Europa Liberă: Domnule Iurie Leancă, mulţumim mult că aţi acceptat să acordaţi acest interviu pentru Radio Europa Liberă. Aţi fost şi rămâneţi promotorul ideii de integrare europeană pentru Republica Moldova. Apropierea de Uniunea Europeană ar trebui să fie motorul multor reforme atât de necesare ţării şi populaţiei. Dar acesta nu funcţionează tocmai între partidele care formaseră Alianţa pentru Integrare Europeană. Ce credibilitate mai are strategia pro-europeană?

Iurie Leancă: „Republica Moldova nu are şansa să devină un stat funcţional, un stat stabil, previzibil, un stat care acţionează în interesul cetăţeanului, în primul rând, un stat care poate beneficia de sprijinul partenerilor săi din Vest, dar şi din Est, în afara acestei strategii de integrare europeană, care, aşa cum aţi spus dumneavoastră, foarte corect, înseamnă şi locomotiva sau forţa motrice în efortul de a moderniza ţara noastră. Integrarea europeană, care înseamnă nimic altceva pe plan naţional, decât acest proces de asanare, de reformare, de remodelare a felului nostru de a fi, de a acţiona, de a gândi. Nu este un proces simplu. Este un proces foarte şi foarte complicat. Este un proces care trebuie să afecteze mult mai multe lucruri decât, pur şi simplu, structura unei instituţii, de exemplu. În primul şi în primul rând, trebuie să ne afecteze mentalitatea, felul nostru de a gândi, felul nostru de a reacţiona, felul nostru de a percepe anumite fenomene, dar şi de a contribui la eradicarea acestor fenomene, dacă vorbim de fenomene negative, cum ar fi corupţia, cum ar fi ineficienţa instituţiilor, cum ar fi deseori un fel de anarhie, pe care nu ştiu de ce unii o confundă cu democraţia. Iar democraţia nu înseamnă doar drepturi, înseamnă responsabilităţi. Democraţia nu înseamnă doar alegeri anticipate, înseamnă altceva. Înseamnă, în primul rând, supremaţia legii, crearea unei clase de mijloc. Doar în baza acestor elemente fundamentale se poate clădi o societate democratică. Bineînţeles, faptul că nu am reuşit să finalizăm mai multe reforme care au fost iniţiate, faptul că anumite instituţii ale statului, din păcate, au opus atâta rezistenţă la acest proces de reformare, că uneori te gândeşti: păi poţi să reformezi această instituţie sau mai bine să o demontezi şi să clădeşti una nouă în totalitate…”

Europa Liberă: Pare-se că mimarea reformelor şi a jucat festa multora.

Iurie Leancă: „Deci vroiam să zic: asta poate sigur că rezulta într-o corupere a acestei idei de integrare europeană, care în sine este una nu doar nobilă, dar absolut necesară. Vreau să fac referinţă la Ţările Baltice, care au pornit, ca şi noi, în ’91, de pe aceeaşi poziţie, fiind republici din fostul imperiu sovietic, şi uitaţi-vă unde sunt ele astăzi şi de ce noi nu am reuşit. Deci nu există alternative. Aceasta este sinteza răspunsului meu. Dacă există o idee care ne menţine, pe fostele partide din Alianţa pentru Integrare Europeană – cu anumite mici amendamente – deci dacă ne menţine şi ne mobilizează să resetăm această coaliţie, să creăm un guvern, dar eventual mai funcţional, în baza anumitor greşeli, eu cred că această idee tocmai se poate formula drept ideea integrării europene. În 3 ani şi 7 luni, s-au făcut multe lucruri pozitive. Ţara nu mai e aşa cum a fost în 2009. Dar ar fi mare păcat să nu finalizăm aceste reforme pe interior. Iar în baza lor să nu capitalizăm în relaţia noastră cu Uniunea Europeană. Pornind de la această înţelegere, pornind de la faptul că miza este mare, sper să reuşim să reclădim o coaliţie, dar cu obiective şi priorităţi foarte clar definite.”

