Ion Stăvilă: „De doi ani, relaţiile dintre Republica Moldova şi Ucraina au avansat esenţial. Anul trecut a avut loc prima şedinţă a comisiei mixte pentu cooperare comercial-economică, după o pauză îndelungată, cu părere de rău, care a durat mult, vreo cinci-şase ani. Putem să spunem că anul trecut s-a produs o cotitură în relaţiile noastre bilaterale.

A început această înviorare şi anul acesta dialogul şi activităţile pe plan bilateral au continuat. Aş vrea să menţionez vizita oficială a
premierului Vlad Filat la Kiev, care a avut loc la 2-3 februarie, cu acel prilej a avut loc şi un forum economic, au fost semnate actele de constituire a euro-regiunii Nistru, care este a treia la număr între ţările noastre. Mai recent, pe data de 11 mai a avut loc o vizită de lucru a preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti.”
 
Europa Liberă: Dle ambasador, ziceţi că dialogul la nivel înalt dintre Chişinău şi Kiev este foarte bun actualmente, dar pe agenda prorităţilor oricum există două-trei probleme care au nevoie urgent de a fi soluţionate şi aici mă refer atît la criza transnistreană, unde Ucraina este un actor important în formatul „5+2” în calitate de mediator. Care e poziţia Kievului astăzi?
 
Ion Stăvilă: „Două lucruri aş vrea să menţionez în acest context. Primul este că reprezentantul special al Ucrainei în formatul de negocieri „5+2”, ambasadorul cu misiuni speciale, Igor Harcenko, un diplomat foarte experimentat, este foarte activ. Aduce o contribuţie substanţială în dialogul şi discuţiile care se desfăşoară în acest format, pe de o parte, pe de altă parte Ucraina a contribuit substanţial la promovarea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol. Cunoaşteţi bine că la începutul acestui an a avut loc prima întâlnire la Odessa, prima întâlnire a premierului moldovean cu noul lider de la Tiraspol, de unde a început acest dialog care a căpătat o dinamică foarte bună în ultimul timp şi întâlnirile au continuat.”
 
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că ar fi şi un dialog direct între Kiev şi Tiraspol?
 
Ion Stăvilă: „Kievul, în virtutea statutului său de partener şi actor, are un drept firesc şi o posibilitate ca să întreţină nişte contacte şi un dialog cu reprezentanţii de la Tiraspol, lucru care se face foarte transparent, dar efectul final se vede foarte bine în formatul „5+2”, unde reprezentantul Ucrainei îşi formulează foarte clar poziţia. Trebuie să înţelegem că şi Kievul şi Chişinăul sunt interesaţi în egală măsură în reglementarea conflictului transnistrean, în depăşirea acestei crize, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Este în interesul Ucrainei ca acest conflict, această problemă să fie soluţionată anume pe aceste principii.”
 
Europa Liberă: La hotarul moldo-ucrainean există acest segment de frontieră ucraineano-transnistrean. A venit şi misiunea EUBAM despre care se zice că ar avea un impact foarte mare asupra operaţiunilor export-import care se fac la vama respectivă. Acum să înţelegem că a fost curmată contrabanda, nu se mai face contrabandă?

Ion Stăvilă: „Poate că mai există încă careva acţiuni de contrabandă pe acest segment, dar situaţia s-a schimbat mult, pentru că ştiu de la nişte prieteni de ai mei, să zic aşa, din regiunea transnistreană, care spun că acolo multă lume este nemulţumită de acţiunile întreprinse de noii lideri de la Tiraspol vizînd contracararea contrabandei. Aceasta s-a redus la minim şi multă lume implicată cîndva în aceste operaţiuni ilicite acum este nemulţumită pentru că nu mai pot să facă ceea ce făceau ei altă dată şi să aibă profituri uşoare din contrabandă.”
 
Europa Liberă: Problema proprietăţilor mai persisită?
 
Ion Stăvilă: „Persistă problema recunoaşterii dreptului de proprietate asupra unor obiecte situate pe teritoriul ţărilor noastre.”
 
Europa Liberă: Cîte obiective au mai rămas?
 
