Miercuri, la Bruxelles, Uniunea Europeană a dat publicităţii rapoartele anuale privind progresele făcute, în 2012, de către ţările din Parteneriatul Estic. Rapoarte de care depind ajutoarele financiare la care pot spera şi, pentru unele - cum sunt Moldova şi Ucraina, şansele de a parafa, în toamnă, la Vilnius, acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană.
 
Raportul despre reformele din Republica Moldova este unul pozitiv, deşi remarcă instabilitatea politică (provocată anul trecut de alegerea preşedintelui şi anul acesta de căderea guvernului). Şi vorbeşte pe larg despre problema corupţiei.
 
Cum ar putea fi combătută mai eficient corupţia, a întrebat-o Alla Ceapai  pe Victoria Bucătaru, director de program la Asociaţia pentru Politică Externă.

Victoria Bucătaru: „Prin intermediul raportului de progres al Politicii Europene de Vecinătate se atrage atenţie asupra majorităţii domeniilor cheie şi a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova şi bineînţeles a problemelor care se regăsesc în agenda de reforme a RM. Practic este vorba despre domeniul justiţiei şi se doreşte în primul rând continuare reformelor în domeniul justiţiei prin implementarea strategiei de reformare a sectorului justiţiei, precum şi reformarea MAI şi a structurilor relevante în acest domeniu. Bineînţeles se aduce aminte şi despre intensificarea luptei împotriva corupţiei, în particular, prin reformarea Procuraturii Generale şi asigurarea funcţionalităţii depline a CNA, de asemenea, se vorbeşte despre simplificarea procedurilor vamale pentru a facilita comerţul exterior şi astfel să fie îmbunătăţit mediul de afaceri.  Se mai pune accent şi pe subiectul privind respectarea drepturilor omului în RM, care este un domeniu major, un domeniu cheie. Aici vorbim şi despre implementarea legii egalităţii şanselor care a intrat în vigoare la începutul acestui an. Trebuie să menţionăm faptul că toate aceste reforme ţin în primul de cetăţeni. Una dintre problemele cu care se confruntă în prezent Republica Moldova şi în primul rând Guvernul este lipsa de comunicare activă cu cetăţenii care sunt şi beneficiarii direcţi ai acestor reforme. Implementarea reformelor înseamnă în primul rând schimbarea calităţii vieţii cetăţenilor. Aceştia trebuie să fie foarte bine informaţi, trebuie să ştie care sunt responsabilităţile şi obligaţiile lor şi care vor fi beneficiile de pe urma valorificării acestor reforme.”
 
Europa Liberă: În acest raport se insistă foarte mult asupra luptei împotriva corupţiei. de ce rămâne ineficientă această luptă?
 
​​Victoria Bucătaru: „Ceea ce ţine de corupţie este un domeniu foarte specific. Observăm că corupţia este o problemă cu care se confruntă nu doar  Republica Moldova, dar majoritatea statelor post-sovietice. Acest lucru ţine şi de mentalitatea oamenilor, şi de modul lor de viaţă. Oamenii s-au obişnuit să ia mită şi să dea mită în Republica Moldova. pentru a lupta cu acest flagel trebuie în primul rând să fie pus la punct un sistem foarte bun de comunicare, dar şi de penalizare. Atunci când cetăţenii Republicii Moldova vor şti că ei sunt penalizaţi pentru luare sau dare de mită şi vor fi nişte cazuri concrete date publicităţii, atunci ei se vor gândi de două ori înainte de a lua sau de a da mită. De asemenea trebuie să menţionăm faptul că lupta cu corupţia ţine nu doar de cetăţeni, dar şi de funcţionalitatea instituţiilor  Republicii Moldova. Mă refer , în primul rând, la procuratură şi la CNA. Este vorba şi despre depolitizarea instituţiilor respective, pentru ca acestea să funcţioneze în totalitate.”
 
Europa Liberă: Cât de mult contează pentru parcursul european al Republicii Moldova soluţionarea conflictului transnistrean, care, de altfel, constituie una din recomandările acestui raport? 

