- De la declararea independenţei, ţara Dumneavoastră a avut acelaşi punct de start pentru modernizarea, înnoirea ţării, ca şi Republica Moldova. Cât de aproape sau cât de departe suntem astăzi unii de alţii pe această cale?

- Vorbind despre istoria Letoniei, intelectualii şi patrioţii letoni au fost cei care au transpus în realitate visul unei Letonii independente în 1918 şi încă odată, după perestroika lui Gorbaciov. Majoritatea acţiunilor care s-au petrecut pe pământul nostru au fost paşnice. Unul din evenimentele importante în calea noastră spre redobândirea independenţei a avut loc în august 1989, la aniversarea pactului Molotov-Ribbentrop. Este vorba despre Lanţul Baltic, când oamenii celor trei State Baltice şi-au dat mâinile de la Vilnius la Riga la Tallinn, dând dovadă de unitate şi determinare. În 1991, Statele Baltice şi-au redobândit independenţa pe care au pierdut-o în 1940, am reuşit să părăsim URSS înainte de colapsul ei.

Am luat decizii serioase de a ne alătura instituţiilor europene şi am trecut prin reforme anevoioase pentru a corespunde criteriilor înalte ale acelor organizaţii.

- Unde a greşit sau, din contra, unde nu a greşit ţara dumneavoastră pe calea dezvoltării independente? Eventual, comparativ cu Republica Moldova?

- Anii ocupaţiei sovietice ne-au făcut să trăim într-un mod inacceptabil oamenilor din Letonia. Dintotdeauna ne-am considerat o naţiune europeană care trebuia restabilită. Vroiam să trăim diferit, să trăim mai bine şi am făcut alegerea să lucrăm în direcţia integrării europene. Partenerii noştri internaţionali ne-au ajutat mult pe parcursul acestor ani.

Înţelegeam bine că atunci când alegi o astfel de cale, trebuie să munceşti din greu pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga – cerinţele pentru aderare la UE sau dezvoltarea sistemului intern şi a celui de apărare, la un nivel acceptabil pentru NATO. Un astfel de scop ne-a ajutat să avansăm mult mai repede. Totodată, lucrurile se învaţă din practică, iar greşelile sunt inevitabile, cum a fost şi în cazul nostru. Încă avem de învăţat cum să apăram drepturile şi interesele cetăţenilor noştri, agenţilor economici, etc., în organizaţii. Criza economică din ultimii ani care a afectat multe ţări, inclusiv Letonia, ne-a dat multe lecţii de valoare. Politica strictă a Guvernului a contribuit la depăşirea celei mai complicate perioade şi la moment cifrele sunt foarte promiţătoare, Letonia fiind în topul ţărilor europene cu cea mai mare creştere a PIB.

A venit timpul să-i ajutăm pe alţii, să împărtăşim experienţa şi lecţiile învăţate atât din perioada de tranziţie, cât şi după aderarea la UE şi NATO.

- După declararea independenţei, ca şi Republica Moldova, aţi avut de ales între câţiva vectori geopolitici, în particular Est sau Vest. Ce v-a motivat alegerea?

- Înainte de căderea Uniunii Sovietice aveam un sentiment naţional puternic, şi o formaţiune politică, Frontul Popular, care era susţinută de letoni. Restaurarea independenţei şi suveranităţii statului erau în gândurile multora de mulţi ani şi acesta a fost momentului când visul a devenit realitate.

Letonia întotdeauna s-a simţit parte a familiei Europene, respectiv, nu am avut mari dezacorduri în privinţa orientării. Toate forţele politice care s-au perindat de atunci la putere au ţinut această linie, care este foarte importantă pentru dezvoltarea unei ţări.

Totodată, trebuie să recunoaştem că Rusia este un vecin important şi percepem evoluţia relaţiilor într-un mod pragmatic, care este reciproc benefic pentru ambele ţări. Cooperarea economică şi interesele de afaceri sunt foarte importante.

- Cum apreciază ţara Dumneavoastră alegerea pe care a făcut-o Republica Moldova în favoarea integrării europene?

- Întotdeauna am susţinut totalmente alegerea Moldovei, deoarece nu ne îndoim că Moldova împarte aceeaşi cultură şi aceleaşi valori europene ca şi restul ţărilor din Europa.

Observăm că dialogul dintre UE şi Moldova progresează cu bine. Eram foarte bine dispuşi spre lansarea negocierilor cu privire la Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, cât şi dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. Vedem efortul depus de către Moldova în realizarea Planului de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize şi sperăm că oamenii vor putea vedea rezultatele acestuia în viitorul apropiat.

- Ce fel de încărcătură credeţi că poartă la această etapă relaţiile dintre ţările noastre? Despre relaţia cu anumite state, în anumite contexte, în Moldova circulă diferite calificative: parteneriat strategic, relaţii apropiate, relaţii pragmatice etc...

- Este, fără îndoială, o relaţie foarte apropiată! Cel mai bun exemplu care caracterizează relaţiile excelente dintre Letonia şi Moldova este decizia Letoniei, din acest an, de a deschide o Cancelarie aici la Chişinău. Moldova este deja de câţiva ani una din priorităţile politicii noastre externe, şi în pofida crizei economice am luat decizia de a avea un diplomat pe baze permanente în Moldova.

Cooperăm în diferite domenii, inclusiv în susţinerea creşterii capacităţii organelor de stat, consolidarea rolului societăţii civile, în domeniul afacerilor interne, apărării şi multe altele. După revizuirea bugetului în domeniul asistenţei de dezvoltare, Guvernul Letoniei a ales Moldova ca prioritate de vârf. În acest an ne vom concentra asupra domeniilor de dezvoltare regională şi a protecţiei mediului, precum şi a statului de drept. Ne aşteptăm la o colaborare fructuoasă cu partenerii noştri internaţionali, cum ar fi USAID, în domeniul statului de drept şi, prin combinarea eforturile noastre, sperăm să oferim susţinerea necesară. Letonia este gata să-şi împărtăşească experienţa şi cunoştinţele pentru a ajuta Moldova în ocolirea unor etape inutile, şi să înveţe din greşelile noastre, pentru a nu le repeta.

Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo

Notă Info-Prim Neo: Scopul ciclului de materiale la rubrica „Independenţi de 21 de ani. Despre noi, ex-sovieticii”, în care înserăm interviuri cu reprezentanţi ai statelor ex-sovietice este să identificăm mai clar locul Republicii Moldova în mişcarea ei înainte, pe fundalul experienţei statelor care au avut aproximativ aceeaşi linie de start, dar şi să stabilim starea relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre în această perioadă.