- În luna martie s-a desfăşurat cea de-a zecea rundă de negociere a Acordului de Asociere, concomitent cu prima rundă de negociere a Acordului privind instituirea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Cum evoluează dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană? La ce etapă este Republica Moldova în procesul de integrare europeană?
- Am conlucrat foarte bine pe parcursul ultimilor trei ani în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Am avut 10 runde de negocieri a Acordului de Asociere. La începutul lunii iunie va avea loc cea de-a 11-a rundă. Am închis 23 din 25 de capitole. În privinţa Acordului privind instituirea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană am avut o primă rundă de succes şi cea de-a doua rundă, la fel, se va desfăşura la începutul lunii iunie. Avem scopuri ambiţioase şi anume să încheiem negocierile la ambele teme până în septembrie 2013, adică până la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius.
- Cum se descurcă Republica Moldova la implementarea reformelor, pentru a putea deveni mai aproape de Uniunea Europeană?
- Eu consider că Republica Moldova a înregistrat progrese pe parcursul ultimilor trei ani la capitolul reforme, dar, desigur, mai este mult de lucru, în deosebi în ceea ce ţine de reforma justiţiei şi a instituţiilor de forţă. Noi ajutăm la acest proces. După cum ştiţi, anul acesta pentru reforma justiţiei vom avea un buget de circa 52 de milioane de euro. Desigur, vom ajuta şi la celelalte reforme. Eu consider că Republica Moldova a atins progrese, dar mai are de muncit.
- Până a fi ales preşedintele Republicii Moldova, în multe situaţii se invoca criza politică. Cum credeţi acum, când a fost ales preşedintele, lucrurile se vor schimba, reformele vor derula mai repede?
- Eu întotdeauna am spus că ţara are nevoie de un preşedinte. Sunt foarte bucuros că preşedintele a fost ales pe 16 martie, pentru că eu consider că şeful statului este un element de stabilitate în ţară. Preşedintele ales are o experienţă mare în domeniul justiţiei şi consider că el va juca un rol foarte important în procesul de reformare a justiţiei, care este foarte necesară. Consider că reformele vor derula mai repede şi preşedintele va juca un rol important în acest proces.
- Autorităţile Republicii Moldova nu mai sunt atât de optimiste în ceea ce priveşte obţinerea regimului fără vize cu UE pe termen scurt (perspectiva de regim fără vize în unul sau doi ani este o naivitate, a spus Marian Lupu). Se vorbeşte despre faptul că Uniunea Europeană ar impune statelor care aspiră la regim liberalizat de vize condiţii insurmontabile. De unde vine această neîncredere?
- Eu am mai spus, că în opinia mea, Marian Lupu e prea sumbru în acest context. Noi am convenit împreună cu Republica Moldova, acum doi ani şi jumătate, asupra unui pachet întreg de activităţi pe care Republica Moldova trebuie să la îndeplinească şi acum el trebuie îndeplinit. Pentru mine e de neînţeles acest scepticism, pentru că lucrurile decurg foarte bine. Suntem la a doua fază a dialogului privind regimul de vize. Am să fiu foarte bucuros, dacă Marian Lupu a greşit şi cred că el însuşi va fi bucuros dacă a greşit.
- Cum credeţi, ce este de făcut ca cetăţeanul Republicii Moldova să-şi vadă interesul personal pentru procesul de integrare europeană a Moldovei, să participe personal şi să preseze cu interes personal oficialităţile ţării spre dinamizarea procesului?
- În primul rând, cetăţenii trebuie să se implice mai mult în procesul de integrare europeană. Ei trebuie să fie cât mai activi, să se implice în procesul de democratizare a Republicii Moldova şi în promovarea mesajului european. Consider că în ultimele luni au fost făcuţi paşi foarte buni. Societatea civilă a devenit cu mult mai activă decât în trecut şi nu doar în domeniul politic, dar şi în celelalte, cum ar fi mediul, drepturile consumatorului etc. În opinia mea, societatea civilă a devenit mai activă şi în regiunile ţării. Când am venit, în 2009, în Republica Moldova societatea civilă era activă doar în Chişinău, iar acuma văd că şi în regiuni sectorul neguvernamental a devenit mai activ. Şi chiar şi în regiunea transnistreană este societate civilă activă cu care noi conlucrăm.
- În perioada 12-19 mai sărbătorim Zilele Europei în Republica Moldova. Din 2006, când pentru prima oară a avut loc o recepţie cu acest prilej, sărbătoarea a căpătat amploare. Anul acesta ajunge şi la Comrat. De ce s-a optat anume pentru această destinaţie? Aria sărbătorii se va mai extinde în anii următori?
- În prezent Ziua Europei în Republica Moldova este marcată într-un spectru larg. Noi considerăm că aceasta reprezintă o posbilitate minunată pentru a le arăta oamenilor ce este Europa şi nu doar în politică, ci şi în cultură – posibilitatea de a vorbi cu ambasadorii, de a cunoaşte tradiţiile ţărilor europene. Întotdeauna sărbătorim în primul rând la Chişinău şi selectăm încă un oraş. În anul trecut a fost municipiul Bălţi, dar anul acesta am ales un oraş de la sudul Moldovei şi am considerat că oraşul Comrat este unul foarte interesant, inclusiv pentru că este capitala UTA Găgăuzia. Sunt sigur că va fi o sărbătoare foarte frumoasă pentru cetăţenii din Găgăuzia şi nu doar, pentru că în preajmă sunt şi alte oraşe cum ar fi Cahul. Organizarea sărbătorilor pentru viitor depinde şi de partea financiară, nu avem prea mulţi bani, dar sărbătoarea a ieşit foarte bine şi ne vom strădui ca şi la anul viitor sărbătoarea să fie marcată la Chişinău şi încă într-un oraş, deocamdată nu ştiu în care. Printre altele, eu ştiu că în foarte multe localităţi ale Republicii Moldova este marcată Ziua Europei. De exemplu, pe data de 26 mai eu plec la Bălţi, pentru că am înţeles că oamenii de acolo ei înşişi s-au organizat să marcheze Ziua Europei şi eu cu plăcere voi merge acolo.
Elena Nistor, Info-Prim Neo