Victoria Bucătaru: „Bineînţeles că de multe ori ne-am pus întrebarea dacă soluţionarea sau nesoluţionarea acestui conflict ar avea un impact asupra procesului de integrare a Republicii Moldova şi asupra perspectivei de integrare. Trebuie să menţionăm faptul că este foarte important ca Republica Moldova să efectueze reformele în partea în care are o anumită autoritate. Astfel să dăm un exemplu pozitiv colegilor noştri din partea stângă a Nistrului şi să le oferim un cadru cât mai propice pentru  ca aceştia să-şi dorească să păşească împreună cu malul drept al Nistrului spre o integrare în UE. Bineînţeles că este foarte important ca în procesul de reformare să fie implicat şi malul stâng al Nistrului astfel încât să putem oferi cetăţenilor  de pe malul stând aceleaşi condiţii de viaţă pe care le oferim şi cetăţenilor de pe malul drept. Este foarte important că în negocierile care au avut loc pe marginea Acordului de comerţ liber  au fost implicaţi şi observatori de pe malul stând al Nistrului. Ceea ce a fost destul de important pentru că aceştia au avut posibilitatea să se implice nemijlocit în negocierilor unor documente foarte importante ce ţi de relaţiile dintre Republica Moldova şi UE.”
 
Europa Liberă: Ce semnal dă acest raport pentru summitul de la Vilnius?

Victoria Bucătaru: „Practic Republica Moldova a fost evaluată într-un fel pozitiv în ceea ce priveşte summitul de la Vilnius. Noi ne confruntăm în continuare cu nişte probleme care au fost menţionate şi în rapoartele anterioare. Este vorba despre justiţie, corupţie şi drepturile omului. bineînţeles că trebuie să mergem înainte pentru ca să implementăm reformele respective şi să încercăm să depăşim problemele interne cu care ne confruntăm la moment. Pentru noi acum este important să continuăm procesul de reforme, astfel încât la Vilnius să putem arăta că, indiferent de situaţia în care ne aflăm pe plan intern, Republica Moldova în continuare are drept vector principal al politicii externe integrarea europeană.”
 
Europa Liberă: Am reţinut o ultimă declaraţie a Comisarului European pentru extindere şi politică de vecinătate Štefan Füle care spune că „incertitudinea politică actuală de la Chişinău a stârnit îngrijorări în ceea ce priveşte durabilitatea eforturilor de integrare în UE ale Republicii Moldova”. Cum trebuie de înţeles acest mesaj?

Victoria Bucătaru: „Acesta într-adevăr ar fi un fapt îngrijorător pentru noi. cred că aici însăşi societatea civilă împreună cu forţele politice ar trebui să atragă atenţia şi să încercăm să facem în aşa fel încât tensiunile noastre interne să nu ne afecteze viitorul european. De asemenea am observat că Comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate a atras atenţia asupra societăţii civile care, consideră el, trebuie să fie un factor determinant în promovarea procesului de reforme în statele membre ale Parteneriatului Estic. Aş vrea să menţionez şi eu acest fapt, pentru că luând în considerare situaţia politică din Republica Moldova la momentul actual cred că un rol crucial ar reveni şi organizaţiilor societăţii civile. Ele ar trebui să monitorizeze acţiunile oficialilor noştri şi instituţiilor guvernamentale şi să atragă atenţia atunci când se observă nerespectarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de parcursul nostru european. Trebuie să înţelegem că vectorul european al Republicii Moldova nu este doar un element al politicii externe, este şi un element al politicii interne, ţine de viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean. De aceea noi, ca membri ai societăţii civile, trebuie să ne implicăm cât mai activ în promovarea proceselor de reforme, în explicarea a ceea ce înseamnă reformele în domeniul drepturilor omului, în domeniu justiţiei şi a corupţiei. Să explicăm cum pot aceste reforme să aducă beneficii cetăţenilor de rând şi să responsabilizăm cât mai mult cetăţenii pentru ca aceştia să se implice în viaţa politică a ţării şi să poată să responsabilizeze  în acelaşi timp şi guvernanţii pentru acţiunile pe care le fac.”