Ion Stăvilă: „Noi aveam o listă de peste o sută de obiecte asupra cărora revendicăm dreptul nostru de proprietate pe teritoriul Ucrainei încă din perioada sovietică. Din acestea au fost recunsocute 47, inclusiv o bună parte din regiunea transnistreană, probleme de proprietate reglementate în baza acordului moldo-ucrainean.”
 
Europa Liberă: Dle ambasador să vă întreb dacă procesul de apropiere al Ucrainei de UE ajută Rpublicii Moldova?
 
Ion Stăvilă: „Ajută foarte mult şi noi ne bucurăm că în pofida unor intemperii politice şi Republica Moldova şi Ucraina continuă să promoveze consecvent politica de integrare europeană. Şi Moldova şi Ucraina negociază pe marginea Acordului de Asociere.”
 
Europa Liberă: Ambele state sunt în pachetul Parteneriatului Estic.
 
Ion Stăvilă: „Exact, cooperăm strâns în cadrul Parteneriatului Estic, ambele state au fost menţionate ca fiind cele mai avansate în cadrul acestui parteneriat, acum şi Georgia vine şi ne ajunge din urmă. Ucraina a parafat deja Acordul de Asociere la sfârşitul anului trecut, noi urmează să facem acest lucru într-un viitor apropiat. Sunt convins că începînd cu Zona de Comerţ Liber, cu Liberalizarea regimului de vize, cu desfăşurarea unui dialog politic consistent, vom reuşi să dezvoltăm cooperarea noastră în condiţii şi mai bune şi să depăşim mai uşor problemele care mai există, care mai persistă în relaţiile dintre ţările noastre.”
 
Europa Liberă: Vreau să revenim la un subiect şi anume crearea unei Agenţii pentru Diasporă. În Ucraina, diaspora moldovenească este una numeroasă?
 
Ion Stăvilă: „Este cea mai numeroasă diasporă moldovenească peste hotare. Aceasta numărînd circa 260 de mii de moldoveni, care se identifică ca moldoveni. Mai sunt încă 180 de mii de români care vorbesc aceeaşi limbă, au aceeaşi cultură.”
 
Europa Liberă: Dar care este atitudinea autorităţilor de la Kiev faţă de diaspora moldovenească?
 
Ion Stăvilă: „Este o atitudine bună.”
 
Europa Liberă: Cum dacă şcoli nu ajung, dotarea cu manuale este sub nivel? E chiar pe cale de dispariţie în anumite localităţi limba română?
 
Ion Stăvilă: „Vreau să vă spun că m-am documentat bine la acest capitol, în special făcînd două vizite de informare şi documentare în regiunea Cernăuţi şi mai recent, chiar luna trecută, am efectuat o vizită îndelungată, de cîteva zile, în regiunea Odessa, unde am vizitat cîteva localităţi cu populaţie moldovenească în raionul Ismail, şi în raionul Reni.

Comunitatea moldovenească din Ucraina, de rînd cu toate celelalte comunităţi etnice, se confruntă cu aceeaşi probleme cu care s-ar confrunta minorităţile oriunde. Pe de o parte, sunt interesaţi în păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor etnice, culturale şi lingvistice, că religioase nu e o problemă pentru că suntem ortodocşi toţi împreună. Pe de altă parte, este un interes tot atît de firesc de a se integra în societatea ucraineană, astfel încât să  se simtă confortabil acolo, egali între egali, cu posibilităţi egale de a face studii superioare, că studii medii nu e o problemă pentru că grădiniţile şi şcolile cu predare în limba naţională există, or după absolvirea acestor şcoli urmează să faci nişte studii într-o şcoală superioară înaltă.

Studiile în instituţiile de învăţământ superior din Ucraina se fac, în majoritatea instituţiilor, în limba ucraineană şi într-o bună parte din acestea în limba rusă, bunăoară şi în Odessa, şi în Cernăuţi, dar şi în Kiev, mai puţin în limbile naţionale, dar asta este un lucru firesc pentru că standardele europene nu prevăd dreptul în ceea ce priveşte asigurarea unor studii în limba minorităţilor naţionale în instituţiile de învăţământ superior. Moldovenii din Ucraina, fiind interesaţi să obţină studii superioare, au un interes firesc să înveţe limba ucraineană, să o însuşească în măsură suficientă pentru a comunica şi pentru a studia la universităţi.”