Europa Liberă: Dle Duşciac, sunteţi doctor în fizică, inginer-cercetător la Laboratorul Naţional Henri Becquerel al Comisariatului pentru Energie Atomica (CEA), Saclay, Franţa, unul din liderii diasporei moldoveneşti. Dvs. personal aţi putea fi considerat o istorie de succes. Apelul însă pe care l-aţi semnat împreună cu liderii altor asociaţii ale moldovenilor este scris în numele celor mulţi, nu numai din Franţa, care, ca să citez din acest text, sunt „confruntaţi zilnic cu sute, mii, zeci de mii de drame familiale: familii despărţite, copii crescuţi fără părinţi, imposibilitatea pentru mulţi de a-şi petrece în ultimul drum apropiaţii, de a asista la naşterea ori nunta copiilor…”.  Haideţi pentru început să precizăm: ce solicitaţi, de fapt, prin acest apel al diasporei moldoveneşti din Franţa adresat politicienilor, societăţii civile şi clerului din Republica Moldova?
 
Dorin Duşciac: Aşa cum am menţionat şi în textul apelului, noi solicităm în primul rând o luare de atitudine pozitivă a tuturor actorilor importanţi din Republica Moldova vizavi de legea anti-discriminare. Adică noi considerăm că e nevoie în primul rând ca conţinutul acestei legi în toată integritatea sa să fie explicat populaţiei şi să fie contracarate orice tentative ale unor persoane rău-intenţionate de a utiliza această lege pentru a pune capăt negocierilor dintre Republica Moldova şi UE privind obţinerea unui statut care ar permite libera circulaţie a cetăţenilor moldoveni în UE.
 
Europa Liberă: Semnatarii apelului se declară „surprinşi de faptul că acest proiect de lege e prezentat de unii actori politici, dar şi feţe bisericeşti şi reprezentanţi ai societăţii civile dintr-o perspectivă absolut falsă” şi că „opiniei publice îi este indusă ideea că ar fi vorba de un text ce ar favoriza sau chiar promova practici contrare tradiţiilor creştine ortodoxe.” În Franţa, în alte ţări ale UE unde acte normative cu conţinut similar sunt aplicate de ani buni, muncesc sute de mii de moldoveni… Ce văd ei? Urmări înspăimântătoare ale  legilor anti-discriminare, aşa cum avertizează cei care se opun adoptării actului respectiv în Republica Moldova?    
 
Dorin Duşciac: Nu, în nici un caz. În ţările Europei occidentale, dar şi în alte ţări ale UE nu putem constata nişte urmări, cum spuneţi dvs., înspăimântătoare, ale acestor legi. În nici un caz nu veţi vedea pe străzile capitalelor europene hoarde întregi de persoane de orientare sexuală minoritară, care îşi permit să practice anumite chestii în public şi aş mai departe. Astfel de manifestări există, dar ele nu sunt mai des întâlnite decât chiar şi la noi la Chişinău sau alte capitalei din ţările Europei de Est, sau în Rusia, sau altă ţară din CSI.
 
Europa Liberă: Cu lege anti-discriminare operantă în Franţa, de exemplu, s-a înrăutăţit situaţia sub aspectul  crimelor sexuale, divorţurilor sau copiilor abandonaţi, comparativ cu situaţia chiar din RM sau CSI unde se luptă atât de aprig pentru persecutarea prin discriminare  a celor cu altă orientare sexuală?
 
Dorin Duşciac: În nici un caz nu s-a înrăutăţit această situaţie. Ba din contra. Vreau să vă spun în primul rând că în Franţa un astfel de set de legi, pentru că este vorba despre un pachet de legi, funcţionează de decenii bune, deci astfel de legi au intrat în vigoare cu mult, mult timp înainte ca să ajung eu în Republica Franceză. Şi vreau să vă spun că statistica oficială arată că an de an în Franţa numărul crimelor sexuale ş numărul femeilor care sunt victime ale maltratărilor din partea soţilor sau colegilor lor este în continuă scădere. La fel, şi alte tipuri de manifestări negative violente pe fundal sexual sunt la fel în scădere.
 
Europa Liberă: UE, în viziunea multora în Republica Moldova, este văzută aproape ca iadul pe pământ, inclusiv datorită mecanismelor societăţii care descurajează ura faţă de minorităţi… Cum e cu instituţia căsătoriei în Franţa, de exemplu?
 
Dorin Duşciac: În Franţa, în 2007 când au avut loc alegerile prezidenţiale, candidatul de atunci care a şi câştigat această funcţie, Nicolas Sarkozy, a explicat foarte clar că dânsul se va opune întotdeauna căsătoriilor între homosexuali şi adopţiilor copiilor de către homosexuali. Această viziune nu este împărtăşită de către toţi liderii tuturor forţelor politice din Franţa, astfel încât în ziua de azi există anumite partide de stânga mai ales care promovează cu înverşunare legalizarea căsătoriilor între homosexuali şi legalizarea adopţiilor copiilor de către cupluri homosexuale, deci vedeţi că situaţia este radical inversă faţă de cea din Republica Moldova, unde stânga revanşardă vrea să pară mult mai tradiţionalistă şi mai „ortodoxă”. Dar atâta timp cât l putere în Franţa va fi o majoritate de dreapta sau de centru-dreapta, căsătoriile între homosexuali nu vor fi permise, şi nici legalizarea adopţiilor copiilor de către cupluri homosexuale. Acum, ştim cu toţii că în Republica Moldova într-adevăr se promovează de la o vreme încoace o imagine foarte negativă a UE, însă ne dăm seama cu toţii că este vorba despre un efort al anumitor forţe orientat pentru a ne îndepărta de UE. Adică oamenii a căror singura sursă de informare sunt predicile unui popă Marchel, asta ştiu. Din păcate.
 
