Contribuind, pe de o parte, la relansarea negocierilor pentru reglementarea transnistreană, Federaţia Rusă a reuşit în acelaşi timp să elimine de pe agenda discuţiilor în formatul 5+2 două subiecte foarte importante – retragerea trupelor ruse din Republica Moldova şi transformarea misiunii de pacificare din regiune din una militară în una civilă sub mandat internaţional, constată experţii Asociaţiei pentru Politică Externă.
În cadrul unui club de presă, directorul executiv al APE, Victor Chirilă, a declarat că, politica „paşilor mici”, adoptată în cadrul formatului de negocieri 5+2, este una salutară pentru moment, însă comportă şi pericolul de a acorda pârghii în plus autorităţilor de la Tiraspol, care au şi declarat că scopul pe care îl urmăresc în negocieri este de a obţine recunoaşterea regiunii separatiste.
„Această politică a „paşilor mici”, dacă nu va fi echilibrată, poate duce inclusiv la federalizarea Republicii Moldova. Pentru că în acest moment, Chişinăul şi Tiraspolul merg cu „paşi mici” în direcţii diferite – Guvernul de la Chişinău face concesii în aşteptarea unui răspuns constructiv al Tiraspolului, în timp ce autorităţile de la Tiraspol spun deschis că nu îşi doresc altceva decât să obţină pârghii în plus pentru a determina o recunoaştere internaţională a regiunii. Pentru a evita asemenea evoluţii nedorite, Chişinăul trebuie să insiste ca negocierile pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale să fie sincronizate cu progrese palpabile în plan politic”, spune Victor Chirilă.
Federalizarea graduală se poate produce în contextul în care soluţionarea problemelor social-economice va necesita şi semnarea unui set de înţelegeri, ceea ce poate crea de facto şi de jure o nouă realitate politico-juridică între cele două maluri ale Nistrului. Pentru a evita această situaţie, Victor Chirilă recomandă ca toate deciziile protocolare semnate între Chişinău şi Tiraspol să aibă un caracter provizoriu până la intrarea în vigoare a statutului regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.
Expertul recomandă de asemenea forţelor politice de la Chişinău să reactualizeze Legea din 22 iulie 2005, care stabileşte principiile reglementării statutului raioanelor din stânga Nistrului. Legea spune că negocierile asupra statutului Transnistriei nu pot începe fără demilitarizarea regiunii. Această prevedere limitează flexibilitatea negocierilor moldoveni, pentru că orice încercare de a aborda subiectul viitorului statut al regiunii poate fi calificată drept încălcare a legii de către actuala opoziţie sau alte forţe care nu doresc ca discuţiile să avanseze mai departe de problemele sociale sau economice.
„Legea trebuie reactualizată, pentru ca negociatorii noştri să aibă flexibilitatea în tratative şi să aibă sprijinul politic puternic al AIE şi, de ce nu, al opoziţiei comuniste care a votat această Lege în 2005. Legea reactualizată trebuie să menţină însă acele „linii roşii” dincolo de care Chişinăul nu este dispus să facă cedări – democratizarea, demilitarizarea regiunii, acordarea statutului juridic special al regiunii transnistrene în cadrul R. Moldova”, spune Victor Chirilă.
În plus, directorul executiv al APE contestă perspectiva potrivit căreia reintegrarea ţării este un obiectiv care trebuie atins cu orice preţ. „O astfel de abordare este riscantă pentru că poate genera un nou Memorandum Kozak. „Episodul Kozak” a demonstrat că moldovenii nu vor accepta o soluţie cu orice preţ a conflictului transnistrean. Şi nu este vorba doar despre costurile materiale pe care va trebui să le plătim fiecare dintre noi. Sunt puse în joc şi temeliile valorice ale viitorului stat reintegrat Republica Moldova. Există mai multe întrebări la care cetăţenii ar trebui să răspundă: Vrem să avem un stat democratic? Vrem să avem un stat pro-european sau pro-eurasiatic? Vrem să avem un stat tolerant sau şovin? Vrem să avem un stat unde Smirnov şi Antiufeev se vor bucura de imunitate? Sunt mai multe întrebări la care va trebui să răspundem şi care în cele din urma indică şi preţul real pe care orice cetăţean al Republicii Moldova va trebui să-l plătească pentru a vedea Republica Moldova reintegrată”, spune Victor Chirilă.
Printre recomandările formulate în cadrul clubului de presă este şi o mai mare implicare a societăţii civile în discuţiile privind reglementarea transnistreană şi principiile fundamentale ale reintegrării. „Societatea trebuie să-şi spună cuvântul – ce aşteaptă ea de la negocieri şi de la formatul 5+2?”, mai spune directorul executiv al APE, Victor Chirilă.