Europa Liberă: Dacă e să insist să vă referiţi la ce  credibilitate ar avea teza fostelor partide din AIE că sunt singurele partide, forţe politice care pot asigura apropierea Moldovei de UE?

Iurie Leancă: „Guvernul, care a fost demis în 6 martie, după cum vă spuneam, a reuşit să realizeze mai multe progrese. Partidele, actorii au demonstrat, în linii mari, înţelegerea problemelor, complexităţii moştenirii, au dat dovadă de responsabilitate, începând cu finanţele publice, transparentizarea, pe de o parte şi pe altă parte, cu câtă rigoare au fost administraţi banii publici. Uitaţi-vă la parametrii principali: deficitul bugetar şi aşa mai departe, ceea ce nu a fost un exerciţiu simplu. Eu sunt absolut convins că guvernul, care a fost expresia acestei coaliţii de până acum, a demonstrat capacitate şi suficientă voinţă politică pentru a merge înainte. Pe acest motiv sigur nu pot decât să regret actul din 6 martie, când guvernul a fost demis, fără suficiente motive pentru acest lucru şi într-o perioadă absolut critică pentru a reuşi să avansăm mai departe.”

Europa Liberă: Ultimul sondaj al Barometrului de Opinie Publică arată o scădere a entuziasmului moldovenilor pentru Uniunea Europeană. E o tendinţă conjuncturală acum? Că acelaşi BOP indica o revenire în forţă a comuniştilor care nu sunt mari avocaţi ai Uniunii Europene.

Iurie Leancă: „Aceste rezultate, dacă sunt adevărate, pot reflecta anumite percepţii din societate, percepţii bazate pe o anumită informare sau uneori informare insuficientă privind starea de lucruri în Uniunea Europeană, privind starea de lucruri în relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În acest sens, recunosc că poate nu am comunicat suficient cu concetăţenii noştri din diferite categorii sociale, începând cu fermierii, terminând cu funcţionarii publici despre beneficii, avantaje şi aşa mai departe. Dar noi am realizat un lucru fără precedent în relaţia cu Uniunea Europeană. Suntem pe ultima fază, care sigur că a fost complicată de această criză politică mult prea lungă, dar oricum sunt convins că avem toate şansele să finalizăm discuţiile, să trecem la faza următoare, să pregătim aceste documente pentru parafare şi, după aceea, într-o anumită perspectivă – şi aici va depinde foarte mult de interacţiunea cu Comisia Europeană şi cu ţările membre – de semnarea, intrarea în vigoare, în momentul semnării acestor acorduri, obţinerea regimului fără de vize – sunt convins că ne vor permite să facem aşa încât percepţia să fie diferită, încât instituţiile, multe din ele care deja se aliniază la alte standarde, la alte practici să funcţioneze cu totul în altă manieră. Şi sunt convins că cetăţeanul va aprecia aceste schimbări la faţă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, cât de mult presează acuma timpul găsirea unei soluţii pentru problema transnistreană? Vă întreb, ţinând cont şi de ceea ce aţi vorbit dumneavoastră până acuma, de această perspectivă a semnării acordurilor moldo-comunitare, după parafarea lor. Tiraspolul va trebui acuma să facă o alegere: urcă în vagonul european sau rămâne în gara estică?

Iurie Leancă: „Regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Asta nu cred şi autorităţile de la Tiraspol.

Iurie Leancă: „E o problemă a lor. Slavă Domnului că în aceasta credem noi şi în aceasta cred toţi partenerii noştri, toţi cei care au calitatea de subiecţi ai dreptului internaţional. În baza acestui element construim strategia şi tactica noastră. În al doilea rând, reglementarea conflictului transnistrean a fost, este şi trebuie să fie o prioritate în activitatea instituţiilor de la Chişinău, fie pe planul politicii interne, fie pe planul politicii externe, să creăm condiţiile necesare, pe aceste două paliere diferite, prin dialogul direct cu Tirasplolul, dar şi prin comunicarea cu partenerii noştri, în mod special, în formatul cunoscut „5+2”, să creăm condiţiile necesare, pentru a identifica această soluţie.”

