Europa Liberă: Republica Moldova s-ar integra mult mai uşor în Uniunea Europeană împreună cu Transnistria. Conflictul nu se va rezolva peste noapte, însă şansele reglementării sunt mai bune ca înainte. Sunt câteva idei din interviul pe care Valentina Ursu l-a realizat cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel. Prima întrebare adresată oaspetelui ediţiei de astăzi este însă câţi ani i-ar trebui Moldovei ca să ajungă în Uniunea Europeană?
Dirk Schuebel: „Nu sunteţi prima care mă întreabă acest lucru. Răspunsul meu ar fi: „această întrebare este de un milion de euro”, adică este cea mai dificilă întrebare pentru mine. Este greu să vă dau un termen, singurul lucru pe care pot să îl afirm e că ţara este pe calea cea bună, iar perioada în care va deveni membră a UE depinde doar de dvs. Ştiu că în interiorul UE Moldova este acceptată tot mai mult ca o ţară europeană, care la sigur într-o zi va deveni parte a acestei comunităţi. Întrebarea este cînd?”
Europa Liberă: Dle Schuebel, aţi fost la Tiraspol. Şansa reunificării Republicii Moldova a apărut odată cu schimbarea conducerii de acolo?
Dirk Schuebel: „Eu cred că şansele de a înainta în negocieri sunt mai bune ca înainte. Dl Şevciuk şi dna Ştanski, aşa numita ministra de externe a regiunii, sunt politicieni tineri care vorbesc pe limba tuturor, dacă pot să mă exprim aşa. Aceasta este primul avantaj pe care îl văd. De asemenea, am observat paşi concreţi întreprinşi de administraţia de la Tiraspol. Nu cred că trebuie să punem carul înaintea calului. Acum trebuie să rezolvăm problemele practice, mă refer la redeschiderea circulaţiei trenurilor pentru mărfuri: Chişinău - Tiraspol - Odesa, restabilirea comunicării telefonice normale între cele două maluri. Înţeleg că pentru dl Şevciuk este o prioritate să restabilească relaţiile economice între Chişinău şi Tiraspol. Din cîte cunosc, peste 800 de companii din regiunea transnistreană stau la evidenţa Serviciului Vamal pentru că îşi doresc să exporte bunuri în Uniunea Europeană. Mi se pare un pas important, pentru că ne arată că de Acordul de Liber Schimb pe care îl negociem au nevoie întreprinderile din stînga Nistrului.”
Europa Liberă: Pe cît de eficient este acest format, „5+2” pentru soluţionarea problemei transnistrene şi dacă altă dată se zicea că foarte mult depinde de dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, astăzi mai mult se spune că foarte mult depinde identificarea acestei soluţii pentru criza transnistreană de dialogul între UE şi Federaţia Rusă. Aşa să fie?
Dirk Schuebel: „Formatul „5+2” a fost creat pentru că formatul „1+1”, adică negocierile directe, nu aduceau un rezultat pozitiv. Suntem bucuroşi că negocierile oficiale în formatul „5+2” au fost reluate la Vilnius, în noiembrie anul trecut. Abia aştept a doua rundă a negocierilor, care vor avea loc săptămâna viitoare, la Dublin, cu noile autorităţi de la Tiraspol, cu dna Ştanski în locul dlui Iastrebciak. Eu sunt optimist. De asemenea vreau să vorbesc despre rolul UE. Cosniderăm că nu trebuie să fim doar observatori la negocieri. Am fost observatori de la început, în 2005 cînd a fost creat formatul „5+2” şi credem că rolul nostru este mai mare acum decît a fost acum şase ani. Faptul că suntem implicaţi activi în proces în fiecare zi, că oferim suport financiar pentru consolidarea încrederii între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului, ne oferă dreptul să credem că putem deveni părţi egale în negocieri cu partenerii noştri din Statele Unite. Sperăm că printr-un astfel de format vom reuşi să rezolvăm conflictul.”
Europa Liberă: Care este preţul politic pe care îl va plăti Chişinăul pentru reunificarea ţării?
