Europa Liberă: Pentru că sunteţi prezent la forumul economic de la Krynica, să ne referim la impactul crizei economice globale. Poate să-l simtă Republica Moldova?
Valeriu Lazăr: „Am asistat la prezentarea unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers cu referire la toată regiunea. Destul de interesantă viziunea vizavi de impactul situaţiei din zona euro, din regiune, asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est, fiind acoperită şi Republica Moldova şi, de fapt, am văzut că aceşti cercetători văd Republica Moldova în zona medie, să zic aşa, ca şi impact.”
Europa Liberă: Asta ce ar însemna?
Valeriu Lazăr: „Asta ar însemna că există într-adevăr impactul. Nici nu poate să nu existe, atunci când noi suntem dependenţi de piaţa europeană în proporţie de 50% la capitolul exporturi. Dar ei, spuneam, văd Republica Moldova cu grad mediu de impact. Aceasta ar însemna, în raport cu scenariile nominale, să zicem, care presupun 4 % creştere economică, ei văd încetinirea până la nivelul între 2% şi 4%. De fapt, aceste previziuni coincid cu ale noastre. Şi eu aş vedea, pentru anul curent: impactul asupra economiei Republicii Moldova bate din zona euro sau din zona factorilor externi. Cred că factorul cel mai neplăcut pentru noi este seceta care cu certitudine va scădea din produsul intern brut anul curent. Nu mă apuc acuma să dau nişte cifre foarte precise.”
Europa Liberă: Pentru că, în cadrul unei şedinţe de Guvern s-a vorbit despre asistenţa care vine din partea donatorilor europeni, credeţi că ei vor rămâne tot atât de generoşi, pe fundalul acestei crize economice globale despre care se vorbeşte?
Valeriu Lazăr: „Eu cred că ei vor cere mai multă responsabilitate de la ţările recipiente. Era şi de aşteptat, fiindcă ţările donatoare, dar, de regulă, sunt cam aceleaşi: Germania, este Franţa, Italia, Maria Britanie etc. se confruntă cu probleme interne. De aceea orice cent, orice euro este foarte important. De aceea cerinţele pe care ei le vor înainta faţă de ţările beneficiare, în mod firesc, vor fi ceva mai ridicate. Aceasta înseamnă, în primul rând, responsabilitate din partea autorităţilor locale. Ajutorul extern nu trebuie să substituie resursele interne de dezvoltare de care au nevoie ţările.
Dacă ne referim la Republica Moldova, fără îndoială, importanţa ajutorului extern pentru Republica Moldova este foarte mare, dar noi trebuie să ne creăm spaţiul fiscal propriu. Într-adevăr, pe termen scurt, mediu, noi avem nevoie de resurse de dezvoltare. Aceasta ar însemna credite concesionale, aceasta ar însemna, de ce nu, şi ajutor nerambursabil. Dar repet, aceste resurse trebuie să suplimenteze, dar nu să substituie resursele interne şi ele trebuie să ţintească, în primul rând, investiţiile publice, să ţintească investiţiile în competitivitatea locală. Aceasta este soluţia şi, de fapt, şi despre aceasta se discută aici, la Krynica. Republica Moldova şi alte ţări aspirante, să zic, aşa în procesul de integrare europeană, trebuie ajutate.
Trebuie să ajungem la alt nivel de convergenţă cu mediile europene: ca şi dezvoltare economică, ca şi bunăstare. Dar această convergenţă, într-un mesaj a fost foarte clar dat şi din partea partenerilor europeni: nu va fi lipsa reformelor. Convergenţa trebuie atinsă, dar lecţiile care au fost învăţate pentru ţările europene din zona sudică arată că doar pomparea de resurse, ca să fiu mai direct, în lipsa unor reforme structurale foarte serioase pe intern, mai devreme sau mai târziu, ele se răzbună, într-un fel. Da, poţi să inunzi, zicem, finanţele unei ţări cu ajutor din afară, dar pentru aceste finanţe, repet, în lipsa reformelor, în lipsa creşterii sustenabilităţii economiei interne, pe termen mediu-lung va trebui de plătit şi cred că soluţia aceasta este: ajutorul extern cu reformele interne care ar genera surse interne de dezvoltare.”
Europa Liberă: Chiar şi acolo, la Krynica, pe bilaterală, aţi încercat să abordaţi şi alte subiecte, printre care diversificarea surselor de aprovizionare şi reducere a ponderii gazelor naturale în domeniul energetic?