Europa Liberă: Dar poate rămâne o prioritate şi fără şansă de rezolvare?

Iurie Leancă: „Trebuie să facem tot ce ne stă în putere, ca să găsim soluţii. Şi eu sunt convins că, cu răbdare, dar şi cu acţiune, în mod special, orientate pe ceea ce putem face, ceea ce ne stă în putere şi aceasta constă în crearea unui mediu atractiv pe malul drept al Nistrului, astfel încât cei de pe malul stâng să vadă că noi suntem capabili să creăm un sistem benefic pentru omul simplu. Sigur că criza politică, intervenită în urma demiterii guvernului, creează probleme şi din punctul de vedere al procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Atunci când apele sunt tulburi, pot apărea tot felul de evoluţii sau mai bine zis involuţii, tot felul de provocări, tentaţia de a vedea cu ce s-ar putea solda o anumită acţiune creşte, bănuiesc eu, din partea anumitor cercuri. Nu în zadar această provocare de la Varniţa, foarte recentă, s-a întâmplat tocmai în această perioadă. Dar cred că trebuie să fim foarte atenţi, să monitorizăm evoluţiile, trebuie să continuăm dialogul cu Tiraspolul, să continuăm comunicarea cu partenerii noştri. Eu cred că intervenţia Preşedinţiei în exerciţiu a OSCE, deţinută de Ucraina, a avut, la fel, un rol pozitiv, pe lângă acţiunile locuitorilor din Varniţa, pe lângă acţiunile reprezentanţilor instituţiilor Republicii Moldova, dar sigur că atunci când există această situaţie de la Chişinău e mult mai complicat să ai abordare sistemică şi consecventă, inclusiv pe acest subiect.”

Europa Liberă: Dar, din moment ce autorităţile de la Chişinău fac tot posibilul să apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană, autorităţile de la Tiraspol zic că ar prefera regiunea totuşi să meargă spre Uniunea Euroasiatică. Şi aici vreau să vă întreb de ce Moscova ar prefera Republica Moldova în acest proiect euroasiatic?

Iurie Leancă: „Nu pot vorbi în numele altui stat. Pot vorbi doar din punctul de vedere al intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova, recunoscută ca atare de către Federaţia Rusă, de către Ucraina, de către alţi parteneri internaţionali, astfel încât acest obiectiv de integrare doar a unei regiuni într-un organism integraţionist este un obiectiv iluzoriu şi unul strict propagandistic. Nu există precedente pentru astfel de procese pe plan internaţional.”


Europa Liberă: Dar o eventuală semnare a acordurilor moldo-comunitare se va răsfrânge, într-un fel, şi asupra regiunii de Est a Moldovei?

Iurie Leancă: „Primul efect care va fi resimţit asupra regiunii transnistrene bănuiesc că va fi urmare a intrării în vigoare a Zonei privind Liberul Schimb. E foarte simplu, fiindcă astăzi companiile transnistrene care au negoţ cu cele din Uniunea Europeană, fiind înregistrate la Chişinău, beneficiază de sistemul autonom preferenţial. În momentul în care intră în vigoare Zona de Liber Schimb, acest regim autonom se desfiinţează şi companiile din regiunea transnistreană vor putea beneficia de noul regim doar în măsura în care vor corespunde noilor standarde, în mod special, mă refer la cele din domeniul agricol, zootehniei şi aşa mai departe, fiindcă acolo sunt noi norme, noi condiţii. Ce am făcut noi până acum, în acest sens, pentru a explica colegilor de la Tiraspol, comunităţii de afaceri, cu susţinerea experţilor de la Comisia Europeană, deocamdată nu am avut un rezultat foarte precis în acest sens şi concret. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie să ne dezicem de a încerca în continuare să explicăm care ar putea fi beneficiile şi care ar putea fi pierderile pentru întreprinderile din regiunea transnistreană, dar şi pentru angajaţi, pentru situaţia economico-socială din regiune, în ansamblu. Noi vom continua acest efort de explicare, de angajare a lor şi sper să producă un rezultat, fiindcă, dincolo de anumite obiective ideologice sau mai ştiu de care gen, contează, până la urmă, situaţia reală: locuri de muncă, venituri şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, în cooperarea moldo-rusă priorităţile trebuie să rămână care?

