Federaţia Rusă reintră sub administraţia lui Vladimir Putin, chiar dacă nu pare să fi deviat prea mult  după ultimul mandat precedent al acestuia. Cum pot evolua acum relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova, ţara care ar încăpea, ca populaţie, de trei ori într-un singur oraş ca Moscova sau de aproape 50 de ori între Kalinigrad şi Kamceatka. Vom discuta în această dimineaţă  dl Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.

Europa Liberă: Aţi prezentat ieri în numele Asociaţiei pentru Politică Externă o analiză consistentă despre relaţiile moldo-ruse, o analiză întitulată sugestiv: „R. Moldova-Federaţia Rusă: parteneriat strategic versus Parteneriat realist, previzibil şi viabil”. De fapt, ce-ar fi însemnat un parteneriat strategic de succes cu Rusia? În accepţiunea Moscovei, a Chişinăului?
 
Victor Chirilă: „Actualmente nu există o viziune clară nici la Chişinău, şi nici la Moscova cu privire la un eventual parteneriat strategic între statele noastre. Mai mult decât atât nu există interes din partea Federaţiei Ruse cu privire la un astfel de parteneriat cu Republica Moldova. De ce? Pentru că obiectivele Rusiei în spaţiul CSI nu coincid cu obiectivele Republicii Moldova de integrare europeană, ele se bat de fapt cap în cap. Ele se exclud, practic, reciproc. Integrarea europeană presupune la etapa actuala asocierea Republicii Moldova din punct de vedere politic la UE şi integrarea comercial-economică cu spaţiul european. Or, acest lucru contravine cu ideile, intenţiile, eforturile Rusiei şi în special ale domnului Putin de afirmare a Rusiei ca un stat cu putere regională, iar puterea regională a Rusiei este de fapt CSI, controlul asupra spaţiului CSI.

De aceea cred că în acest context, având în vedere aceste evoluţii, atât în cadrul CSI, dar şi în UE, Republica Moldova are nevoie de un parteneriat credibil în raport cu Federaţia Rusă. Credibil acasă şi credibil, de asemenea, la Moscova. O politică de lungă durată, pe un termen de 15-20 de ani, care ar oferi Rusiei mize reale în Republica Moldova, mize reale care ar convinge-o să participe la proiectul de modernizare a Republicii Moldova care este promovat actualmente de AIE.”
 
Europa Liberă: Aţi vorbit, dle Chirilă, de diferenţele dintre Moscova şi Chişinău sub aspectul viziunilor, parţial sau total diferite, asupra unui şir întreg de subiecte de politică internă şi externă, şi ar fi vorba aici, dacă e să arunc o privire asupra textul acestei cercetări: condamnarea separatismului, statutul regiunii transnistrene, retragerea muniţiilor şi trupelor staţionate pe teritoriul Republicii Moldova, transformarea misiunii de pacificare ruse, statutul limbii ruse ş.a.m.d. Vladimir Putin a revenit în funcţia de preşedinte: câtă probabilitate există ca viziunile parţial sau total diferite asupra unui şir cunoscut de subiecte de politică internă şi externă pe care le are Moscova şi Chişinăul să se poată schimba, eventual armoniza?
 
Victor Chirilă: „Eu nu cred că ceva se va schimba. Nu se va schimba pentru că politica Federaţiei Ruse faţă de Republica Moldova, faţă de regiunea în care ne aflăm rămâne aceiaşi, priorităţile rămân aceleaşi. Se schimbă liderii, de fapt are loc un schimb de poziţii, de funcţii la Moscova, dar nu se schimbă priorităţile. Politica Rusiei va rămâne în continuare constantă, priorităţile sunt clare: Rusia doreşte să rămână o putere care să fie respectată atât de China, de SUA, de UE, deci o putere pe măsura marilor centre de influenţă internaţională. Or, acest lucru înseamnă consolidarea influenţei economice, politice, militare, geostrategice în spaţiul CSI. Este un efort enorm pe care domnul Putin vrea să-l realizeze în următorii 6 ani. Dar cu siguranţă domnul Putin şi politica Federaţiei Ruse de acum încolo vor fi mult mai incisive şi hotărâte în acest sens.