Europa Liberă: În situaţia de acum, când contestatarii respectivei legi pentru Republica Moldova ignoră, cum spuneţi, dramele umane legate de imposibilitatea de a circula liber în spaţiul european ce credeţi că ar fi de făcut? 
 
Dorin Duşciac: Ar fi în primul rând de realizat o campanie foarte vastă de informare a cetăţenilor. Acuma AIE dispune de toate mijloacele de informare care sunt foarte eficiente, începând cu posturile de televiziune, de radio, portalurile şi site-uri internet, care permit o informare calitativă, o informare corectă şi cantitativă. Plus de asta, avem posibilitatea de a beneficia de un răgaz de timp suficient pentru a le explica oamenilor de rând, oamenilor care sunt mai puţin informaţi, pentru că cei de la Chişinău probabil ştiu despre ce este vorba şi mai mult oamenii de la ţară sunt cei care trebuie informaţi astfel încât sursa lor de informare să nu fie doar preotul din biserică, cel care va promova o anumită viziune. Într-un stat democratic trebuie să avem un pluralism de viziuni şi păreri.
 
Europa Liberă: Apelul conţine şi un îndemn adresat reprezentanţilor Alianţei pentru Integrare Europeană să intensifice eforturile de comunicare şi dialog cu cetăţenii în scopul de a explica populaţiei mai puţin sau unilateral informate privind modalitatea aplicării şi necesitatea adoptării Legii anti-discriminare… Consideraţi prestaţia guvernării în acest sens o restanţă? … 
 
Dorin Duşciac: Da, din păcate constatăm că până şi unele voci din cele mai progresiste din AIE se pronunţă în mod deschis împotriva adoptării legii anti-discriminare. Este un lucru absolut regretabil, care demonstrează faptul că nu există acea unitate în acţiuni şi viziune ale celor trei partide de la guvernare. Însă în această problemă având în vedere faptul că este o precondiţie pentru abolirea regimului de vize pentru Republica Moldova, cred că interesul major, interesul naţional, interesul sutelor de mii de oamenii care vor putea circula liber în UE trebuie să primeze şi să fie deasupra unor considerente de ordin strict personal, sau de grup, sau de partid.
 
Europa Liberă: Câtă încredere aveţi că toţi cei care au reticenţe faţă de proiectul de Lege anti-discriminare, inclusiv mulţi întreţinuţi, sprijiniţi de banii trimişi acasă de emigranţi, ar putea înţelege câr de importantă este pentru milionul plecat peste hotare liberalizarea regimului de vize?
 
Dorin Duşciac: Eu cred că toată lumea înţelege importanţa liberalizării regimului de vize. Şi asta indiferent de viziunile lor, sau de poziţia pe care au adoptat-o faţă de această lege anti-discriminare. Acum trebuie să înţelegem foarte clar că din păcate marginali din politica din Republica Moldov utilizează această lege anti-discriminare acolo unde nu-i este locul: ei încearcă să utilizeze blocarea legii respective ca pe o frână într-un proces care trebuie să aibă loc indiferent de viziunea şi sensibilitatea oamenilor. Acum utilitatea practică trebuie să primeze şi trebuie să fie considerată mai importantă decât sentimentele sau sensibilităţile unora sau altora. Mai ales că nu există nici un studiu serios care ar fi fost dat publicităţii şi care ar arăta realmente care ar fi poziţie moldovenilor faţă de această problematică.
 
Europa Liberă: Nu cumva se simplifică necesitatea unei legi anti-discriminare doar la nevoia de a circula? Oare fără un regim liberalizat de vize, ar fi normală orice discriminare?
 
Dorin Duşciac: Bineînţeles că suntem într-o situaţie în care se discută foarte mult despre legea anti-discriminare în contextul abolirii regimului de vize. Dar acest lucru nu trebuie în nici un caz să însemne că dacă nu am fi putut beneficia de o liberalizare a regimului de vize, atunci nu ar mai fi nevoie de a adopta o lege anti-discriminare. Este evident faptul că o astfel de lege este necesară şi Republica Moldova se pomeneşte astăzi, la mai mult de 20 de ani de independenţă, cu restanţe foarte grave la acest capitol. Să ne amintim de faptul că fenomenul homosexualităţii a fost de-penalizat în URSS în 1985. Deci acei care vorbesc astăzi despre o „legalizare” a  homosexualităţii nu fac decât să inducă lumea în eroare, pentru că nu poţi să legalizezi ceva ce nu este ilegal. E foarte clar o stratagemă pusă în aplicare. Noi avem nevoie de o luptă permanentă împotriva discriminării. Ţi vreau să vă spun că Franţa a creat, fie în 2003, fie în 2004, o înaltă autoritate naţională pentru lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, adică în afară de o astfel de lege, mai există şi nu organism de stat care se ocupă de implementare prevederilor acestui pachet de legi.