În două zile, pe 16 februarie, începe sesiunea parlamentară la care Alianţa pentru Integrare Europeană ar trebui să prezinte candidatul la preşedinţia ţării. Politic sau apolitic. Există şanse să se iasă din actuala criză constituţională altfel decît prin alegeri anticipate? - l-a întrebat Valentina Ursu pe fostul premier Ion Sturza.

Europa Liberă: Domnule Sturza, haideţi să vorbim despre Moldova şi şansa de a avea preşedinte.
 
Ion Sturza: „Da, poftim.”
 
Europa Liberă: Ce şanse există ca să fie ales şeful statului?
 
Ion Sturza: „Cred că cele mai mari din toată această perioadă. Eu dau foarte multe şanse că în următoarea lună Republica Moldova va avea un preşedinte.”
 
Europa Liberă: Ce vă alimentează acest optimism şi această încredere, să spuneţi atât de sigur că va fi şeful statului ales?
 
Ion Sturza: „Cunoaşterea psihologiei umane. În linii mari, deciziile se primesc sub presiunea a doi factori. Primul este euforia. Deci, perioada de euforie şi romantică în viaţa politică şi a Alianţei, şi a Republicii Moldova este depăşită. Şi al doilea - este spaima. Primim deciziile sub presiunea spaimei.”
 
Europa Liberă: Doi ani şi jumătate nu s-a reuşit să fie ales şeful statului în Parlament. Credeţi că în acest timp foarte restrâns se identifică atât de uşor un candidat cu şanse de a fi votat?
  
Ion Sturza: „Candidatul nu mai contează. Poate va fi identificat un nume lipsit de personalitate, mai puţin cunoscut, cred că nu e atât de important. E important ca acest proces să fie terminat. Eu cred că Alianţa nu poate să-şi permită astăzi luxul să piardă puterea, trebuie să-şi ducă mandatul până la capăt, ca să aibă finalitate şi unele procese politice, de curăţare a clasei politice de la Chişinău, de debarasarea de tot felul de paraziţi şi profitori. Inclusiv acei, care speculează pe diferite teme, care sunt antiumane, le-aş spune eu. Deci, Alianţa nu are dreptul să piardă puterea, dar eventualele alegeri asta ar însemna – pierderea puterii şi revenirea revanşiştilor la putere.”
 
Europa Liberă: A comuniştilor.
 
Ion Sturza: „Bine, a comuniştilor, dar să nu avem iluzia că revine Voronin. Nu mai revine Voronin, cel care a fost până în 2008. Voronin în mare măsură rămâne un simbol sau o mascotă. Dar revin o hoardă de tineri oportunişti, care au un singur scop – să folosească instrumentele puterii pentru răfuirea cu oponenţii şi pentru a duce Moldova cu totul în altă direcţie, decât are nevoie astăzi Moldova să fie, traiectoria de dezvoltare.”
 
Europa Liberă: O să vă întreb încotro ar trebui noul preşedinte să ducă Republica Moldova. Dar protestele stradale au făcut presiuni asupra Alianţei de guvernare să ia o decizie fermă pentru a depăşi criza politică?
 
Ion Sturza: „Nu cred nemijlocit protestele stradale au influenţat. Aceste proteste sunt mai mult un ritual al unor  pretinşi politicieni de la Chişinău, care nu cred eu că mai au şanse să revină în viaţa activă politică. Opoziţia are dreptul la proteste şi e un proces absolut normal şi aşa cred că trebuie interpretată la Chişinău. Dar nu această formă vulgară, brutală de umilire a statului şi a instituţiilor de stat, cum este Parlamentul, Guvernul. Bineînţeles că se simte un pic de disperare poate, dar de lipsă de reacţie a autorităţilor.”
 
Europa Liberă: De ce a întârziat această reacţie?
 