Trebuie să ne aşteptăm la o mai mare determinare a Federaţiei Ruse de a promova procesele integraţioniste în spaţiul CSI. Şi cu siguranţă exemplul cel mai relevant este ideea creării unei Uniuni economice euro-asiatice, care, fără îndoială, se va transforma în următorii 20 de ani şi într-o uniune politică. Iar o astfel de uniune nu are sorţi de izbândă fără atragerea Ucrainei, iar atragerea Ucrainei înseamnă fără îndoială şi o schimbare de optică a multor partide şi a multor cetăţeni asupra viitoarei evoluţii a Republicii Moldova. Cu siguranţă în acest caz, dacă Federaţia Rusă va reuşi să atragă şi Ucraina în acest proiect geostrategic, atunci va apărea o alternativă destul de serioasă pentru proiectele de integrare europeană în care ne-am angajat actualmente.”
 
Europa Liberă: Asocierea politică şi iintegrarea economică a R. Moldova cu UE are darul să îndepărteze R. Moldova de Rusia. În ce mod Rusia va descuraja, în consecinţă, apropierea moldovenilor de UE?
 
Victor Chirilă: „Integrarea europeană nu are această menire, dar în schimb subminează platformele de proiectare a puterii în Republica Moldova pe care le are Federaţia Rusă. Şi mă refer la dependenţa energetică, mă refer la dependenţa comercial-economică, mă refer la problematica transnistreană. Atâta timp cât problema transnistreană nu este soluţionată, Rusia are un instrument destul de eficient pentru a influenţa asupra proceselor de luare a deciziilor în Republica Moldova cu privire la proiectele integraţioniste. Federaţia Rusă sigur nu este încântată de orientarea proeuropeană a Republica Moldova şi va încerca să folosească de acum încolo mult mai activ, mult mai inteligent pârghiile economice, pârghiile politice, pârghiile multilaterale din cadrul CSI pentru a determina politicienii de la noi să fie mult mai flexibili în raport cu procesele integraţioniste din spaţiul CSI.”
 
Europa Liberă: „A propos, abia reintrat în post, preşedintele Putin a semnat un decret care stabileşte liniile mari ale politicii externe ruse, dar în care Moscova se declară hotărâtă să rezolve problema transnistreană, cu, după cum se precizează, respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova? Abordarea aceasta faţă  de regiune transnistreană este deosebită de ce faţă de Abhazia şi Osetia, de exemplu, care ar urma, potrivit Ministerului rus de externe, să se dezvolte ca state independente. Cum poate fi citită această, iată, nouă reconfirmare a poziţiei Moscovei faţă de problema transnistreană şi faţă de regiunile separatiste ale Georgiei?
 
Victor Chirilă: „Nimic nou în acest sens. Este o reconfirmare a unei poziţii oficiale, de fapt un ritual al discursului politic de la Moscova, atunci când vorbim de atitudinea Moscovei faţă de problema transnistreană. Dar în acelaşi timp sunt mai multe acţiuni, fapte care ridică mai multe semne de întrebare la Chişinău. Numirea lui Rogozin în calitate de reprezentant special al preşedintelui Federaţiei Ruse pentru Transnistria, repet pentru Transnistria, nu pentru regiunea transnistreană, şi în acelaşi timp numirea lui Rogozin în calitate de copreşedinte al Comitetului interguvernamental pentru cooperare economică este o mare sfidare la adresa suveranităţii şi independenţii republicii Moldova.

De ce? Pentru că de fapt Moscova a pus pe acelaşi cântar Tiraspolul şi Chişinăul, regiunea transnistreană şi Republica Moldova, un stat recunoscut în timp că actuala regiune transnistreană, controlată de forţele secesioniste, nu are nici un statut internaţional legal recunoscut. De fapt, Moscova a recunoscut egalitatea de drept a regiunii transnistrene în raport cu Republica Moldova. Acest lucru trebuie spus foarte clar. Chiar dacă Republica Moldova nu a recunoscut, Moscova o face şi o face de acum încolo foarte vizibil, foarte hotărât, fără menajamente în raport cu Chişinăul.