Valeriu Lazăr: „De fapt, obiectivul diversificării mixului energetic în Republica Moldova şi diminuării ponderii gazului în balanţa noastră energetică este un obiectiv intern, el nu a apărut aici, la Krynica, dar pentru noi exemplul Poloniei şi procesele care au loc în regiune cu participarea activă a Poloniei, sunt un sistem de referinţă. Schimbările care ar putea interveni pe piaţa gazieră regională, în perspectivă medie ar veni, în mod special, din partea Poloniei. Cercetările şi activităţile care au loc în această ţară în domeniul gazului de şist, să zicem, în domeniul utilizării altor surse de energie ar putea schimba această piaţă. Recunoaşte toată lumea, chiar se vorbeşte de o anumită revoluţie sau revoluţionare a acestei pieţe.
Lecţiile pentru noi sunt aceleaşi: vom putea profita de acest schimbări care cu certitudine vor avea loc şi vor fi benefice şi pentru noi doar atunci când vom fi conectaţi prin regulile de joc, dar şi când vom fi conectaţi fizic la piaţa energetică pe plan europeană. Pentru noi aceste semnale din partea partenerilor europeni, inclusiv în plan bilateral din partea colegilor polonezi care sunt deschişi şi disponibili să ne ofere toată expertiza necesară în acest domeniu, oricum nu exclude investiţiile pe care trebuie să le facem în dezvoltarea interconectorilor. Adică, încă o dată, ne-am convins că suntem pe drum drept.
Exemplul Poloniei este unul relevant pentru noi, fiindcă şi ei sunt foarte dependenţi de importurile de energie, 2/3 din energie ei importă. Şi de aceea cred că şi soluţiile pentru Republica Moldova nu pot fi copiate, dar pot fi cu certitudine inspirate din această experienţă. În cadrul discuţiei cu vicepremierul Pawlak care este şi responsabil de domeniu energetic m-au încurajat într-un fel, fiindcă ei şi-au arătat toată disponibilitatea de a ne oferi tot suportul cu expertiza în a dezvolta soluţii şi politici valabile.”
Europa Liberă: Pe de altă pare, aţi solicitat sprijinul partenerilor polonezi în negocierea şi implementarea Acordului privind crearea zonei de comerţ liber şi asta chiar în ajunul vizitei pe care o va face premierul Filat şi dumneavoastră îl veţi însoţi la Moscova. Nu vă aşteptaţi la o reacţie din partea partenerilor ruşi?
Valeriu Lazăr: „Republica Moldova promovează o politică foarte deschisă, transparentă. Nu vedem conflicte în dezvoltarea regimurilor comerciale ale noastre pe ambele sensuri. O spunem deschis la Bruxelles, tot aşa cum am spus-o şi o spunem deschis şi la Moscova: noi ne dorim să ne integrăm în piaţa comună europeană, în perspectivă, dar aceasta nicidecum nu înseamnă că nu am avea oportunităţi de valorificare şi pe partea estică. Cel puţin, la nivelul Acordului multilateral de comerţ liber pe care Republica Moldova l-a semnat şi sunt sigur că, la revenirea parlamentarilor noştri din vacanţă, va fi ratificat. Este un pas anume în această direcţie.
Trebuie să valorificăm potenţialul acestui nivel de integrare, fiindcă sunt acolo încă foarte multe excepţii. De aceea eu nu cred şi nu trebuie să vedem contradicţii în aceste procese. Revenind la Polonia, anul trecut, în perioada preşedinţiei Poloniei la Uniunea Europeană, noi am avut această mişcare sau dinamizare a procesului de avansare a noastră, cu Acordul de comerţ liber multilateral şi aprofundat.”
Europa Liberă: La reuniunea Parteneriatului Estic.
Valeriu Lazăr: „Corect, Polonia fiind unul din iniţiatorii acestei iniţiative cu Parteneriatul Estic. Anul trecut, noi am avut parte şi de suportul politic al Poloniei, dar am avut parte şi de o expertiză solidă pentru a îndeplini recomandările Comisiei Europene care au fost ca şi o precondiţie pentru începerea negocierilor. Graţie dialogului la nivel politic, graţie dialogului la nivel practic, noi am avut acest suport şi evident am reiterat şi solicitarea noastră de a avea suportul inclusiv al colegilor polonezi în acest proces şi ceea ce urmează, adică acest regim de zonă de comerţ liber cu Uniunea Europeană, înseamnă inclusiv deschiderea pieţelor Republicii Moldova pentru companii.
Noi trebuie să fim mai competitivi. Aceasta înseamnă inclusiv investiţii în sectorul public. Dar aceasta înseamnă investiţii şi în restructurarea întreprinderilor. Către moment trebuie să avem întreprinderi competitive şi dacă, cu ceva timp în urmă, să zicem agricultorii polonezi şi alte întreprinderi din Polonia erau foarte îngrijorare ce le aşteaptă după aderare, să ştiţi că acuma asemenea temeri nu mai există. Ba dimpotrivă. Polonia este una din ţările care susţine cel mai mult procesul de consolidare a Uniunii Europene.”