Iurie Leancă: „Avem un dialog important politic, avem o cooperare importantă economică, contează dimensiunea relaţiilor umanitare şi bineînţeles că este conflictul transnistrean, este problema veche de prezenţă a trupelor, deci e un mozaic foarte bogat în aceste relaţii. Sigur că, să nu omit dimensiunea energetică unde mai există probleme şi sper să se găsească soluţii. Vedeţi este o gamă foarte bogată, cu interese importante şi tot ce trebuie să facem e să continuăm acest dialog.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, pentru că răspundeţi întrebărilor Europei Libere, să vă întreb ce înseamnă libertatea pentru un om din stat modern?

Iurie Leancă: „Cunosc o definiţie a libertăţii în ansamblu sau ce înseamnă un om liber, cred că e o definiţie dată de un filosof german care spunea că libertatea este conştientizarea necesităţii. În anumită măsură această definiţie poate fi aplicată şi în contextul Europei din secolul XXI.”

Europa Liberă: Pentru Iurie Leancă libertatea ce înseamnă?

Iurie Leancă: „Şansa de a gândi neîncorsetat, în baza mai multor surse de informare. Libertatea înseamnă a crede în anumite obiective şi a avea anumite aspiraţiuni şi capacitatea de a le transpune în viaţă, împreună cu colegii, împreună cu echipa. Libertatea înseamnă nu în ultimul rând, şi asigurarea libertăţii pentru concetăţenii tăi. Nu poţi fi liber într-o societate anchilozată, într-o societate inhibată. Nu poţi fi un om liber atunci când în jurul tău există atâtea probleme.”

Europa Liberă: Şi punem punct acestei discuţii prin a vă întreba dacă e o caracteristică pentru moldoveni hărnicia?

Iurie Leancă: „Mi-au spus şi părinţii, şi rudele, şi prietenii că noi, moldovenii, suntem harnici. Şi eu nu am îndoieli în acest sens, că noi într-adevăr suntem harnici.”

Europa Liberă: Cantemir zicea – leneşi la carte.

Iurie Leancă: „Leneşi la carte şi aceasta poate e o problemă. Deşi această tendinţă afectează nu doar Republica Moldova, când copiii tot mai puţin şi mai puţin sunt interesaţi în lectură şi mai mult în aceste mijloace moderne de informare. Moldova nu este o oază în acest sens, dar problema este puţin de alt gen. Avem nevoie, în afară de această hărnicie înnăscută, avem nevoie de un sistem, avem nevoie de alt mediu pentru oamenii noştri ca ei să îşi manifeste aceste talente, acest spirit harnic. Uitaţi-vă la moldovenii care lucrează în Italia sau în SUA, sau în Irlanda, deşi încep de la zero, majoritatea din ei, în condiţii nu neapărat prielnice, totuşi ştiu să se integreze, să se adapteze, fiindcă mediul, fiindcă sistemul este benefic pentru om. Deci noi, prin aceste reforme, urmează să creăm astfel de condiţii, încât fiecare om din Republica Moldova să îşi manifeste aceste elemente înnăscute, pe care le-am moştenit din generaţie în generaţie: hărnicia, onestitatea, optimismul, care există în noi şi pe care îl notează toţi cei care vin la noi din ţări mult mai bogate. Dar tocmai în această şi constă responsabilitatea statului şi datoria statului şi a instituţiilor respective să creeze mediul necesar, minimum de birocraţie, un sistem educaţional mult mai performant, un sistem de medicină mult mai performant, o calitate a vieţii mult mai bună. Şi atunci eu sunt convins că moldovenii îşi vor manifesta plenar aceste capacităţi pozitive, nu doar în afara Republicii Moldova, dar şi la noi, aici, acasă.”