Ion Sturza: „Ştiţi, aici chiar aşa numiţii protestatari şi-au atins scopul – de a umili. De a demonstra că ţara nu este guvernată. Că instituţiile statului nu pot să reacţioneze prompt la tot felul de provocări, care trec nu numai limita bunului simţ, dar şi limita legii. În mod normal, s-ar putea de intervenit cu mult mai ferm pentru a avea posibilitatea ca instituţiile statului să-şi exercite funcţiile în condiţii normale. Presiunea străzii bineînţeles că este un factor pentru orice guvernare, pentru orice partid politic. Dar divergenţele interioare din Alianţă, această dragoste, în ghilimele, reciprocă cred că a atins culmile cele mai înalte şi acum trebuie resetată nu Alianţa ca o formulă juridică, dar ca relaţii interumane – şi între lideri, şi între cred componentele acestei Alianţe. Au nevoie de o resetare.”
 
Europa Liberă: Dacă mai zăbovim un pic şi vorbim despre aceste acţiuni de proteste stradale, mă gândesc că poate în capul lui Iurie Roşca, fost lider PPCD-ist, e varianta pe care a aplicat-o în 99, când a căzut Guvernul ADR. Şi poate el crede că uneori istoria se repetă.
 
Ion Sturza: „Fiind un cadavru politic, pentru mine Roşca nu mai există ca politician.”
 
Europa Liberă: Dar scoate lume în stradă, domnule Sturza.
 
Ion Sturza: „Ok, aste e o combinaţie între el şi unii ideologi de ai Partidului Comuniştilor, intermediate de Alexei Tulbure, de exemplu, care este prieten şi cu o parte şi cu alta.”
 
Europa Liberă: Şi care e finul Dumneavoastră.
 
Ion Sturza: „E finul meu, da, e finul meu. Un fin mai prăpădit aşa, recunosc.”
 
Europa Liberă: Cum s-a pierdut el în tabăra aceasta a opozanţilor?
 
Ion Sturza: „Nu, el nu s-a pierdut. El întotdeauna a avut relaţii foarte bune cu Mark Tkaciuk, ei fiind fondatorii aşa numitului institut antropologic. E într-o relaţie bună, sunt cam acelaşi tip de gândire şi de acţiune. Acum cred că el intermediază această relaţie fructuoasă şi prietenească între Mark Tkaciuk şi Iurie Ivanovici. Iurie Ivanovici este un instrument al lui Mark Tkaciuk în destabilizarea situaţiei, crearea unei situaţii revoluţionare şi pe fundalul acesta – revenirea la putere. Dar încă o dată spun: nu va reveni Voronin, care totuşi a avut o anumită experienţă administrativă, de viaţă, ş.a.m.d. El va fi utilizat ca mascotă şi vor reveni cu totul alţii. Cel puţin nu este clar ce scopuri au ei finale şi unde, ce vor ei să facă cu Republica Moldova. Eu unul nu le-aş da Republica Moldova pe mâinile lor. Şi aici nu este problema să alegem între alianţă şi ne-alianţă. În cadrul Alianţei totuşi avem un Guvern funcţional, avem un Parlament care de bine, de rău adoptă nişte legi, are o legitimitate şi pe intern, şi pe extern. Eu n-aş fi schimbat această situaţie cu o situaţie de haos.”
 
Europa Liberă: Dar vedeţi că deputaţii comunişti, în frunte cu liderul lor Vladimir Voronin, continuă să insiste pe ideea că puterea este uzurpată şi că eventual dacă se alege şeful statului, el nu va avea legitimitate.
 
Ion Sturza: „Este doar propagandă. Procesul până la momentul actual decurge constituţional, a fost decizia Curţii Constituţionale. Noi nu putem să punem la îndoială până la infinit toate deciziile instituţiilor statului, că atunci ajungem până la absurd. Şi până acum toate decurg democratic şi în câmpul constituţional. Sunt ferm convins că în timpul apropiat va fi anunţată data alegerilor şi Alianţa va începe procedura de alegere a preşedintelui.”
 
Europa Liberă: Ar putea pe data de 16 să fie numită ziua alegerii şefului statului?
 
Ion Sturza: „Să sperăm. Sunt unele condiţionalităţi a domnului Ghimpu, care este un pic obosit şi cred că frustrat de ceea ce s-a întâmplat până acum. Dumnealui consideră că a fost exclus din anumite procese, dar cred că el s-ar putea să se mobilizeze şi în numele stabilităţii politice şi continuităţii vectorului european, despre care se vorbeşte mult la Chişinău, să accepte o poziţie comună de consens – să fie numită data alegerilor şi să fie identificat acel candidat, să spunem aşa, de compromis, care va fi votat de către 62 de deputaţi.”

