Heidemaria Gurer: „Din acest punct de vedere nu sunt deloc compatibile. Trebuie să faceţi o alegere. Atunci cînd vorbim despre Uniunea Europeană ne referim la anumite standarde, prin urmare ca să faceţi parte din comunitate trebuie să vă alineaţi la aceste reguli, care nu sunt aceleaşi ca şi în viitoarea Uniune Eurasiatică. Din momentul în care vorbim despre standarde diferite, nu văd cum o ţară e posibil să facă parte din două Uniuni.”
 
Europa Liberă: Câţi ani i-ar trebui Republicii Moldova ca să ajungă  în Uniunea Europeană?
 
Heidemaria Gurer: „Îmi este foarte greu să prezic acest lucru, deoarece sunt ţări care rapid au dus la bun sfârşit negocierile cu Uniunea Europeană, iar altele poartă tratative ani la rând şi încă nu au devenit ţări membre UE. Deci, în cazul fiecărui stat vorbim despre perioade diferite. Avem însă un exemplu recent, foarte pozitiv, Croaţia, ţară care a aderat foarte rapid la comunitatea statelor europene, şi-au făcut bine temele pentru acasă, prin urmare negocierile nu au durat foarte mult. De partea cealaltă, avem exemplul Turciei. Din cîte îmi amintesc discuţiile cu această ţară au pornit acum peste patru decenii. Deci, aceste exemple ne demonstrează că perioada de tratative poate fi foarte diferită. Însă reuşita depinde de efortul pe care îl depune ţara care vrea să devină membră UE, cît de rapid ştie să realizeze reformele necesare. E adevărat, unele pot schimba în termeni restrânşi legislaţia, astfel încât statul foarte repede se poate alinia la standardele şi principiile europene, altele au nevoie de mai mult timp. Dacă ne referim la relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, observ că sunteţi determinaţi să înaintaţi foarte rapid în negocierile cu comunitatea europeană şi recunosc că până acum reacţia autorităţilor de la Chişinău a fost foarte promptă la toate cerinţele statelor UE. De asemenea, Republica Moldova face parte din aşa numitului Parteneriat Estic. Realizăm că unele ţări care sunt astăzi incluse în acest parteneriat într-o zi vor dori să devină ţări membre UE. În acel moment ne vom uita la reuşitele pe care le-au atins de-a lungul timpului.”
 
Europa Liberă: Pentru că o să vorbim ceva mai târziu despre conflictul transnistrean, vreau să vă întreb dacă putem vorbi astăzi despre Uniunea Europeană ca de un actor important de securitate regională?
 
Heidemaria Gurer: „Desigur, putem caracteriza UE ca pe un actor important în regiune. Dacă vorbim de ţările care deja sunt membre ale Uniunii Europene, în momentul în care acestea au aderat, au fost stabilite şi anumite reguli de securitate. De cînd există comunitatea europeană, in interiorul ei nu au avut loc războaie. E adevărat, UE se axează mai mult pe siguranţa economică şi cea politică, care la rândul lor influenţează securitatea în regiune.”
 
Europa Liberă: Să vorbim despre conflicutul transnistrean, un conflict nerezolvat deocamdată, deşi se depun eforturi pentru a se găsi soluţii. Credeţi că Transnistria ar fi o piedică pentru Republica Moldova de a se integra în Uniunea Europeană?
 
Heidemaria Gurer: „Cred că ţările care au conflicte nerezolvate în interior ar trebui să le soluţioneze înainte de a adera la Uniunea Europeană. Sunt sigură că UE va depune tot efortul pentru a rezolva acest conflict. Avem un precedent, deşi nu este reprezentativ pentru diferendul transnistrean. De exemplu, Croaţia a avut neînţelegeri cu una din statele membre UE, Slovenia, însă într-un final au reuşit să pună punct acestor neînţelegeri. În opinia mea, conflictul transnistrean va fi soluţionat până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.”
 
Europa Liberă: Pentru că Austria e o ţară neutră şi pentru că şi Republicii Moldova i se cere să-şi menţină statutul de neutralitate, e o condiţie pertinentă care se pune de anumiţi actori, în primul rînd de Federaţia Rusă. Chiar dacă ruşii au armată pe teritoriul ei. Credeţi că e condiţie reală pe care o impune Federaţia Rusă Moldovei?
 
