Europa Liberă: Dle Lazăr, aţi spus cu mai multe ocazii că sistemul energetic autohton se confruntă cu mai multe probleme. Infrastructura energetică este într-o stare nu cea mai bună, mai degrabă într-o stare de uzură avansată, iar preţurile la resursele energetice importul cărora constituie 95 la sută, se pare, din necesar sînt în creştere. Ce se poate de făcut?

Valeriu Lazăr: „Deja am început a realiza cîte ceva. Apropo, astăzi la ora 10 propunem publicului larg spre atenţie prima versiune a noii strategii energetice, pînă în perioada 2030. Observaţi că şi orizontul de planificare s-a mărit. Provocări în domeniu într-adevăr sînt foarte multe, nu doar în faţa noastră, a R. Moldova, dar toată regiune - şi n-aş greşi dacă aş spune că toată lumea -, are în faţă anumite provocări care vin din partea asigurării cu energie. De aceea vom propune să discutăm cadrul acesta de politici nu doar la nivel de impresii.

O strategie trebuie să dea o claritate pe acest orizont de timp care sînt priorităţile pornind de la provocările care sînt. Şi de fapt am impresia că noi am reuşit împreună cu consultanţii pe care îi avem să punem cap coadă această strategie, începînd de la provocări, la o parte din ele te-ai referit. Şi cel mai important să propunem soluţiile. Dar accentele le punem pe asigurarea siguranţei livrărilor şi pentru aceasta avem nevoie de a face investiţii în linii de interconexiuni, să ne conectăm cu sistemele vecine, în special cu România.

Şi investiţii majore pentru infrastructura internă pe tot lanţul: generare, distribuţie, furnizare etc. Asta ar fi în linii mari, dar din altă perspectivă sîntem o ţară nu prea eficientă din punct de vedere a consumului de energie, avem rezerve enorme la acest capitol. Şi de aceea altă parte a strategiei vizează preocuparea noastră de eficienţa energetică, adică să consumăm energie care este scumpă, pe care o importăm, mult mai eficient în toate zonele. Şi în ceea ce numim noi zonă rezidenţială, adică acasă, şi la producere şi să utilizăm raţional resursele de energie regenerabilă pe care le avem şi în special biomasa. Astea ar fi trei piloni pe care se bazează această strategie.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vorbiţi despre un document pe termen lung. Pe termen mediu ştiu că vă propuneaţi să majoraţi pînă în 2015 ponderea energiei alternative. Pare-se pînă la 10 la sută. Aşa este?

Valeriu Lazăr: „Acest obiectiv este pînă în 2020 de-a avea 20 la sută. Şi această cifră va fi discutată astăzi fiindcă vrem să avem o strategie realistă. Strategia actual este foarte bine punctată, academic dacă vreţi. Dar pe parcursul anilor de implementare am văzut că este mult prea ambiţioasă raportată la resursele noastre. De aceea un principiu pe care ne bazăm este cel al realismului. Sîntem suficient de ambiţioşi dar trebuie să fim şi realişti.

Şi aici îţi dau perfectă dreptate, important este prioritizarea, ce vom face pînă în 2020, dar încercăm să prioritizăm pe termen imediat, ce trebuie să facem în primul şi în primul rînd, reieşind din cadrul de resurse pe care îl avem ca să soluţionăm problemele critice. Or ele vin tocmai din zona lipsei alternativei, adică avem nevoie de canale alternative, de surse alternative. Fiindcă atîta timp cît nu vom avea aceste surse alternative, toţi împreună vom avea sentimentul de nesiguranţă. Fiindcă nu poţi să zici că ai minimul necesar de siguranţă atunci cînd depinzi de o singură sursă.”

Europa Liberă: De ce în aceşti 20 de ani de independenţă nu s-a insistat mai mult să existe suficiente interconexiuni fizice cu ţările vecine în sectoarele şi de gaze, şi de energie electrică?
 
Valeriu Lazăr: „Nu ştiu. Această prioritate s-a regăsit întotdeauna în documentele de politici, dar abia acuma am ajuns în faza practică. Asta şi este ideea: cînd ai multe probleme, multe provocări şi resurse puţine întotdeauna, la ţară zic, fug ochii. Şi cred că au tot apărut alte priorităţi. Şi de aceea noi acuma ne propunem ca prioritate imediată liniile de interconexiune.”

Europa Liberă: Dar de ce  România ar trebui să fie interesată de construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni?

Valeriu Lazăr: „România ar fi interesată măcar din considerentul că au şi ei aceleaşi provocări. Chiar dacă dependenţa lor este mai mică de una şi aceeaşi sursă, dar pînă la urmă pentru orice ţară, cu cît mai multe canale şi cu cît mai multe surse de nergie electrică ai, ai starea de siguranţă dacă vreţi din punct de vedere tehnologic, ca să nu mai zic din punct de vedere politic, financiar, comercial. Fiindcă domeniul energiei întotdeauna trebuie privit într-un context geopolitic.