Europa Liberă: Cum e mai bine? Să fie fixată data şi după aceea să se caute candidatul? Sau mai întâi să existe această garanţie că 62 de deputaţi votează pentru un candidat anume?
 
Ion Sturza: „Eu consider că există garanţia că 62 de deputaţi vor vota un candidat.”
 
Europa Liberă: Dar ar putea să fie susţinut de domnul Dodon, şi să nu aibă sprijinul domnului Ghimpu.
 
Ion Sturza: „Ştiţi, Dumneavoastră sunteţi toţi aici la Chişinău în prizonieratul anumitor stereotipuri – ce vrea Dodon, ce vrea Ghimpu, ş.a.m.d. Acum nu mai contează ce vrea Dodon, ce vrea Ghimpu, ce vrea Filat, ce vrea Lupu. Acum contează doar un singur lucru – să fie ales preşedintele, să fie pus punct acestui proces de creare a organelor de stat, cu funcţia supremă – preşedintele ţării. Şi să înceapă să se realizeze programul de guvernare. Mai avem un an, doi când Guvernul poate să-şi permită luxul să facă orice măsuri şi care nu vor fi taxate de electorat. Şi după aceea un an de „pomeni” electorale, unde se va începe iarăşi campania electorală. Noi avem maximum doi ani de zile pentru a începe nişte reforme reale, de care are nevoie ţara asta şi de semnale concrete. Deci, nu va soluţiona nici o problemă care stă în faţa ţării alegerea preşedintelui şi preşedintele propriu-zis, dar procesul trebuie terminat, scos acest argument din mâna opoziţiei. Şi de avut acest răgaz de a consolida poziţiile ţării, nu a partidelor sau a oponenţilor politici.”
 
Europa Liberă: Pe parcursul acestor 20 de ani de independenţă s-a tot vorbit că şeful statului moldovean ar fi fost sprijinit, propus de la Moscova. Şi în general se spune – ori e pro rus, ori e pro occidental. Şi în general ce fel de preşedinte trebuie ales şi va fi ales acum?
 
Ion Sturza: „Va fi ales un preşedinte la plesneală. Îmi pare rău să v-o spun, dar nu mai contează. Acum se creează la Chişinău un portret robot, cum ar fi trebuit să fie acest preşedinte. Bineînţeles că acest preşedinte, în viziunea liderilor din Alianţă, nu trebuie să aibă nici un fel de ambiţii politice, să nu înceapă nici un fel de proiect politic de sine stătător, să nu intervină în activitatea Guvernului, Parlamentului, ş.a.m.d., să fie un bun şi rafinat cunoscător de cafea, ar fi bine să fie de vârstă înaintată, ca să nu mai pretindă şi la al doilea termen ş.a.m.d. Cam aşa se conturează robotul. Sunt multiple cete de susţinători, care prin zăpadă se mişcă dintr-un birou în altul ca să-şi propună candidaţii săi, sau oamenii săi la acest post. Oricum acest preşedinte nu va fi un preşedinte pe care cred că şi-l doreşte societate.”
 
Europa Liberă: Un preşedinte pe care şi-l doreşte doar Alianţa? Liderii Alianţei?
 