Heidemaria Gurer: „Din cîte cunosc, Republica Moldova este un stat neutru. Eu, ca reprezentant al unei ţări care de asemenea îşi păstrează statutul de neutralitate, pot spune doar, din propria experienţă, că acest statut a adus doar beneficii Austriei. În comunitate nu suntem singura ţară cu un asemenea statut. Deci, nu este nicio problemă să devii membru al UE şi în acelaşi timp, să-ţi păstrezi neutralitatea.”
 
Europa Liberă: Din moment ce Federaţia Rusă şi-a asumat angajamentul, acum 13 ani, în cadrul unui summit OSCE că îşi va retrage armata rusă şi până astăzi nu şi-a retras armata de pe teritoriul Republicii Moldova. Ce scop ar urmări Federaţia Rusă menţinându-şi trupele în stânga Nistrului?
 
Heidemaria Gurer: „Analizând reacţiile recente ale Federaţiei Ruse pot spune că există un intres din partea acestei ţări pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Din cîte ştiţi, pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, există mai multe conflicte, cărora obişnuim să le spunem conflicte îngheţate. Unul dintre ele este şi cel din regiunea transnistreană. De asemenea, avem conflictul din Nagorno Karabah şi cel din Osetia şi Abhazia.

Observ că atitudinea Federaţiei Ruse este diferită în fiecare caz aparte. În ceea ce priveşte Transnistria, cred că există o dorinţă din partea Moscovei să rezolve acest conflict. Sper să convingem Federaţia Rusă să ne ofere un exemplu pozitiv şi să demonstreze că poate rezolva conflictele de pe teritoriul fostei Uniunii Sovietice.”
 
Europa Liberă: Comunitatea internaţională depune mari eforturi pentru reunificarea Republicii Moldova, credeţi că e posibil din moment ce cei de la Tiraspol insistă să meargă spre Moscova şi chiar nu ascund că ar vrea o eventuală aderarea la Federaţia Rusă, iar autorităţile de la Chişinău insistă tot mai mult pe dimensiunea europeană şi pentru o perspectivă de aderare a Moldovei la UE. Cum se reunifică ţara în asemenea condiţii?
 
Heidemaria Gurer: „Dacă Republica Moldova reuşeşte să stabilească o relaţie pozitivă cu Uniunea Europeană şi mai ales credibilă pentru Transnistria, atunci liderii şi cetăţenii din această regiune ar fi interesaţi să colaboreze cu autorităţile de la Chişinău pentru a adera împreună la UE sau cel puţin pentru a stabili o relaţie comună. Deci este foarte important ca succesul pe care îl atingeţi în raport cu Uniunea Europeană să fie cît mai vizibil pentru Transnistria, ca să înţeleagă mai clar care sunt beneficiile unei cooperări apropiate cu UE.”
 
Europa Liberă: Şi foarte scurt vreau să ne referim totuşi la relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Austria. Astăzi ele sunt pe intresul ambelor părţi, sunt rezerve nevalorificate în cooperarea bilaterală moldo-austriacă?
 
Heidemaria Gurer: „De cîţiva ani Republica Moldova a intrat în vizorul politicii externe austriece. La Chişinău avem experţi în cadrul Ministerului Educaţiei, cel de Interne sau a Protecţiei Sociale. Până în prezent am investit peste 40 de milioane de euro în programe de cooperare şi dezvoltare cu guvernul de la Chişinău, ceea ce mi se pare o sumă destul de importantă pentru o ţară mică ca Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Şi ultima întrebare, dna Gurer, aţi vizitat Republica Moldova. Este atractivă pentru investiţiile străine? Câţiva investitori austrieci au venit în Republica Moldova, ar putea să mai vină şi alţii? În ce condiţii?
 
Heidemaria Gurer: „Actualmente, relaţiile economice dintre Austria şi Republica Moldova nu sunt atît de dezvoltate pe cît ar putea fi. Cred că există destule oportunităţi în ţara Dvs pentru investitorii austrieci, însă bănuiesc că aceştia ar fi interesaţi să vadă că legile să fie aplicate cu adevărat, astfel încât să aibă toată încrederea în legislaţia moldovenească. De asemenea, trebuie să se aibă în vedere şi corupţia. Aş sugera autorităţilor şi cetăţenilor moldoveni să adere cît mai rapid la standardele europene, care la sigur le vor îmbunătăţi viaţa şi va face ţara mai atractivă pentru investitorii străini.”