Energia întotdeauna înseamnă şi geopolitică. Şi de aceea şi pentru România este important să aibă cîteva canale alternative. Intervin şi situaţii tehnogene. Este ceva firesc. În contextul construirii unei pieţe pan-europene energetic este conceptul de inelare. Adică trebuie să ai cel puţin două surse, două canale de alimentare. Asta ar fi prima parte. A doua, dacă vreţi, este şi un gest  de bunăvoinţă din partea României. Pentru că pentru ei ar mai exista şi alte alternative. Dar pentru Republica Moldova unica alternativă de a ne conecta la această piaţă pan-europeană energetică este prin intermediul României. Şi avem nevoie de deschidere din partea colegilor români şi ea este.”

Europa Liberă: Faptul că acest proiect a fost declarat unul de importanţă naţională pentru două state îi dă greutate…

Valeriu Lazăr: „Aveţi dreptate. Tocmai acest statut şi aceste gesturi, şi politice dacă vreţi, dau într-adevăr importanţă acestui obiectiv şi ne asigură certitudinea că pe orizontul de timp pe care ni l-am propus acest gazoduct va fi construit.”

Europa Liberă: Dumneavoastră anterior spuneaţi că Moldova urma sau a şi lansat negocieri privind semnarea unui acord interguvernamental de colaborare în sectorul energetic şi cu Federaţia Rusă.

Valeriu Lazăr: „Negocierile nu au început. Noi am agreat împreună această idee.”

Europa Liberă: Urma să fie constituit cabinetul de miniştri de la Moscova…

Valeriu Lazăr: „Corect. Asta este. La întîlnirea de la Aşhabad a premierilor, unde am asistat şi eu, noi ne-am confirmat disponibilitatea de-a intra imediat în aceste consultări, negocieri, fiind umila mea persoană numită responsabilă de acest domeniu, conform competenţelor. Şi urma premierul rus Medvedev, la revenirea la Moscova, să determine cine din partea guvernului Federaţiei Ruse va coordona acest proces.

Noi sîntem cu mandatul gata, cu echipa de negocieri gata şi aşteptăm semnalul din partea colegilor ruşi. Şi nu doar aşteptăm dar şi trimitem semnale. Şi eu cred că nu mai tîrziu decît partea a doua a acestei luni, la Sankt-Petersburg, voi participa la Consiliul Economic CSI şi deja am stabilit cu colegii responsabili din guvernul Federaţiei Ruse, ceea ce ar însemna că trebuie să demarăm acest proces.”

Europa Liberă: Dar între timp aţi obţinut şi acceptul final al Comisiei Europene pentru finanţarea unui studiu de fezabilitate privind interconectarea sistemului electro-energetic naţional la cel european. Reuşiţi să împăcaţi şi capra, şi varza?

Valeriu Lazăr: „Dacă o să binevoiţi să veniţi astăzi la acest eveniment veţi vedea acolo un enunţ care este foarte important. Cu cît mai mică este ţara şi cu cît mai dependentă este ea de sursele energetice importate cu atît mai sofisticată şi mai inteligentă trebuie să fie strategia sa energetică. Şi este tocmai cazul nostru.”

Europa Liberă: Şi aţi făcut-o inteligentă?

Valeriu Lazăr: „Noi pretindem că o să fie una foarte inteligentă care va ţine cont de foarte mulţi factori. Şi noi vom încerca să schimbăm paradigma. Noi nu vedem doar contradicţii dintre interesele marilor puteri care se intersectează în regiunea noastră, şi pe parte de energie.  Noi vedem foarte multe oportunităţi. Şi încercăm, fiind inteligenţi, fiind foarte atenţi la toate implicaţiile acestea politice, geopolitice, să oferim partenerilor noştri din vest şi partenerilor din est toate oportunităţile pe care le are R. Moldova.

Noi ne oferim în calitate de platformă. Asta ar însemna să avem un mediu investiţional cît mai favorabil, cu un cadru de planificare foarte previzibil, cu garanţii pentru investitori şi să asigurăm că merită să faci investiţii cu resursele din est pentru a genera şi a exporta energie pre vest. De ce nu?