Dirk Schuebel: „Nu ştiu dacă va exista un preţ poltic. Cred că trebuie să existe ambiţia politicienilor şi cetăţenilor moldoveni ca să se ajungă la o înţelegere. De asemenea, acest lucru va facilita calea dvs spre Uniunea Europeană. De aceea este important pentru noi să vă ajutăm să găsiţi o soluţie pentru acest conflict. Simt că acum sunt mai bune precondiţii ca problema să fie rezolvată, însă ar trebui să ne mişcăm pas cu pas, atent. Pot spune doar că apreciez eforturile premierului Vladimir Filat din ultimii doi ani, care nu este prea mândru să discute direct cu liderii regiunii nerecunoscute. Este cea mai corectă abordare pentru a obţine un rezultate pozitiv. Eu cred că nu trebuie să ne creem iluzii că acest conflict va fi rezolvat mâine, dar sunt optimist şi sper că într-o zi vom ajunge la o înţelegere.”
Europa Liberă: Care este pronosticul dvs. reintegrarea Republicii Moldova va avea loc până la o eventuală eurointegrare a ţării?
Dirk Schuebel: „Preţul acestei întrebări cred că este de două milioane de euro. Este una foarte dificilă. Singurul lucru pe care Republica Moldova îl poate face este realizarea în continuare a reformelor şi în paralel să nu întrerupă negocierile cu partea transnistreană. Apoi vom vedea cînd şi cum ambele probleme se vor încheia.”
Europa Liberă: Şeful Delegației Europene la Chişinău, Dirk Schuebel.
Europa Liberă: Valentina Ursu a stat de vorbă şi cu vicepremierul Eugen Carpov, în ajunul reuniunii în formatul 5+2 de la Dublin, Irlanda, ţară ce a preluat anul acesta preşedinţia prin rotaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa – unul din mediatori în negocieri. Care sunt aşteptările Chişinăului de la această nouă rundă? L-a întrebat colega mea pe Eugen Carpov.
Eugen Carpov: „Vom încerca să avem un prim dialog în acest format 5+2, cu iniţiative pe care le avem noi la Chişinău, cu, sper, propuneri care vor veni de la Tiraspol, astfel ca să pornim pe o cale care să demonstreze constructivism, pragmatism, orientare spre rezultate concrete. Poate nu neapărat ne propunem să obţinem un rezultat final timp de o reuniune, dar important este să avem paşi concreţi care vor demonstra voinţă politică şi soluţionarea problemelor cu care ne confruntăm.”
Europa Liberă: Aţi spus că cu paşi mici să ajungeţi la lucruri mari.
Eugen Carpov: „Există acest postulat al paşilor mici şi noi suntem orientaţi să utilizăm această formă de activitate în special, vreau să menţionez că aceşti paşi mici se referă la dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, dialogul direct asupra problemelor cotidiene cu care se confruntă populaţia de pe cele două maluri ale rîului Nistru. În acelaşi timp, în paralel cu paşii mici noi trebuie să vedem soluţionarea politică a conflictului transnistrean. Trebuie să organizăm activitatea noastră astfel ca acest dialog Chişinău-Tiraspol să vină în consonanţă cu agenda politică a formatului 5+2.”
Europa Liberă: Soluţionarea politică înseamnă purcederea la elaborarea unui statut pentru această regiune?
Eugen Carpov: „Da, este un principiu fundamental. Chişinăul nu şi-a schimbat poziţia pe parcursul acestor 20 de ani şi nici actorii internaţionali care sunt implicaţi direct în formatul 5+2, dar şi cei care contribuie la soluţionare, ne fiind membri acestui format, au un singur punct de vedere, soluţionarea politică trebuie să însemne reunificarea ţării prin acordarea unui statut juridic special de largă autonomie regiunii transnistrene. Şi în acest scop noi avem toată disponibilitatea şi voinţa politică să activăm împreună cu cei de la Tiraspol. Asta se referă la formatul 5+2.
Evident că, nu mai puţin importantă în această perioadă este şi contribuţia partenerilor noştri internaţionali, contribuţia şi la masa de negocieri, astfel, ca ei să faciliteze negocierile, nu să creeze anumite obstacole; doi, este aportul lor poate financiar în creştere, în special, din partea partenerilor noştri europeni; Comisia Europeană a oferit 12 milioane de euro, care împreună cu 1,1 milioane de euro din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, formează o sumă de 13,1 de milioane oferite Republicii Moldova pentru măsurile de consolidare a încrederii.