Ion Sturza: „Poate că nici ei nu şi-l doresc. Pentru că fiecare are viziunile lui asupra portretului acesta robot. Bineînţeles că fiecare are şi el o listă de candidaţi în cap, care sută la sută nu coincide cu lista altui partener din Alianţă. Ceea ce se referă la aşa-numitul preşedinte pro-Est, pro-Vest. Eu nu cred că în Republica Moldova foştii preşedinţi au fost aleşi la Moscova, sau la Bruxelles, sau la Bucureşti. Ei au fost aleşi de către electoratul din Republica Moldova. Greşeala mare care a fost făcută în acest proces în aceşti doi ani este că unii lideri ai Alianţei au cerut opinia, dacă nu permisul unor capitale vis-a-vis de anumite candidaturi. Mai mult decât atât: unii din aşa numiţii candidaţi au fost duşi ba în Vest, ba în Est, să fie văzut la curţile respective. Deci, e un proces extrem de umilitor. Chiar îmi spunea cineva din Est, că au fost profund miraţi, când cineva de la Chişinău i-a contactat şi i-a rugat să spună părerea despre X sau Y, de parcă ar trebui să treacă checking-ul candidatul nostru la Moscova, sau la Bruxelles, sau la Bucureşti. Trebuie să-l aleagă la Chişinău, şi să fie o personalitate. Poate să fie un om cu un CV absolut neutru, sau gri, care nu va stârni nici întrebări, nici suspiciuni şi va fi aprobat fără mari probleme. Sau poate fi o personalitate chiar cu mare influenţă şi susţinere în societate, asupra cărui va fi greu de spus nu din partea unui sau altuia, care vor mai sta la îndoială în interiorul Alianţei. Deşi pe oricine nu l-ai pune astăzi în listă o să spună cineva că e strâmb, prost, că nu se gândeşte aşa, că e pro, sau e contra. Deci, e un proces destul de complicat. Dar astăzi încă o dată vă spun: preşedintele va fi ales în mare măsură la întâmplare.”
 
Europa Liberă: Domnule Sturza, pentru că totuşi cunoaşteţi şi din interior ceea ce zace în PCRM, cum credeţi, vor veni deputaţii comunişti la şedinţa Parlamentului? Vor participa la acest exerciţiu? Sau se vor detaşa şi vor insista pe ambâţul lor?
 
Ion Sturza: „Nu vor veni. Nu vor participa. Ei au avut doar două opţiuni – una: revenirea plenară la putere, cu un partener din cadrul partidelor din Alianţă, marginalizat şi secundar. Sau alegeri anticipate. Ultima tentativă a fost făcută în decembrie anul trecut. Practic, cu câteva ore înainte de a începe procedura de alegere a şefului statului, în certitudinea banală că va fi ales preşedintele şi reconfigurată brutal guvernarea în Republica Moldova. Din fericire, liderilor Alianţei le-a ajuns minte ca să nu se aventureze în tot felul de jocuri de culise, care ar fi brutalizat viaţa politică. Şi atunci comuniştii şi-au dat seama că nu mai au şanse de a intriga, de a cumpăra, de a reface Alianţa şi au revenit la tactica de alegeri anticipate. Înaintarea unui candidat cu un trecut glorios, dar cu mari probleme de sănătate.”
 
Europa Liberă: A domnului Talmaci.
 
Ion Sturza: „N-am spus numele. A fost o provocare majoră, ştiind foarte bine că nimeni nu va accepta. Deci, ei vor doar alegeri. Ei sunt îmbătaţi acum de aceste sondaje, care le arată eventual o victorie. Să mai vedem.”
 
Europa Liberă: Pentru că domnul Dodon insistă să spună cu tot dinadinsul că alegerea unui preşedinte apolitic înseamnă reformatarea actualei guvernări. Să vă întreb pe Dumneavoastră: această resetare a guvernării chiar se porneşte de la alegerea şefului statului?
 
Ion Sturza: „Nu. Domnul Dodon are o singură opţiune, dacă vrea să mai rămână în viaţa politică, cel puţin are o singură posibilitate să-şi cumpere timp pentru a-şi consolida cât de cât propriul proiect politic – aceşti doi ani şi jumătate. De aceea, el nu are variante. El astăzi trebuie să voteze şi mătura de la Parlament. În caz contrar dumnealui riscă în alegerile anticipate să ia 1,0 procente, ceea ce ar însemna moartea politică a dumnealui. O spun atât de dur pentru că îmi dau seama că şi el înţelege lucrurile acestea şi le înţeleg toţi. De aceea el nu are variante, decât una: să accepte orice variantă care va fi propusă de Alianţă. Şi atunci el îşi cumpără aceşti doi ani şi jumătate, în care el ar putea să-şi consolideze acest proiect politic. Nu e de ajuns numai banii şi notorietatea liderului, este nevoie de structuri, ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar cum trebuie să înţelegem reformatarea Alianţei?
 