Observaţi schimbări în atitudini, iar pentru aceasta ar trebui să avem şi un gen de consens şi la nivel naţional, şi în raport cu partenerii noştri. Nu există altă soluţie. Nu sîntem noi ţara care să ne permitem pe platforma noastră să apară divergenţe. Ba din contra, eu sînt sigur că dacă vom gestiona foarte atent şi intelligent această situaţie toată lumea va avea avantaje. Ba din contra, toată lumea va avea interesul ca aici unde s-au făcut investiţii în domeniul energetic şi o ţară de care va depinde parţial măcar şi securitatea energetică europeană toată lumea va avea grijă să avem stabilitate şi politică, şi economică.  Observaţi că avem planuri ambiţioase, dar nu avem altă soluţie.”   
                     
Europa Liberă: Aţi spus că dependenţa de importurile energiei electrice şi procurările de la un singur furnizor afectează securitatea energetică a statului. R. Moldova uneori este şantajabilă de către cei de la care importă?

Valeriu Lazăr: „R. Moldova este permanent şantajabilă, spre regret, atîta timp cît chiar avem o singură sursă. Şi tocmai de aceea interconectorul cu România, şi asta vreau să scot în evidenţă, măcar la nivel teoretic, în perspectivă, ne dă posibilitatea să diminuăm această dependenţă exagerată. De ce?

Fiindcă într-un fel sau altul, nu este cazul să ghicim acum la care din proiectele majore pan-europene va fi conectată România, că va fi South Stream, că va fi Nabucco, că va fi Nabucco în formula lui redusă - sînt diferite opţiuni acum, dar cu certitudine România la unul din aceste proiecte regionale va fi conectată. Şi atunci fiind noi conectaţi la sistemul gazier românesc prin acest interconnector automat vom avea şi oportunitatea de a fi conectaţi la aceste conducte, indirect, prin România. Asta este ideea.”

Europa Liberă: Pierderile în sectorul electro-energetic şi cel termic cîte de mari sînt? Pentru că sîntem săraci şi dacă avem şi pierderi mari bani de unde scoatem?

Valeriu Lazăr: „Aşa este. Obiectivul nostru pînă la urmă să nu uităm este următorul: să avem livrări sigure în energie la preţuri sustenabile, fiindcă sînt importante ambele valenţe ale acestui proces. Sigur că în primul şi în primul rînd trebuie să avem asigurate aceste livrări. Dar nu livrări de dragul livrărilor. Fiindcă consumatorii, în special cei casnici, trebuie să aibă cum zicem noi, economiştii, ofertă sustenabilă.

Oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-şi achite facturile. De aceea noi urmărim ambele obiective. Şi asta ar însemna o politică tarifară care pe de o parte să facă operatorii să fie cît mai eficienţi, adică nu le dai voie să bage totul în tarif, fiindcă asta nu stimulează eficienţa. Nu, îi plafonezi şi-i faci să fie eficienţi. Dar în egală măsură tariful ăsta trebuie să permită a investi în această eficienţă şi trebuie să limităm pierderile.

Hai să dau cifre: pe partea de energie termică în oraşul Chişinău sînt pierderi la nivel de 22-23 la sută. Vă daţi seama, aproape o pătrime din ceea ce plătesc consumatorii de fapt sînt pierderile operatorului. Bine, acolo sînt şi pierderi tehnologice care sînt inevitabile, pompe, anumite uzuri să zic aşa. Dar asta o să fie la nivel de 7-10% maxim. Or asta înseamnă că tot restul sînt ţevi sparte, pompe ineficiente etc. Şi de aceea obiectivul nostru pe termen scurt este de a determina aceste investiţii critice care sînt necesare în primul rînd pentru a reduce pierderile pe tot lanţul, generare, furnizare, distribuţie. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, circa 40 la sută din energie se pierde în casele noastre. Adică la nivel de consumatori casnici. Şi de aceea lucrăm acuma şi cu primăria, şi cu alte instituţii, dar în special cu finanţatori internaţionali pentru a accesa programe de reabilitare termică a clădirilor, programe de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial.

Au apărut ici-colea prin Chişinău cîteva case doar, dar noi vrem să tirajăm această experienţă. Ferestrele trebuie schimbate, pereţii – termoizolaţi, trebuie schimbate elementar geamurile acolo unde ele sînt sparte, fiindcă noi pe de o parte sîntem săraci, presiunea facturii pe energie în coşul nostru de consum este enormă, dar sîntem irositori şi asta este o realitate. Şi irositori toţi: de sus pînă jos. Şi chiar şi instituţiile publice, începînd de la casa guvernului. Eu aş schimba şi acolo ferestrele că nu sînt din cele mai energoeficiente. Şi pentru asta trebuie să atragem şi finanţări. Şi noi vom finanţa, din surse atrase, în condiţii concesionale, asociaţiile de locatari care vor fi active, se vor autoorganiza, îşi vor propune să implementeze asemenea proiecte. Fiindcă nu poţi lucra cu fiecare locatar în parte.”