Care înseamnă, de fapt, proiecte concrete orientate pentru populaţia de pe malurile rîului Nistru, în special pentru localităţile din zona de securitate, dar şi proiecte mai largi care să cuprindă tot teritoriu Republicii Moldova. Și aici ca ţintă aş vedea în primul rînd grupurile receptive ale populaţiei pentru această politică de consolidare a încrederii, este generaţia tînără, sunt elevii, studenţii, sunt domenii pentru ziarişti, pentru societatea civilă, pentru cultură, sport, învăţămînt, ştiinţă ş.a.m.d. Deci aceşti bani sunt absolut necesari pentru a crea un fond pozitiv pentru dialogul dintre cetăţenii de pe două maluri.”
Europa Liberă: Domnule Carpov după întrevederea de la Odesa a premierului Vlad Filat cu liderul de la Tiraspol Evghenii Şevciuk s-a spus că s-ar fi creat un dinamism pozitiv în soluţionarea problemelor importante pentru locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului, în primul rînd în domeniul circulaţiei oamenilor şi a mărfurilor, reluării comunicaţiei telefonice. De ce atît de greu se rezolvă aceste probleme sau ce vrea Tiraspolul şi de ce pachetul de condiţii pentru reluarea circulaţiei feroviare nu e cunoscut?
Eugen Carpov: „Anumite probleme au fost create probabil de faptul că în Tiraspol are loc un proces de constituire a unor anumite structuri. Pe de o parte venim cu înţelegere că această perioadă de timp este necesară celor de la Tiraspol, pe de altă parte am exprimat în repetate rînduri disponibilitatea noastră şi dorinţa să avem întîlniri şi să convenim o agendă foarte clară pentru cooperarea noastră. Aş menţiona în primul rînd interesul nostru să reluăm întîlnirile la nivelul grupurilor sectoriale de experţi, şi asta ţine de toate domeniile, nu doar de libera circulaţie sau circulaţia trenurilor şi telecomunicaţii. Avem grupuri pentru probleme de sănătate, probleme sociale, probleme de acte civile, de infrastructură, transport, economie, bănci, agricultură, ecologie.”
Europa Liberă: Bine, dar aţi ați dat prioritate şi aţi spus că telefonia şi reluarea circulaţiei trenurilor ar fi cele mai stringente probleme care îşi aşteaptă soluţionarea.
Eugen Carpov: „Da. Şi acest fapt a fost confirmat şi de Evghenii Şevciuk la întîlnirea de la Odesa. Elementul care urmează să fie convenit este cooperarea la nivelul structurilor responsabile de aspectul vamal. Atunci cînd vorbim despre circulaţia trenurilor nu e vorba despre vagoane şi locomotive, e vorba de transportarea în regim de comerţ internaţional a bunurilor dintr-o ţară în alta. Toate bunurile produse pe teritoriul oficial al Republicii Moldova sunt de origine moldovenească, acest fapt poate fi certificat doar de organele oficiale vamale ale Republicii Moldova.
Atîta timp cît nu există un contact direct între vameşul moldovean şi bunurile care urmează să fie transportate din regiunea transnistreană în alte ţări, cum ar fi Ucraina, Rusia, Belarus şi alte ţări din zona respectivă, Republica Moldova nu poate să-şi asume responsabilitatea pentru proveniența acestor bunuri, asta presupune că trebuie să existe o cooperare, un control mixt la prima etapă a responsabililor din domeniul vamal pentru mărfurile care urmează să fie transportate. Instituirea acestei tehnologii de activitate în comun şi este prioritatea pe care noi o propunem celor de la Tiraspol.”
Europa Liberă: Şi ei nu acceptă deocamdată?
Eugen Carpov: „Deocamdată avem anumite propuneri care ţin mai mult de schimbul de informaţii, de anumite elemente care ar viza întîlniri, dar nu şi o activitate în comun.”