De asemenea, cu siguranţă aţi citit ultimul interviu al domnului Rogozin după plecarea sa din Republica Moldova. Dânsul menţionează câteva condiţii necesare pentru ca regiunea transnistreană să se integreze cu Republica Moldova; de fapt el vorbeşte despre un stat comun. Şi printre aceste condiţii voi menţiona, de exemplu, recunoaşterea egalităţii de drept, consens asupra interpretării evenimentelor din anii ʼ90, relaţii economice normale şi al patrulea punct – recunoaşterea Rusiei ca unic stat care se bucură de autoritate politică şi forţă necesară în regiune. De fapt, acest lucru înseamnă recunoaşterea Rusiei ca putere regională unică în spaţiul nostru, în CSI.

Este gata Republica Moldova să recunoască asemenea lucruri în momentul în care se orientează spre UE? Cu siguranţă nu! Rolul UE a crescut foarte mult şi Republica Moldova nu va  face acest lucru. Deci, sunt mai multe momente care aruncă mai multă lumină asupra poziţiei Federaţiei Ruse cu privire la problematica transnistreană.”
 
Europa Liberă: Dacă Rusia, cum se pare consideraţi, va deveni de acum încolo mai incisivă în apărarea sferei sale de „interes privilegiat”, ce are de făcut, eventual inteligent, Chişinăul?
 
Victor Chirilă: „Chişinăul este nepregătit şi se află într-o situaţie delicată. Nu ştiu dacă acest lucru se înţelege pe deplin la Chişinău. Avem o politică faţă de Rusia foarte conjuncturală, intuitivă, o politica care se numeşte pragmatică, dar nu este pragmatică nicidecum.”
 
Europa Liberă: Aţi numit-o la un moment dat chiar fragilă, având în vedere un fel de teamă de a nu cumva supăra pe cineva la Moscova…
 
Victor Chirilă: „Anume că la acest principiu se reduce practic tot pragmatismul: să nu supărăm Rusia, să nu provocăm Rusia, iar în momentul în care am provocat-o, să minimalizăm consecinţelor negative. Acesta este pragmatismul actualei politici.”
 
Europa Liberă: Dar cum ar putea fi altfel, de vreme ce şi la case mai mari se umblă cam pe vârful degetelor pe lângă uriaşul dintre Kalinigrad şi Kamceatka?
 
Victor Chirilă: „Spuneam că ne aflăm într-o situaţie delicată: pe de o parte purtăm negocieri cu UE cu privire la un nou cadru politico-juridic. Or, acest cadru politico-juridic ne-ar asigura un anumit spate, un anumit teren solid sub picioare atunci când discutăm cu Federaţia Rusă. Dar din păcate acest teren solid va veni abia peste 4-5 ani, probabil în anul viitor va fi negociat, va fi semnat, să presupunem acest lucru, ratificat va fi în următorii 4-5 ani, iar pus în aplicare urmează în următorii 10 ani.

Numai în momentul în care vom avea acest acord pus în aplicare, vom putea spune că suntem într-un fel asiguraţi pe frontiera de vest, că avem un aliat puternic în UE. UE va avea toate instrumentele legale să ne susţină în raport cu Rusia.

Pe de altă parte, nu avem nici o politică, nici o viziune strategică în raport cu Federaţia Rusă. O politică strategică care să ne asigure nu doar  preţuri reduse la gazele naturale, sau piaţă pentru vinurile noastre. Nu la aceasta se reduce relaţia cu un stat. Rusia are un potenţial enorm din punct de vedere economic şi politic. Acest potenţial enorm trebuie să fie folosit, exploatat de o ţară cum este Republica Moldova pentru a-şi moderniza economia, politicile, pentru am atrage investiţiile.

Or, deocamdată nu există o asemenea politică, care ar da siguranţă şi Moscovei că interesele sale în Republica Moldova sunt luate în considerare. O politică care ar oferi şi ar convinge foarte multă lume la Moscova că este vremea să se rezolve această problemă transnistreană. Este momentul să ne gândim profund la o politică într-adevăr bazată pe nişte principii, pe nişte obiective clare pentru următorii 20 de ani, care nu se vor schimba în funcţie de schimbarea clasei politice şi a liderilor de la Chişinău.”
 
Europa Liberă: Dle Chirilă, vă mulţumim.