Ion Sturza: „Reformatarea, eu nu consider că Alianţa în sine astăzi are nevoie de reformatare. Există Guvernul care funcţionează şi chiar statistic vorbind, are nişte performanţe, are un program pe care dă Doamne să-l implementeze şi ar fi un beneficiu al ţării. Există partajare de funcţii, care sunt mai mult sau mai puţin cred că echitabile. Rămâne problema cu domnul Ghimpu.”
 
Europa Liberă: Şi problema dacă rămân sau nu doi fruntaşi ai Partidului Democrat în fruntea Parlamentului.
 
Ion Sturza: „Cel puţin doi fruntaşi din Alianţă ar trebui să facă un pas înapoi. Domnul Ghimpu – un pas înapoi. Ce ar însemna acceptarea funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului.”
 
Europa Liberă: Domnul Ghimpu s-o accepte?
 
Ion Sturza: „S-o accepte. Şi domnul Plahotniuc să facă trei paşi înapoi, ceea ce ar însemna revenirea la afaceri, afaceri, care în mare măsură astăzi după câte înţeleg eu deja nu le mai are în Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că el ar accepta să se retragă în condiţiile actuale din politică?
 
Ion Sturza: „În afaceri contează acea coloană în balanţa contabilă, care se numesc pierderi şi venituri. Şi atunci când tu contabilizezi zeci de milioane, şi nu de lei, de cheltuieli cu politica şi nu ai nimic, sau foarte puţin la compartimentul venituri, chiar îţi dai la un moment dat întrebarea, că eşti totuşi om raţional, chiar merită aceste cheltuieli fabuloase pentru ce? Care este scopul? Care este finalitatea acestui proces? O funcţie formală în stat – niciodată. Promovarea unei persoane – cam tot niciodată. Acapararea noilor influenţe economice – cam tot niciodată. Deci, eu cred că el este un om foarte raţional. Acest business-proiect, la care el a insistat acum doi ani eu chiar am scris un articol despre oligarhia şi elementele oligarhiei şi am spus că nu încerca să joci pe câmpul politicienilor, dacă tu eşti din afaceri. Pentru că politicienii întotdeauna o să se mobilizeze şi au să te lase în outsider. Aşa s-a întâmplat. O să cheltui bani enormi şi la un moment dat poţi să pierzi şi banii, dar câte odată şi libertatea. Deci, el fiind un om raţional şi văzând că s-au cheltuit atâţia bani, nici nu ai devenit om politic, nici nu ţi-ai promovat interesele economice, nici nu ai putut să-ţi promovezi oamenii tăi în poziţiile cheie, atunci nu costă, e prea scump.”
 
Europa Liberă: Dar nu-i puneţi pe o balanţă pe domnul Filat şi pe domnul Plahotniuc?
 
Ion Sturza: „Nu, niciodată, niciodată. Domnul Filat, indiferent de ceea ce am mai spus, am spus-o câte o dată cam dur. Totuşi el a realizat un proiect politic major. L-a realizat în văzul lumii, transparent şi destul de profesional. El a făcut politică, câte odată în exces, dar în faţa lumii, ceea ce n-am văzut-o la oponentul din umbră al lui. Apucăturile din business noi le avem cam tot aceleaşi, dar asta e altă poveste. Proiectul lui Filat politic este un proiect de succes. Sperăm că îl va conduce mai departe, dacă va avea şi el tenacitatea şi responsabilitatea, şi bunul simţ.”
 
Europa Liberă: Deşi lucru vizibil că în anumite circumstanţe ei s-au duşmănit, în altele au devenit totuşi aproape de a fi amici.
 
Ion Sturza: „Nu, niciodată nu au fost amici. Ei au făcut nişte armistiţii, pentru că e prea scumpă lupta asta. Armistiţiul din ultimul timp cred că a fost legat de aceea că şi unul, şi altul au avut nevoie de răgaz, sau de timp pentru a-şi restructura nişte lucruri pe interior. Unul în afaceri, altul în politică. Dar revenirea la faza fierbinte a relaţiilor lor, în sensul luptei pe viaţă şi pe moarte eu cred că poate să se întâmple în orice moment.”
 
