Europa Liberă: Domnule Boţan, tot mai multe regiuni în anumite ţări vor să-şi proclame independenţa. Să ne aşteptăm la o Europă unită federalizată?
 
Igor Boţan: „Nu, eu cred că trebuie să ne aşteptăm la o Europă consolidată, o Europă a regiunilor, iar problemele cu care se confruntă Marea Britanie, Spania, alte ţări din Uniunea Europeană sunt o expresie a crizei prin care trece Uniunea Europeană. Această criză se manifestă de maniera despre care vorbim şi astăzi. Dar eu cred că această criză poate fi depăşită. Şi am convingerea că Uniunea Europeană va depăşi această criză.”
 
Europa Liberă: V-am pus întrebarea pentru că astăzi avem aceste rezultate ale alegerilor din regiunea spaniolă Catalonia. Patru partide pro-independenţă au fost pe cale să câştige majoritatea.
 
Igor Boţan: „Este adevărat. Dar nu trebuie să uităm că sistemul spaniol este unul foarte, foarte special. Spania este numită ţara autonomiilor. În Spania clasa politică a evitat în permanenţă să utilizeze noţiunea de federaţie, pentru că întotdeauna s-a temut de secesiune. De aceea Spania a şi devenit ţara autonomiilor, ţară în care la bază sunt puse câteva principii: principiul autonomiei, aşa cum spuneam, a regiunilor. Principiul subsidiarităţii şi principiul bazat pe soluţionarea conflictelor de ordin secesionist de către Curtea Constituţională. Eu cred că aceste principii au un potenţial foarte mare de a ajuta Spania să depăşească şi criza cu care se confruntă în prezent.”
 
Europa Liberă: Şi totuşi sunt peste 7 milioane de oameni.
 
Igor Boţan: „7 milioane de oameni într-o regiune care are un grad de dezvoltare mai înaltă.”
 
Europa Liberă: Se zice că ar avea o economie aproape la fel de mare ca Portugalia.
 
Igor Boţan: „Da, este adevărat. Şi este regiunea care are relaţii economice şi de comerţ dezvoltate cu ţările Uniunii Europene şi cu alte ţări ale lumii. Regiune care nu se teme de un eventual boicot din partea celorlalte regiuni din Spania, dar ultimul cuvânt îl va avea de spus Curtea Constituţională a Spaniei. Şi trebuie să ne aşteptăm la faptul că şi Uniunea Europeană va transmite mesaje foarte, foarte clare către Catalonia să nu producă precedente de pe urma cărora va avea de suferit Catalonia şi alte ţări ale Uniunii Europene.”
 
Europa Liberă: Catalonia a câştigat o autonomie semnificativă după revenirea Spaniei la democraţie, în 1970. Ar fi o situaţie comparabilă cu ceea ce există astăzi în Republica Moldova şi regiunea secesionistă, Transnistria?
 
Igor Boţan: „Nu cred că putem compara Spania, ţară a autonomiilor cu Republica Moldova, unde această secesiune cu care ne confruntăm şi astăzi este efectul colapsului unui imperiu ideologic. Noi am avut probleme secesioniste, le mai avem şi astăzi, care au un cu totul alt caracter decât cel din Spania. Sunt lucruri absolut diferite. Este adevărat că şi eu, acum 10 ani, am scris articole în favoarea unui model spaniol pentru Republica Moldova, transformarea Republicii Moldova într-un stat al autonomiilor, tocmai pentru a evita temerile legate de federalizare, mai cu seamă că nu cred că Republica Moldova are potenţial pentru aplicarea unui sistem atât de sofisticat şi atât de complicat cum este federalizarea. Nu avem nici experienţă, nu avem nici posibilităţi, pentru a realiza acest lucru în Republica Moldova. Dar, revenind la Catalonia, Euronews a pus pe post un interviu cu fostul ministru de finanţe al Cataloniei care spunea că soluţia secesiunii nu este cea mai bună, că Spania, în mod normal, ar trebui să se îndrepte spre un sistem federal, care este foarte complicat şi chiar domnia sa menţiona că acest sistem foarte sofisticat, complicat merită să fie aplicat acum în Spania, pentru a evita formula foarte drastică cum este cea a secesiunii. Părerea mea este că Spania va trece peste  acest pericol. Şi ţara va rămâne integră şi apreciată, adorată de mulţi care respectă cultura acestei ţări.”
 
Europa Liberă: Domnule Boţan, şi pentru că făceam paralela aceasta cu situaţia din Republica Moldova şi regiunea transnistreană, totuşi ce statut ar trebui să ofere Chişinăul Transnistriei, dacă ziceţi că spre o federalizare mai degrabă nu?
 
Igor Boţan: „Mai degrabă nu, pentru că nu putem compara Republica Moldova cu Spania. Dacă vă întreb cine stă în spatele Spaniei şi a Cataloniei în procesul secesionist, veţi strânge din umeri şi veţi zice: „Este o întrebare care este oarecum stranie”.  În cazul Transnistriei, ştim foarte bine cine stă în spate, ce resurse are Moscova pentru a menţine pe linia de plutire şi pentru a convinge Transnistria să ridice ştacheta cerinţelor din partea Chişinăului. De aceea, odată pornită pe calea cedărilor, nu ştim care va fi limita la care eventual s-ar putea opri Moscova. Ştiam că anterior pledau pentru o federaţie după modelul lui Kozak, una foarte periculoasă pentru Republica Moldova, care prevedea dreptul de veto al Transnistriei (care putea duce la un colaps) şi păstrarea intactă a împuternicirilor pe care le are guvernul de la Tiraspol.”
 
Europa Liberă: Şi staţionarea armatei.
 
Igor Boţan: „Da. Dislocarea a două mii de soldaţi ruşi, pentru asigurarea implementării acestui plan. Astfel de condiţii sunt inacceptabile pentru Republica Moldova. Cred că deocamdată Republica Moldova poate rămâne în situaţia în care se află şi să continue procesul de reglementare cu măsuri de încredere, după care, pas cu pas, să treacă la integrarea economică şi, într-un viitor previzibil, s-ar putea trece şi la soluţionarea problemelor de ordin politic.”
 
Europa Liberă: Deşi acuma se insistă tot mai mult că, mai întâi, politic trebuie soluţionate şi după aceasta pas cu pas problemele de ordin economic, social.
 
Igor Boţan: „Nu este chiar aşa. Se propune ca în paralel cu problemele umanitare, economice, comerciale să fie discutate şi problemele foarte importante pentru Republica Moldova, problemele politice de negociere a unui statut pentru Transnistria, în cadrul constituţional existent, de modificare a formulei de pacificare şi de retragere a prezenţei militare ruseşti.”
 
Europa Liberă: Ceea ce respinge atât Tiraspolul, cât şi Moscova.
 
Igor Boţan: „Mai cu seamă Moscova, care acum invocă argumente noi. Deci nu putem compara nici pe departe situaţia din Spania cu cea din Republica Moldova, iar modelul spaniol, la care mă refeream ca unul pozitiv, cred că nu poate fi exclus. Deci, transformarea Moldovei într-o ţară a autonomiilor, Găgăuzia are autonomie, Transnistria poate obţine un grad de autonomie foarte înalt, astfel încât ţara să nu rămână divizată. Cel puţin, trebuie să încercăm diferite abordări, să vedem care din aceste diferite abordări poate da un rezultat pozitiv.”