Premierul României Victor Ponta a anunţat că în zece zile va veni la Chişinău, unde vor fi semnate mai multe acorduri bilaterale. Despre importanţa relaţiilor moldo-române Europa Liberă a discutat cu Nicu Popescu, director de program la Consiliul European pentru Relaţii Externe de la Londra.
 
Nicu Popescu: „Relaţia dintre România şi Moldova este extrem de importantă. Or, România este unul dintre cei mai importanţi şi influenţi prieteni ai Republicii Moldova în Uniunea Europeană. România este la fel de importantă pentru realizarea acelor proiecte de infrastructură, care vizează conectarea Republicii Moldova la spaţiul european – în primul şi primul rând în domeniul energetic, atât interconectările de gaz, cât şi electricitatea, dar şi pe mai multe dosare politice, comerciale, de securitate. La fel de importantă este cooperarea în gestionarea frontierei, care bineînţeles va facilita şi va permite Moldovei să se mişte cu viteza cuvenită spre liberalizarea vizelor cu UE. Deci, în sensul acesta, România este practic cel mai important stat şi partener al Republicii Moldova din interiorul Uniunii Europene, asta chiar lăsând la o parte evident aspectele simbolice, istorice şi identitare ale acestei relaţii.”
 
Europa Liberă: Premierul român, Victor Ponta, anunţa în cadrul unei videoconferinţe cu omologul său de la Chişinău, Vlad Filat, că România ar putea în toamnă să se bucure de semnarea acordului privind spaţiul Schengen. Se va răsfrânge cumva aceasta asupra cetăţenilor din Republica Moldova?
 
Nicu Popescu: „Aderarea României la Schengen cred că va avantaja Republica Moldova din mai multe motive. În primul rând nu cred că aderarea României la Schengen va complica şi mai mult situaţia cu trecerea frontierei în România, sau eliberarea vizelor româneşti. Or, în acest sens politicile României sunt deja destul de restrictive şi nu cred că ele vor deveni şi mai restrictive. Din contra, odată cu aderarea României cred că şi România va putea să se relaxeze un pic, nu va mai trebui să dea dovadă la Bruxelles că este mai catolică decât papa de la Roma şi s-ar putea relaxa măcar pe anumite segmente – atât pe politicile de vize, cât şi de traversare a frontierei.”
 
Europa Liberă: Devine mai importantă acum administrarea integrată a frontierei de stat?
 
Nicu Popescu: „Da evident, pentru Republica Moldova acest lucru devine mai important şi mai importantă ar fi cooperarea cu România. Însă iarăşi, printre avantaje aş mai vrea să menţionez şi faptul că odată cu aderarea României la Schengen viza românească va fi viza Schengen, care va permite cetăţenilor Republicii Moldova cu viză românească sau viză Schengen în viitorul apropiat să călătorească în toată Europa. Deci, în acest sens, zeci şi chiar sute de mii de cetăţeni, care au şi vor avea vize româneşti, vor putea merge cu acele vize în toate statele Schengen, nu doar în România. Cu siguranţă, şi spaţiul Schengen va deveni mai accesibil pentru zeci de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova prin faptul că România înseşi aderă la spaţiul Schengen şi se vor scoate controalele la frontiera dintre România şi alte state Schengen.”
 
Europa Liberă: Şeful Executivului de la Bucureşti spunea că dacă se reuşeşte să se adopte în Guvern proiecte economice comune, odată cu venirea sa la Chişinău aceste acorduri ar putea fi semnate. Ce documente ar fi?
 
Nicu Popescu: „Este important că în România există un consens politic larg în favoarea menţinerii relaţiei cu Republica Moldova pe post de prioritate pentru guvernele de la Bucureşti, atât de stânga, cât şi pe dreapta eşichierului politic de la Bucureşti şi din perspectiva Republicii Moldova este extrem de important ca disensiunile dintre preşedintele Băsescu şi primul ministru Ponta să nu afecteze activismul şi angajamentul României pe dosarul Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă: În baza dosarului Republicii Moldova, Victor Ponta îşi poate face PR? Pentru că totuşi imaginea lui în România este afectată acum.
 
Nicu Popescu: „Da, Victor Ponta va dori să obţină careva beneficii din imaginea din relaţia pe care o va avea cu Republica Moldova, dar acest lucru este absolut normal pentru orice politician.”
 
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi lăsat să se înţeleagă că priorităţile nu se schimbă din partea Bucureştiului în relaţia cu Chişinăul?
 
Nicu Popescu: „Eu sper că nu se vor schimba. Eu sper că România, inclusiv acest Guvern va fi la fel de activ şi angajat în relaţia cu Republica Moldova, în dezvoltarea acestei relaţii. Cred că un lucru care nu este chiar finalizat dar totodată ridică careva semne de întrebare este atitudinea noului Guvern românesc faţă de extragerea gazelor de şist din România. Evident că exista speranţa în întreaga Europă şi inclusiv în Republica Moldova că nişte state ca România sau Polonia vor dezvolta noi modalităţi de a extrage gazul din sol. Şi în acest sens, independenţa, inclusiv energetică a unui stat ca România va creşte şi că treptat, într-o perioadă de cinci sau zece ani şi România se va putea conecta la aceste noi surse de resurse energetice. De exemplu, politica externă energetică a noului Guvern, inclusiv a relaţiilor României cu statele din Caucazul de Sud, cu Azerbaidjanul, discuţiile privind construcţia unui nou terminal sau de gaz lichefiat în România, dezvoltarea gazelor de şist, deşi sunt lucruri foarte importante, inclusiv pentru Republica Moldova, ceea ce va face Guvernul de la Bucureşti cu timpul, sperăm, că va ajuta şi Republicii Moldova să-şi diversifice resursele energetice.”
 
Europa Liberă: Proiectele energetice moldo-române ar fi de importanţă europeană?
 
Nicu Popescu: „Evident că ele sunt mult mai importante pentru Moldova şi România, dar evident că şi Uniunea Europeană doreşte ca statele membre, şi statele vecine ale Uniunii Europene, în primul rând Moldova, să-şi diversifice resursele energetice, ceea ce duce la o mărire a marjei de manevră externă, inclusiv în cazul unor state ca Republica Moldova. Uniunea Europeană sprijină nu doar prin declaraţii politice, ci şi prin expertiză, participare instituţională, dar şi bani proiectele de diversificare energetică a Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă: Sunt voci care spun că în relaţia moldo-română nu există deficit de vorbe bune, ci mai degrabă deficit de fapte.
 
Nicu Popescu: „Orice relaţie bilaterală poate fi mai intensă, mai bună şi mai rapidă în implementarea planurilor şi în acest sens este absolut evident să ne dorim mai mult de la relaţia cu România. Viteza de mişcare în această relaţie nu este pe măsura intenţiilor declarate atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău. Evident că acei care-şi doresc o ancorare mai strânsă a Republicii Moldova în spaţiul european, îşi doresc inclusiv ca Bucureştiul să se mişte mult mai rapid de la vorbe la fapte în relaţia cu Republica Moldova.”