Europa Liberă: Din pricina intereselor lor, suferă mediul de afaceri? Sincer, domnule Sturza.
 
Ion Sturza: „Nu, nu aş spune că numai din interesele lor. În Moldova nu se ştie de altă formă de a face afaceri decât intervenţiile astea brutale prin administrativ, prin repartizare de fluxuri băneşti, ş.a.m.d. E mai simplu să te pui de-a lungul drumului, să strângi nişte biruri, decât să-ţi promovezi propriu-zis nişte afaceri. Se simte această presiune şi costurile exagerate, care oamenii de afaceri sunt nevoiţi să le plătească pentru dreptul de a face afaceri în Republica Moldova. Şi din păcate lucrurile acestea se asociază cu aceşti doi oameni – Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc. Des sunt legende. V-o spun sincer, des sunt legende. Pentru că foarte mulţi profită de această dualitate, sau trivialitate a puterii şi îşi fac treburile lor.”
 
Europa Liberă: În apa tulbure peştele înoată.
 
Ion Sturza: „Categoric şi fac referinţă, că e al lui X, că e a lui Y, ş.a.m.d.”
 
Europa Liberă: Unul zice că e al lui Filat, altul zice că e al lui Plahotniuc.
 
Ion Sturza: „Dar între timp ei se duc la bibliotecă şi citesc cărţi. Ca în vechiul banc. Dar sunt multe lucruri, care sunt doar nişte poveşti. Dar şi lucrurile reale – omul se ciocneşte în fiecare zi cu fiscul, se ciocneşte cu vama. Eu înţeleg dorinţa de a administra tot şi toate în ţara asta, de a-i trece prin urechea acului pe toţi şi pe toate. E imposibil să faci lucrurile astea. Trebuie un pic guvernarea să se relaxeze şi să se distanţeze de administrare şi să se ocupe totuşi de politică.”
 
Europa Liberă: Cine ar avea dreptul să înainteze candidatul? Şi cine îl va înainta? Pentru că se zice că în eventualitatea unei înţelegeri asupra unei candidaturi, va avea prioritate cel care va propune candidatura.
 
Ion Sturza: „Păi 15 deputaţi, conform legii.”
 
Europa Liberă: Nu, din cei 62.
 
Ion Sturza: „Poate că în cazul respectiv ar fi bine ca ei să facă un „primary” în interiorul partidelor, în interiorul Alianţei şi după aceea să vină cu nişte candidaturi publice. Eu sunt categoric împotriva imixtiunii societăţii civile şi a aşa-numiţilor analişti. Nu prea sunt ei atât de informaţi, ei sunt influenţaţi.”
 
Europa Liberă: Dar şi numele Ion Sturza a fost des vehiculat că ar merita să fie în fruntea ţării. Aţi reacţionat? În ce fel?
 
Ion Sturza: „Da, bine. Nu pot să spun că am reacţionat cu ironie, pentru că pe de o parte este măgulitor că cineva îţi pronunţă numele în contextul, în acest proces atât de important, dar nici nu pot să ajung în situaţia ridicolă de a mă antrena în tot felul de speculaţii şi a-mi auto-oferi serviciile pentru şeful statului. Eu prea mult ţin la propria imagine, ca să mă antrenez în aşa procese. Deşi încă o dată vă spun, că eu astăzi am aflat că sunt cete de cetăţeni, care umblă şi fără ca să mă întrebe pe mine, mă promovează la partide pentru funcţia de preşedinte. Şi la un moment dat, să vă spun sincer, mă gândeam că pentru a provoca lucrurile, s-ar putea de făcut o conferinţă de presă şi de anunţat: Ion Sturza se autopropune în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Vă asigur, a doua zi Alianţa va găsi un candidat şi va promova repejor.”
 
Europa Liberă: Şi cine va fi candidatul?
 
Ion Sturza: „Nu ştiu. Cred că nimeni astăzi nu ştie.”
 
Europa Liberă: Când va fi ales preşedintele?
 
Ion Sturza: „Cred că în următoarele o lună-o lună şi jumătate Moldova va avea preşedinte.”