Germania, Germania este un stat care joacă unul din primele roluri dintre statele europene. Este un stat puternic din punct de vedere politic, economic şi financiar. Nu mai puţin important este că Germania reprezintă un partener important al Federaţiei Ruse. Din acest punct de vedere, este salutabilă iniţiativa Germaniei care a fost  şi materializată prin documentul semnat la Meseberg, de cancelarul Merkel şi preşedintele rus Medvedev, o iniţiativă care a stabilit un nivel ridicat de cooperare între Germania şi Federaţia Rusă pentru ca ambele ţări să-şi aducă aportul în grăbirea soluţionării conflictului transnistrean. Practic, Federaţia Rusă s-a angajat şi în raport cu Germania să vină cu un aport constructiv pentru ca reglementarea să devină cât mai apropiată pentru R. Moldova. Suntem în contact cu partenerii noştri europeni permanent astfel ca să beneficiem plenar de toate iniţiativele pe care le lansează dânşii.

Corneliu RUSNAC: Referitor la Ucraina, ne putem aştepta la o implicare mai dinamică a Ucrainei în procesul de reglementare transnistreană?

5. Gradul de implicare a Ucrainei în reglementarea crizei Transnistrene

Eugen CARPOV: Eu cred că Ucraina este un partener cui posibilităţi enorme în a contribui la soluţionarea conflictului. Referindu-mă la cei 460 km la frontieră comună moldo – ucraineană care sunt pe segmentul transnistrean  este primul element când Ucraina are o tangenţă directă cu această regiune. Este un trafic foarte intens de călători, trafic auto, de trenuri, pasageri, marfare cu Ucraina şi poziţia Ucrainei nu poate fi ignorată de cei de la Tiraspol. Noi ştim că Ucraina poate să vină şi cu soluţii concrete. De exemplu, în 2005 îmi amintesc de Planul Iushcenco care a fost o iniţiativă pur Ucraineană ce a fost pusă pe masa de negocieri şi s-a discutat. Dacă ne amintim, Legea Parlamentului privind principiile de reglementare a conflictului transnistrean a fost adoptată anume urmare a Planului Iushcenco. Ucraina nu rămâne un simplu vecin a R. Moldova. Ucraina este un partener strategic atât pentru dezvoltarea în continuare a R. Moldova cât şi pentru soluţionarea conflictului transnistrean.

Corneliu RUSNAC: Spre regret, timpul rezervat emisiunii noastre a expirat. Eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la acest program. Stimaţi ascultători, sunt Corneliu Rusnac şi vă reamintesc că l-am avut ca invitat în emisiunea de astăzi pe vicepremierul Eugen Carpov responsabil de problema transnistreană în cadrul Guvernului R. Moldova. Emisiunea a fost realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert. Pe curând!               

Tel. +373-22-224430, 210986
Fax +373-22-210986, 233950 office@ape.md
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova
Email : office@ape.md
Copyright © 2024 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire